Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Arnaud Van Strien, fermierul

Publicat: 24 mai 2017 - 18:49
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Cei mai mulţi dintre fermieri îl cunosc în calitate de director al companiei IPSO Agricultură sau poate de preşedinte al Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Maşini Agricole din România (APIMAR), pe vremea când deţinea această funcţie. Însă puţini ştiu că Arnaud Van Strien este şi fermier activ în Franţa natală.

Stabilit la noi în ţară în urmă cu 20 de ani, managerul IPSO Agricultură deţine 120 de hectare în Franţa, într-o zonă situată între regiunile Champagne şi Burgundy, la 150 kilometri de Paris. Este a doua generaţie născută în Franţa, bunicii săi venind în anii '30 din Olanda. „Bunica mea era prima fată într-o familie în care s-au născut 14 copii, iar străbunicii se ocupau cu agricultura. Şi cum suprafeţele erau foarte reduse în Olanda, s-au aşezat în Franţa. Tot terenul pe care îl lucrăm este proprietate personală. În Franţa nu se prea practică arendarea. Se va ajunge şi în România în cele din urmă la aceeaşi situaţie, dar e un proces de durată. Tatăl meu se ocupă de acest business, mai ales când eu sunt în România”, ne-a declarat Arnaud Van Strien.

vedere din fermaClick pe poza pentru galerie!
Are doi băieţi, Arthur, în vârstă de 11 ani, şi Theodore, de 8 ani, ambii născuţi în România. Speră să-i facă fermieri. „La recoltat mergem împreună. Le plac tractoarele, combinele şi în general echipamentele agricole”, precizează fermierul Arnaud Van Strien. Soţia sa este româncă, o cheamă Florina, iar despre el îi place să spună că este o parte olandez, o parte francez şi o parte român. De altfel, cel mai mult timp îl petrece pe meleaguri mioritice, doar trei săptămâni din an se află în Franţa. „Eu mă duc de obicei în perioada recoltatului. Avem o fermă de cereale. Cel mai bine mă simt când sunt în tractor la ferma mea din Franţa. Iar la recoltat, mă duc şi în silozuri, prin praf. Acolo nici măcar telefonul mobil nu funcţionează, sunt deconectat total de lumea exterioară. Asta mă face fericit. Pentru mine, asta este cea mai frumoasă vacanţă. Nu mă văd făcând altceva. Agricultura este cel mai frumos domeniu de activitate”, consideră el.

Producţii de zece tone la grâu
Anul trecut a fost însă unul de coşmar pentru Arnaud Van Strien, fermierul. „A plouat excesiv de mult, am înregistrat 1.200 litri pe metru pătrat de precipitaţii tot anul, mult peste mediile obişnuite. La sfârşitul lunii mai 2016 am fost obligaţi să aplicăm al treilea tratament fungicid la grâu, ceea ce nu se întâmplă de obicei. Cu toate acestea, am recoltat o medie de doar 4,6 tone la hectar, în condiţiile în care cu un an înainte obţinusem 10,2 tone, fără a avea atât de multe costuri pe partea de protecţie a plantelor! Am pierdut anul trecut între 300 şi 400 de euro pe hectar. La nivel general, Franţa a produs cu 10-12 milioane de tone de grâu mai puţin decât în mod normal. De 50 de ani nu s-au mai înregistrat astfel de producţii. Astfel de fenomene extreme se întâmplă o dată sau de două ori într-un secol, statistic vorbind”, constata Arnaud.

Floarea-soarelui, cea mai rentabilă cultură
Porumb nu cultivă, pentru că nu rentează. „Nu avem irigaţii. Am încercat să facem nişte foraje să identificăm surse de apă şi rezultatele nu au fost prea satisfăcătoare. Chiar dacă plouă destul de mult în zona noastră, undeva între 600 şi 800 l/mp anual, precipitaţiile nu sunt foarte bine repartizate. Iar noi nu beneficiem de un pământ grozav. Avem un sol argilos, plin de pietre, care taie. Din acest motiv ferma noastră a fost aleasă ca locaţie de testare a pneurilor Michelin, de către cunoscutul producător francez de anvelope. Preferăm rapiţă şi floarea-soarelui”, ne-a explicat Arnaud.
La rapiţă, dacă obţine peste 3 tone, este mulţumit. Deşi în România se ajunge şi la 5 tone, în timp, crede el, producţia va scădea, din cauza geneticii şi a bolilor. „E nevoie de o rotaţie bună. Fiind totuşi o cultură relativ nouă în România, unii fermieri o cultivă an de an pe aceleaşi parcele şi asta va avea consecinţe negative în timp, din cauza cultivării excesive. Şi noi înregistram 5 tone la hectar, dar în timp am redus randamentele”, mărturiseşte specialistul francez.
Grâul ocupă în mod obişnuit între 30 şi 40% din suprafaţă, iar circa 20% este alocată orzului, rapiţa şi floarea-soarelui fiind culturi premergătoare. În primăvara asta a înfiinţat doar floare, pe 20 de hectare. Floarea a fost şi cea mai rentabilă cultură anul trecut în ferma sa. „Cheltuielile sunt mult mai mici cu floarea-soarelui. Nici nu este o cultură prea pretenţioasă. Cu un erbicid am rezolvat problema buruienilor, iar preţurile sunt destul de bune. Am realizat anul trecut o medie de 2,8 tone la hectar. Toată producţia am vândut-o traderilor. Preţurile sunt cele stabilite de bursă. Ne raportăm la cotaţiile MATIF”, a precizat Arnaud.

Pot ajunge fermierii noştri la nivelul celor din Franţa?
În opinia sa, agricultura de la noi s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani. Fermierii au înţeles că e important să ţină pasul cu tehnologia modernă şi asta se simte de la an la an. „Sunt deja fermieri care ajung la performanţe comparabile cu cele din Franţa. Dacă va exista un masterplan, indiferent cine este la conducerea ţării, într-un timp nu foarte îndepărtat România ar putea elimina decalajul faţă de ţările din vestul Europei. Trebuie să existe însă voinţă politică pentu asta. Deseori aud spunându-se că fermierii din Franţa au subvenţii mai mari decât cei de aici. Dar să nu uităm un lucru, fermierul francez nu poate accesa proiecte care să le asigure finanţarea pentru achiziţii de echipamente agricole. Aceste forme de sprijin nu există în Franţa, sau cel puţin nu la nivelul care este în România. Acesta este un avantaj major pentru fermierii români, pentru că din punct de vedere al mecanizării ei pot ajunge la un nivel superior francezilor destul de uşor. Dacă în România subvenţia pe hectar este de 170 de euro, în Franţa este de 270 de euro”, ne-a asigurat fostul preşedinte al APIMAR. Pe când în România, banii pentru proiecte europene ca să-ţi achiziţionezi un tractor sau alte echipamente sunt mult mai mulţi şi suma depăşeşte cu mult subvenţia pe care o iau fermierii francezi. „De aia zic că e nevoie de o politică naţională, ca să se consume aceşti bani pentru tehnologizarea agriculturii româneşti. Până în 2020 există această oportunitate. Trebuie profitat cât se mai poate. Pe lângă lipsa de mecanizare, comasarea terenurilor este o altă problemă a României. Pe de altă parte, pământul în România este foarte bun calitativ”, consideră Arnaud Van Strien.

Avertisment: Riscăm să pierdem pieţe importante
Nu tebuie să fii oportunist, trebuie să iubeşti agricultura pentru a obţine satisfacţii, spune el. „Degeaba ari un câmp şi laşi pe ogor resturi vegetale de porumb care nu au fost tocate, iar astea sunt sursă de boli care apoi va trebui să fie combătute. Semănătoarea se va înfunda, producţia viitoare va fi şi ea afectată. Avem deja buruieni care încep să reziste foarte bine la produsele fitosanitare. Şi asta este o mare problemă, inclusiv în Franţa.
Pe de altă parte, se discută tot mai des despre încărcătura agrochimică din sol şi în câţiva ani se va ajunge la aceeaşi situaţie şi în România. Cel care vrea să obţină 8 tone de grâu la hectar e obligat să aplice o cantitate mai mare de îngrăşăminte sau de produse fitosanitare. După părerea mea, legislaţia europeană este poate prea restrictivă în acest moment, faţă de alte regiuni ale lumii, unde nu există atâtea reglementări în domeniu. Fermierul european este mult mai chinuit decât în alte părţi de pe Mapamond. Nu zic să nu existe control, dar ar trebui să fim un pic mai permisivi. Dacă nu facem nimic în acest sens, riscăm să pierdem pieţe importante. Credeţi că în Brazilia, Statele Unite sau Rusia, bazine mari de producţie, se pune problema câte kilograme de fertilizanţi se folosesc?!”, ţine să avertizeze Arnaud Van Strien.

Arnaud Van Strien, fermierul
Arnaud Van Strien: „În timp ce noi transformăm Europa într-o zonă de culturi ecologice, mai scumpe, alţii au grijă să producă pentru piaţă, pentru că ştiu că în următorii ani tot mai mulţi oameni va trebui să fie hrăniţi. Legislaţia europeană este poate prea restrictivă privind încărcătura agrochimică din sol. Deja unele ferme nu mai sunt rentabile”.

 

HIBRIZII SPORESC PRODUCŢIILE DE GRÂU
În ultimii şapte ani, la grâu a cultivat doar hibrizi. „Îmi amintesc că acum 20 de ani, dacă se obţineau la grâu producţii de 7 tone, eram foarte mulţumiţi. Dar între timp, adoptând o nouă genetică şi noi tehnologii, pretenţiile au crescut. Avantajul hibrizilor este că plantele sunt mai rezistente la anumite boli şi au o răsărire mai bună după ieşirea din iarnă, o vigoare mai bună, o pornire în vegetaţie mai puternică şi o putere de înfrăţire superioară, ceea ce înseamnă, desigur, producţii mai mari. La început nu ne-a venit să credem că putem înregistra aceleaşi producţii cu doar 80 de kilograme de seminţe pe hectar, când în mod normal cu grâu convenţional semănam între 180 şi 220 kg/ha. Asta nu înseamnă, desigur, că am redus costurile de semănat, deoarece sămânţa de hibrizi, care nu poate fi reprodusă, este cu 10-15% mai scumpă la hectar decât seminţele soiurilor de grâu. Cu toate acestea, randamentele la hectar sunt superioare cu până la două tone, în condiţiile noastre de sol, care nu sunt totuşi cele mai bune”, susţine Arnaud Van Strien. Pentru un hectar cultivat cu grâu investiţia ajunge undeva la 1.400 de euro, incluzând aici toate costurile, inclusiv cele legate de mecanizare. Dar în 2016 a trecut de 1.600 euro/ha!


METEHNELE AGRICULTURII ROMÂNEŞTI
Despre agricultura românească, Arnaud Van Strien crede că se află pe drumul cel bun, cu toate că mai sunt unele chestiuni de rezolvat. „Diferenţa dintre agricultura românească şi cea franceză este dată în primul rând de abordarea din punct de vedere tehnologic, pe lângă clima care este totuşi mai favorabilă Franţei. Venind spre Jucu (locul de desfăşurare a târgului Agraria - n.r.), am traversat aproape toată Transilvania şi am observat multe suprafeţe în care terenul nu este lucrat aşa cum ar trebui. S-a făcut arătura în toamnă, dar încă există multe resturi vegetale neîncorporate în sol. Mai bine nu te apuci să faci arătură dacă nu o faci aşa cum trebuie. Am adoptat şi noi la un moment dat tehnologia minimum tillage, am zis că vindem plugurile, că poate e mai convenabil, dar ulterior am realizat că e nevoie cel puţin o dată la trei ani de arătură”, susţine reprezentantul John Deere în România.

 

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 9 (192) din 15-31 mai 2017

Vizualizat: 55 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

„Ziua grâului” Diosig 2017 - 1000 de participanţi

„Ziua grâului” Diosig 2017 - 1000 de participanţi

La „Ziua Grâului”, eveniment aflat la a 10-a ediţie şi organizat de către companiile Agroind Cauaceu, Agrotex Carei și Promat Tășnad, au participat anul acesta aproape 1000 de persoane, un nou record. Loturile demonstrative au cuprins 60 de soiuri de grâu, orz şi orzoaică, precum şi numeroase variante de fertilizare și tratamente fitosanitare. În platforma de la Diosig (Bihor) şi-au expus o parte din portofoliul de produse 52 de companii producătoare de seminţe, produse pentru protecţia plantelor şi utilaje agricole.

Case IH Agronomic Design Ţuţuianu a pariat pe New Holland Graul care da intre 8 si 10 tone/ha
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?