Agricultura, la cheremul lui Celsius

 
Managementul fermei,02 Feb 2010 - 12:00,1 comentarii

La începutul anului trecut, agricultura se pregătea pentru un nou sezon sortit eşecului, "dotată" fiind cu toate cele necesare pentru rezultate sigure: un buget sărac lipit pământului, preţuri crescute la pesticide, îngrăşăminte şi seminţe, plăţi, subvenţii şi ajutoare mult întârziate, oieri supăraţi că n-au crotalii şi crescători de vaci nemulţumiţi că li s-a tot promis şi au rămas cu... promisiunile.



Şi, cu toate astea, agricultura a mai rezistat un an. Nu a fost un an tragic, dar nici unul mulţumitor. Proiecte şi investiţii s-au făcut, dar într-un cuantum mult prea redus ca să se resimtă efectele lor în statisticile naţionale. Agricultorii s-au declarat nici veseli, nici trişti, dar nici prea optimişti cu ziua de mâine.

Iar politicienii? Ei cu ale lor, preocupaţi de "partea leului"...

Şi bucuroşi am încheiat anul şi le-am tras toate după noi - bucurii şi datorii - într-un 2010 care anunţă la fel de multe neajunsuri. E criză încă, subvenţiile de la stat s-au cam dus, crotaliile încă nu le-a găsit nimeni, iar bugetul s-a defectat rău de tot.

Dar e bine totuşi că avem ministru la Agricultură, şi încă unul sincer, care şi-a aruncat puţin ochii peste sector şi a concluzionat: măcar vremea să ne ajute şi Cel de Sus. No comment!

Şi cum în vremuri grele pentru agricultură mulţi sfătuitori se-arată, au apărut încă de anul trecut diverse oportunităţi, modele, cărţi despre ce şi cum să facem să rezistăm pe timp de criză, de unde să mai găsim resurse, de unde să facem economii.

În ce să nu mai investim? Nu e rău, am putea spune. Dar e tragic dacă ne gândim că, urmând "reţete" miraculoase de acest gen, foarte mulţi (şi nu numai de pe la noi) au fost cei care şi-au ruinat afacerile sau, mai rău, au închis porţile fermelor.

Şi asta pentru că din dorinţa sau disperarea de a rezista şi de a face mai mulţi bani, au "tăiat" din ce nu ar fi trebuit, iar efectele au fost dintre cele mai neplăcute.

Drept urmare, înainte de a renunţa şi de a da înapoi, imaginaţi-vă un soi de teorie inversă a rentabilităţii. Adică, CE-AŞ PUTEA FACE ÎN ACEST AN CA SĂ-MI DISTRUG EXPLOATAŢIA? Există, sigur, foarte multe opţiuni în acest sens, dar mă voi limita doar la câteva exemple: nu investiţi în furaje de calitate, respectiv nu însămânţaţi păşuni, nu respectaţi tehnologiile de producţie, nu cumva să cumpăraţi utilaje performante şi nici vorbă să respectaţi vreo normă de igienă şi de calitate. Investiţii în genetică? Să nu îndrăzniţi! Ce, taurul comunal nu mai e bun? Adio adăposturi, adio aparate de muls, adio îngrăşăminte, bun venit seminţelor din pod! Faceţi aşa şi în nici un an aţi reuşit să vă lichidaţi ferma. Cu succes!

Desigur, recomandarea noastră, a celor de la revista Ferma, rămâne să încercaţi să deveniţi mai buni, fără să faceţi nici un rabat de la calitate. Agricultură fără subvenţii s-a mai văzut, dar agricultura fără agricultori nu s-a inventat încă.


Abonare Newsletter


 
 
 
 

Poza zilei

 

Forum Agroinfo.ro

Intra acum pe forum
 
 
 
Recolta grau 2011

Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?





VOTEAZA
 
Va multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Alte sondaje agricole
 
 
Acoperiri eficiente cu costuri minime

Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara



Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz

Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an



BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă

În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo



Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde

Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale



SCAPA de ambalaje!

În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide



E criză grea în cercetare

În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite



Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic

Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată



Energie cu panouri solare

Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice



Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul

Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali



Fiţi independent energetic!

Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?




Mai multe Tehnologii Agricole