Zero şanse de „albire” pentru laptele românesc!

 
Managementul fermei, 25 May 2009 - 21:00, 3 comentarii
În anii de după revoluţie, la majoritatea produselor agricole de bază, importurile au reprezentat aproximativ 70% din consum.

Nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu laptele materie primă. În acest sector, doar după aderarea noastră la UE importurile au început să crească. Dar momentul de cumpănă pentru laptele românesc îl reprezintă data de 31 decembire 2009.


Din această zi, conform articolului 42 din Tratatul de Aderare, România şi-a luat angajamentul să nu mai solicite măsuri de tranziţie pentru industria laptelui, ceea ce înseamnă că toate fabricile din România vor fi nevoite să proceseze numai lapte conform normelor europene şi să aplice marca de sănătate ovală, care dă dreptul ca tot laptele procesat în ţară să poată fi comercializat pe teritoriul comunităţii.

Cât lapte conform normelor UE producem la ora actuală? Instituţiile statului susţin că avem în jur de 60 la sută. Însă un calcul simplu arată că această valoare e de-a dreptul fantastică!!!

Astfel, conform Institutului Naţional de Statistică, în 2008 România a produs 1.122.700 tone lapte materie primă, iar subvenţia de 0,3 lei s-a dat pentru 400.000 de tone. Prin regula de trei simplă, aflăm că laptele pentru care s-a acordat prima de calitate pe 2008 reprezintă numai 36% din tot laptele procesat.

Din cauza imperfecţiunilor legislative, prima de calitate a fost obţinută şi de mulţi crescători cu o singură vacă, ajutaţi fireşte şi de unii procesatori, care ştiu foarte bine că tehnic, aceşti crescători nu pot să obţină lapte conform.


Estimez că la sfârşitul anului 2008, laptele cu adevărat conform normelor europene se situează între 15 şi 25%, procent valabil şi în prezent. Ceea ce înseamnă că şansele ca după 2010 să importăm 60-70% din necesarul de lapte materie primă sunt foarte mari.

Cum excedent de lapte în ţările din jurul nostru este suficient şi avem deja o „tradiţie” îndelungată la importul de produse agricole de bază, cum avem chiar şi euro împrumutaţi de la organismele internaţionale, care mai direct, mai indirect, ne obligă la „înghiţit în sec”... se pare că ne-am dotat cu toate cele necesare pentru distrugerea sectorului lapte autohton.

Şi de data asta nici nu putem arunca vina în altă ogradă! Timp pentru a aduce tot laptele produs în România la standardele impuse de UE am avut. Ba mai mult... În 2003 s-a lansat în mare vervă un program de acţiuni pentru îmbunătăţirea calităţii şi salubrităţii laptelui materie primă, realizat de Direcţia zootehnică din Ministerul agriculturii şi aprobat prin Ordinul numărul 1106/2003.

Însă atât de prost a fost gândit acest program, încât şansa de a schimba ceva în domeniul calităţii laptelui era practic nulă!!! Anticipând perspectivele sumbre pentru laptele românesc, în anul 2004 revista Ferma a prezentat ministrului Sârbu un proiect propriu pentru redresarea sectorului lapte, care însă a fost respins cu vehemenţă de specialiştii din minister. Aceeaşi soartă a avut-o şi propunerea noastră prezentată ministerului agriculturii în anul 2006.

Cu o consecvenţă debordantă, incompetenţa specialiştilor din minister a ieşit din nou la iveală când, presaţi de Comisia Europeană, elaborează un alt program, aprobat prin ordinul 686 din 9 octombrie 2006, care era atât de prost conceput, încât nici un element nu putea fi pus în aplicare pe teren.

Programul realizat în 2007 de către aceiaşi specialişti într-ale agriculturii, cu toate că acordă fermierilor care produc lapte conform o primă de 0,3 lei/litru de lapte, nu schimbă practic cu nimic lucrurile. Fiind realizat cu la fel de multă incompetenţă ca şi precedentele programe, dă practic posibilitatea fabricilor de procesare să acorde actele necesare obţinerii primei de 0,3 lei/litru şi crescătorilor cu o vacă! În schimbul actelor care atestă că laptele este conform, procesatorul scade preţul de achiziţie de la aceşti crescători.

Şi tocmai preţul astfel „ajustat” este folosit de fabrici drept pretext pentru diminuarea preţului la care colectează lapte cu adevărat conform din fermele comerciale! Cum? Pe principiul „există şi variantă mai ieftină” şi „dacă nu îţi convine, stau şi alţii la coadă!”

Aşadar, un simplu exerciţiu de logică demonstrează cum o mare parte din cei 120.000.000 lei alocaţi anual de minister pentru programul de calitate a laptelui sunt folosiţi pentru a scădea artificial preţul oferit de procesatori fermierilor care produc laptele conform în România.

Ba mai mult, diferenţele obţinute în urma acestor manevre absolut mârşave se transformă într-o sumă frumuşică şi suficientă pentru bunăstarea procesatorului. Evident, în defavoarea industriei româneşti a laptelui, a crescătorilor de taurine din România şi până la urmă în detrimentul nostru, al tuturor celor care mai sperăm într-o agricultură cu adevărat rentabilă!


Abonare Newsletter


 
 
 

 

Poza zilei

 

Forum Agroinfo.ro

Intra acum pe forum
 
 
 
Campania de primăvară

De unde vă procuraţi sămânţa necesară pentru campania de primăvară?






VOTEAZA
 
Va multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Alte sondaje agricole
 
 
Utilaje Güttler la Voiteg

Centrul Româno-German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Agriculturii din localitatea Voiteg a făcut un pas important pentru pregătirea fermierilor care doresc să se specializeze în domeniul întreţinerii şi exploatării maşinilor agricole, prin stabilirea unei colaborări cu firma Guttler.



“Paradisul legumelor”, o lecţie de business

Săturându-se să vadă doar la televizor cum se poate face agricultură performantă, legumicultorii din judeţul Arad s-au încumetat să spargă tiparele înfiinţând, după lege, primul grup de producători legumicoli din România.



Energie produsă în fermă

În ultimii ani, subiectul securităţii energetice, a independenţei energetice şi obţinerii de energie din materii prime care se pot reface într-un timp scurt (resurse regenerabile), a devenit atât de popular încât a depăşit nivelul discuţiilor din mediile ştiinţifice sau guvernamentale, iar acum se bucură de interesul oamenilor de rând.



Gardul electric şi organizarea păşunatului

Reprezintă mijlocul cel mai eficient pentru organizarea păşunatului în tarlale pentru protecţia animalelor domestice împotriva animalelor sălbatice prădătoare sau pentru delimitarea padocurilor pentru animale.



Structura unei bucătării furajere pentru fermele zootehnice

Bucătăriile furajere (F.N.C.-urile sau micro F.N.C.-urile) sunt sisteme complexe care se folosesc pentru prepararea hranei animalelor din fermele zootehnice. În funcţie de productivitatea lor, ele se compun, în principiu, din următoarele elemente: silozuri de materii prime; silozuri de produs finit; mori; amestecătoare; dozatoare pentru premixuri; dozatoare de ulei; utilaje de transfer materii prime şi produse finite; computere de proces şi accesorii; echipamente electrice şi accesorii.



De la gunoiul de grajd la energia electrică

Cererea tot mai mare de energie şi preţul ridicat al ţiţeiului şi al gazelor naturale constituie, fără doar şi poate, un subiect de actualitate. Acest lucru a dus la un interes crescând al oamenilor în găsirea de surse de energie regenerabilă, cum sunt biocombustibilii, deşeurile celulozice, vântul, energia solară sau gunoiul de grajd.



Biogazul, protectorul neconvenţional al mediului

Cei care au lucrat în sectorul creşterii animalelor în timpul socialismului ştiu că a fost o perioadă în care s-a discutat foarte mult şi chiar s-au construit staţii de producere a biogazului din dejecţii de animale. Din anumite motive entuziasmul a trecut şi biogazul a „fâsâit” slab până s-a stins.



OVĂZUL – Avena sativa L.
1. Importanţa furajeră

Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea cultivării acestei specii în zonele cu climat mai umed şi răcoros, de pe toate continentele. În ţara noastră, în ultimii ani, ovăzul este cereala păioasă de primăvară cea mai cultivată, suprafaţa fiind în jur de 100 000 ha.



MEIUL – Panicum miliaceum L.
1. Importanţă furajeră

Deşi din punct de vedere alimentar, meiul este considerată o cereală de mai mică importanţă, valoarea furajeră a acestei specii este mai ridicată datorită următoarelor particularităţi:


Sfecla furajeră (Beta vulgaris ssp. crassa)
Are capacitate mare de producţie şi calitate ridicată.


Mai multe Tehnologii Agricole