Paradisul rural, o mostră de legendă confecţionată

 
Managementul fermei,25 Jan 2009 - 5:00,2 comentarii
Prezentul ne face, fără să vrem, martorii unui proces în plină desfăşurare, de demontare şi demitizare a unor legende în care am crezut, sau ne-am prefăcut a crede...
Viaţa la ţară...
Cântată de poeţi, descrisă de prozatori în opere care aduc în faţa ochilor şi a simţurilor parfumul florilor, dimpreună cu nostalgia unor bucolice existenţe?

Sau viaţa la ţară descrisă de asemenea în literatură şi artă, pe care o putem rezuma cu două versuri din epocă: „Şi sunt bordeie fără foc / Şi mâine-i Moş Ajun”...

Iată, aceasta este dilema mea! Apoi, care din cele două ipostaze enunţate este preponderentă? Din ce unghiuri de vedere priveau această viaţă la ţară unii şi alţii, din moment ce ajungeau la concluzii diametral opuse? De ce unora viaţa la ţară li se părea, ori le era, un Eden perpetuu, în timp ce celorlalţi, dimpotrivă, viaţa la ţară li se părea, sau le era, dacă nu un Iad, măcar un lung şir de dureri şi deznădejdi?!

Nici între apologeţii de ieri şi de azi ai „paradisului rural”- ca să exagerez întrucâtva - şi ceilalţi, ai vieţii grele, dacă nu chinuite de la ţară, nu se poate face o demarcaţie prea evidentă. Pentru a clarifica cât mai bine nuanţa la care mă refer, exemplific prin versurile neîntrecutului poet al „pătimirii noastre”, în care coexistă cele două moduri de a vedea „viaţa la ţară”: „La noi sunt codri verzi de brad/Şi câmpuri de mătasă,/La noi atâţia fluturi sunt/Şi-atâta jale-n casă”.

Asistăm tot mai adesea la nenumărate „corecţii” ce se aplică unor evenimente, fapte şi unor biografii ale unor personalităţi din istoria mai recentă sau mai îndepărtată, exagerând acum în sens invers celui de până acum. În timp ce, pe de o parte, demontăm „legende” şi „mituri” cu care ne-am amăgit zeci de ani, pe de altă parte construim deja altele, fetişizând evenimente şi fapte, şi asanând asperităţi...

De aceea, în ce priveşte viaţa la ţară, se întâmplă să nu mai fie valabil ceea ce am ştiut cu toţii până acum, devenind valabil opusul a ceea ce am ştiut. Astfel, în 1907… „nu s-a prea tras în ţăranii răsculaţi - ş-apropo, oare de ce se răsculaseră ei? - „decât pe ici, pe colo”, vorba ceea; şi nici vorbă să fi murit aşa mulţi cum s-a spus, ci doar ceva peste patru sute de suflete. E mult? Nu e mult, e o nimica toată. Apoi, nu-i adevărat că se trăia rău în satele româneşti şi că aproape fiecare casă avea măcar un ofticos şi că pelagra şi inaniţia făceau ravagii... Nici vorbă de aşa ceva! În sate, dimpotrivă, se trăia bine, din moment ce România era „grânarul Europei”!

Credeţi-mă, când am auzit aşa ceva, mi-am spus: nu se poate accepta acest cinism nesimţit, se întorc în mormânt sutele de mii de morţi care n-au văzut pâinea decât la înmormântări şi foarte rar la nunţi, iar mălaiul şi mămăliga erau restricţionate de capul fiecărei familii în asemenea mod încât dubla de porumb cerută cu împrumut de la boier să ajungă până la recolta viitoare!

În tot acest timp, Europa credea că dacă România exportă respectivele cantităţi, înseamnă, nu-i aşa, că-i sunt excedentare şi că, în acest fel, România este grânarul său. Europenii nu-şi închipuiau că românii foloseau făina de grâu doar la înmormântare, de colivă şi colaci. În rest, era suveran mălaiul şi mămăliga, care se puneau la grindă să nu ajungă „celedul” (copiii) la ele. Tot acolo, şi din aceleaşi motive, se legau şi lingurile. Visul cel mai tainic al multor copii de ţărani era să crească în bătătura lor un deal de mămăligă, pe lângă care să curgă o vale de lapte...

Noi, toţi cei ai prezentului care batem suta de kilograme şi mult peste, suntem urmaşii flămânzilor acelora şi mâncăm într-una ca termitele, ca într-o bulimie generalizată, aproape fără nici un motiv conştient. De fapt, foamea noastră cea din străfunduri este mai mare ca cea actuală, pe aceea care ne vine din depărtare nu o putem ostoi şi mâncăm în neştire, răzbunând în acest fel, inconştient, foamea străbună.

Celor ce susţin acum îndestularea în care-şi duceau viaţa locuitorii satelor, îi rog să viziteze „Muzeul satului”şi „Muzeul ţăranului român” din Bucureşti şi să privească acolo casele acoperite cu paie şi pardosite cu pământ, case din lemn în Ardeal şi Bucovina şi din chirpici în Regat şi Moldova. Să le privească nu ca pe ceva amuzant, interesant şi nostim, ci ca pe locuinţa proprie, şi să se imagineze pe ei înşişi în acele acareturi şi „dotări”...

De asemenea, tot pe susţinătorii unui pierdut „Rai rural”, îi rog să citească însemnările lui Geo Bogza făcute în Apuseni, unde constata consternat ce sărăcie de obiecte era în casele şi curţile moţeşti. Sau „Incognito”, de Eugen Barbu, în care sunt descrise crâmpeie de viaţă din satele din Câmpia Română: „Până nu demult, li se păreau fireşti şi dijma şi plata puţină pe care o primeau, chiar sărăcia în care au trăit nu-i revolta (…) Trudesc toată ziua, din zori până-n seară, fac copii, locuiesc ca animalele, mai mulţi într-o cameră, n-au lemne, iarna se încălzesc cu coceni de porumb, dacă-i prinde pădurarul că fură lemne din pădure îi bagă la puşcărie...."

Culmea confuziei este că cele de mai sus nu se petreceau la începuturile evului mediu, ci între anii 20-40 ai secolului XX, când, pe de altă parte, ni se spune că taman atunci era perioada cea mai glorioasă a societăţii româneşti interbelice!
Nicolae Iuga
 

Calendar

<Ianuarie , 2009>
L
M
M
J
V
S
D
2930310102030405060708091011121314151617181920212223242526272829303101
 
 
 

Cele mai citite azi

 

Cele mai comentate azi

 
 

Etichete populare

Abonare Newsletter


 
 
 
Agro Meteo
Curs ...
Blog Ferma
 

Poza zilei

Tractor în zăpadăTractor în zăpadă, Galerie foto
 

Forum Agroinfo.ro

Intra acum pe forum
 
 
 
Sondaj
Rezultate
Comentarii
Recolta grau 2011

Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?





VOTEAZA
 
Va multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Alte sondaje agricole
 
Calendar expoziţii
Evenimente
 
Tehnologii Agricole
Agro Legislatie
Acoperiri eficiente cu costuri minime

Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara



Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz

Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an



BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă

În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo



Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde

Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale



SCAPA de ambalaje!

În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide



E criză grea în cercetare

În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite



Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic

Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată



Energie cu panouri solare

Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice



Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul

Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali



Fiţi independent energetic!

Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?




Mai multe Tehnologii Agricole