Jurnal de vacanţă

 
Managementul fermei,26 Aug 2010 - 16:00,0 comentarii

Am plecat din Timişoara în 14 iulie, având punct terminus Maramureşul, unde am ajuns în 1 august.

Prima oprire a fost Transfăgărăşanul. Am prins o zi frumoasă, cu soare, cât să cuprinzi totul cu privirea, inclusiv gunoaiele aruncate din belşug pe malul lacului Bâlea sau la baraj la Vidraru. Natura ne iubeşte, ne-a dat de toate, reciproca însă nu prea e valabilă.



Zona Bran - Moeciu e la fel de darnică în frumuseţi naturale, deşi cam săracă în “popularea” cu animale a păşunilor.

De la Braşov spre Buzău, prin Întorsura Buzăului, nu conteneşti să te întrebi care e meritul nostru în toată treaba asta cu natura? Satele sunt parcă mai îngrijite, oamenii fac şi ei ce pot, în limita posibilităţilor, dar într-o zonă de munte parcă te aştepţi să vezi mai mult agroturism, de exemplu, şi mai puţine cioturi prin păduri...

În Buzău am fost să vedem vulcanii noroioşi, un fenomen natural unic în Europa, din care alţii ar face minuni. Noi am pus un indicator de la şosea, am îngrădit locul şi încasăm bani pe bilete. Şi cam atât.
Au urmat şase zile la Marea Neagră.

Ne-am cazat în camping, la cort. Condiţii foarte bune, curăţenie şi... excepţiile de rigoare. Adică personajele cu pretenţii înalte şi zero educaţie. Marea e frumoasă, păcat că nu se mai vede de atâtea umbrele. Ca şi nisipul de altfel, plin de peturi şi mucuri de ţigară, semnele nemijlocite ale civilizaţiei moderne.

A urmat Tulcea. Şi Delta Dunării. Nu o văzusem de foarte mulţi ani şi m-a bucurat revederea. E foarte aglomerat prin deltă, ambarcaţiuni de tot felul care îşi lasă peste tot urmele de ulei şi combustibil, malurile împânzite de corturi şi focuri de grătar... Nici nu mă mir că n-am văzut picior de pelican.

“Se ascund de căldură şi de gălăgie”, ne spune ghidul. Pe faleza din Tulcea e pustiu, în plin sezon şi în zi de weekend. Din loc în loc, pe lângă clădirile din apropierea Dunării, se mai văd saci de nisip, semnele unei ameninţări abia trecute.

De la Tulcea la Brăila am văzut şi combine la lucru pe câmp, şi terenuri pârloagă, şi căruţe pline cu fân, şi lacuri naturale neexploatate. Dar, din nou, prea puţine animale pe păşuni. Iar asta e marea mea durere. Nu prea se potrivesc realităţile cu statisticile încărcate de optimism ale Ministerului agriculturii.
Am mai poposit trei zile prin Buzău, acasă la neamuri, şi următoarea destinaţie a fost judeţul Mureş.

Despre legumicultorii din Valea Largă şi problemele lor am scris în acest număr. Agricultura e peste tot, de la subzistenţă la o performanţă cu greu obţinută, în condiţiile în care fermierului român i se dă puţin, dar i se cere peste măsură. Peste măsura europeană.

În Bistriţa-Năsăud am vizitat Ţara Bârgaielor şi stânele din zona montană. Ocazie cu care lansez o invitaţie din partea crescătorilor de aici pentru toţi acei oficiali de la agricultură care trâmbiţează multe, în neştiinţă de cauză, şi ajung să lipească faianţă pe pereţii unei stâne de la o mie şi ceva de metri altitudine, în loc să organizeze o piaţă de desfacere decentă pentru producătorii autohtoni.

În Maramureşul nostru plin de tradiţii agroturismul e în floare, contrastând puternic cu infrastructura, care e coaptă rău. Bine măcar că avem aici crescători pasionaţi şi că Bruna de Maramureş n-are nevoie de şosele. Dar are nevoie de păşuni mai bune, aviz primăriilor!

În septembrie vă propun un jurnal de vacanţă... în imagini. Instantanee dintr-o Românie în care toată lumea e de acord că, teoretic, am avea cu ce... am avea şi cum.. dar nu prea facem. Cel puţin când vine vorba de agricultură, rămânem blocaţi pe undeva, între a avea potenţial şi a-l valorifica.


Abonare Newsletter


 
 
 
 

Poza zilei

 

Forum Agroinfo.ro

Intra acum pe forum
 
 
 
Recolta grau 2011

Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?





VOTEAZA
 
Va multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Alte sondaje agricole
 
 
Acoperiri eficiente cu costuri minime

Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara



Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz

Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an



BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă

În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo



Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde

Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale



SCAPA de ambalaje!

În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide



E criză grea în cercetare

În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite



Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic

Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată



Energie cu panouri solare

Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice



Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul

Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali



Fiţi independent energetic!

Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?




Mai multe Tehnologii Agricole