CONCURSUL ABONATULUI 2017
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Nicoleta Dragomir

Nicoleta Dragomir

E-mail: Contact autor

Am absolvit în 1999 studiile superioare de Jurnalism şi Ştiinţele comunicării, precum şi cursuri post-universitare (master) la Facultatea de Management agricol a USAMVB Timişoara.
Sunt jurnalist cu 21 de ani de muncă în domeniu şi cu o experienţă de peste 18 ani în presa agricolă. Din anul 2000 până în prezent coordonez departamentul redacţional al Ferma Media Grup, atât publicaţiile tipărite (revistele Ferma şi Utilaje Agricole) cât şi online (www.revista-ferma.ro, www.agroinfo.ro).
Sunt, din 2013, membru fondator şi preşedintele Asociaţiei Presei Agricole din România (A.P.A.R.), structură afiliată la Federaţia Europeană a Jurnaliştilor Agrarieni (ENAJ).
Mă caracterizează implicarea şi devotamentul faţă de publicul ţintă şi faţă de profesia pe care mi-am ales-o. O profesie care mă provoacă în fiecare zi şi căreia îi datorez definirea mea ca OM. Cred în echipa cu care lucrez şi mă mândresc cu faptul că rezultatele demersurilor noastre jurnalistice au produs efecte pozitive pentru agricultura din România.

Rezultate: [120]  
Pagini: [12]  «  <  3 4 5 6 7 8 9 10 11 12   
Pe urmele caravanelor de informare

Pe urmele caravanelor de informare

20 martie 2009 - 21:00
Şi tare greu ne vine a crede că cineva a pus bani din propriul buzunar pentru a lansa un ghid de informare (public!) în tiraj limitat. E doar un singur exemplu. Şi mai interesantă este reacţia unor funcţionari şi angajaţi ai statului care strâmbă din nas ori de câte ori cineva pomeneşte că ţăranul român nu este informat cu privire la fondurile europene, la termenele pentru depunerea cererilor de finanţare, la subvenţiile care i se cuvin.

Vestite şi mult circulate prin ţară au fost şi sunt caravanele agricole de informare, care au beneficiat, încă din 2006, de fonduri substanţiale. Organizate de direcţiile agricole, de consultanţa agricolă şi, ulterior, cu aportul nemijlocit al APIA, caravanele au trecut prin satele româneşti, făcând, pe bani grei europeni, informare "de doi lei".
Unde dai prea mult, pân’ la urmă crapă!

Unde dai prea mult, pân’ la urmă crapă!

20 februarie 2009 - 20:40
A dat omul taxa de păşunat ani de-a rândul, gândindu-se, în naivitatea lui, că domn’ primar o şti el ce să facă cu banii şi cum să-i gospodărească să poată şi el să iasă cu animalele la păscut pe o iarbă mai acătării. Da’ cum băga primarul banii în păşunea comunală, nimeni n-o şti.

Că tare păcătoasă se făcu buruiana prin locurile iestea, de nu se dă dusă nicicum! Ba mai mult, de te uiţi mai deaproape, mai că vezi cum cresc ciulinii ăştia poluaţi şi mutanţi... ptiu, ce grozăvie! Apoi trebe că de la UE ni se trage asta, că bine zicea domn’ primar, că tare-s grele noarmele cele. Bag de seamă că nu vin vremi prea bune. Hai Joiană, că n-ai ce rupe din bălăria asta...

Ce nu ştie bietul om e că onestul lui de primar a făcut cârdăşie cu dosarele pe la APIA şi a luat şi subvenţia de la UE pentru păşune, care s-ar fi cuvenit de drept crescătorilor de animale care au concesionat păşunile, ca să poată oamenii cu banii ăia să execute un minim de lucrări agrotehnice.
Din sala de sport, în solarul cu căpşuni

Din sala de sport, în solarul cu căpşuni

06 februarie 2009 - 18:44
De la turtă dulce, la vaci cu lapte

Domnul Gavril a închiriat o hală a fostului CAP din zonă şi, cu un împrumut de la bancă, a cumpărat 15 juninci gestante din rasa Holstein Friză. Aproximativ patru ani ferma de vaci a mers bine. Când laptele nu a mai avut preţ, s-a gândit din nou să schimbe macazul.

De data aceasta, s-a orientat spre horticultură, mai precis spre cultivarea căpşunilor. A cumpărat un motocultor, furtune pentru irigare prin picurare, motopompă, folie, şi fier pentru solarii. Om cumpătat însă, nu a vândut vacile până nu s-a asigurat că noua afacere va funcţiona.
Marginea, cel mai mare centru de ceramică neagră din Bucovina

Marginea, cel mai mare centru de ceramică neagră din Bucovina

07 decembrie 2008 - 18:33
Unicitatea ceramicii de Marginea este dată de culoarea neagră rezultată în urma arderii, precum şi de modelarea unor forme specifice tradiţionale.

Marginea, dacă nu este singurul, este cu siguranţă cel mai important centru de producere a ceramicii negre din Bucovina. O mână de oameni, care au făcut din olărit un mod de viaţă, continuă să învârtă roata şi să ardă în cuptorul înăbuşit vasele de lut, la fel ca strămoşii lor. Olarii din Marginea sunt tot mai puţini. Meşterii bătrâni duc secretele meseriei în pământul pe care l-au lucrat o viaţă întreagă, în timp ce tinerii tânjesc să plece din sat şi caută alte îndeletniciri, mai bănoase.
Moş Nicolae sau Sânnicoară

Moş Nicolae sau Sânnicoară

06 decembrie 2008 - 08:03
Distanta de numai sase zile care separa Santandreiul de Sannicoara a favorizat o vie circulatie a motivelor si practicilor rituale, astfel ca cercetatorul intampina serioase dificultati cand incearca stabilirea semnificatiilor calendaristice. Santandreiul este plasat intr-un timp sumbru, invaluit de spiritele malefice care devin extrem de violente in "Noaptea Strigoilor". Puterea fortelor potrivnice incepe sa scada dupa miezul noptii, la cantatul cocosilor....
La Cărări, locul în care natura şi-a adunat toate legendele

La Cărări, locul în care natura şi-a adunat toate legendele

04 decembrie 2008 - 17:34
La Cărări, se întâlnesc mai multe drumuri şi îşi află limitele trei comune: Pian, Săsciori şi Şugag. Coboară în acest loc drumuri care fac legătură cu Cugirul, Valea Nirajului, Valea Pianului, urcând pe creste şi coborând de pe ele, prin vaduri şi locuri de o rară frumuseţe.

Botezată după numele fiicei proprietarilor, cabana Ancuţa oferă 70 de locuri de cazare şi masă, în două clădiri, apă curentă rece şi caldă. Pentru că nu există reţea de curent electric în zonă, sursa de energie este fotovoltaică, ajutată la nevoie de un generator diesel.
FraDisc, discul greu marca Framest

FraDisc, discul greu marca Framest

26 noiembrie 2008 - 14:43
Discul greu FRADISC este un produs competitiv al gamei de utilaje Framest. Utilajul este proiectat atât pentru executarea lucrărilor primare, cât şi pentru prelucrarea secundară a solului, iar în combinaţie cu un tăvălug Fraroll, consolidarea solului se realizează uniform, pe toată suprafaţa lucrată.
Utilajul este proiectat să lucreze solurile mai grele, la o adâncime maximă de 20 cm. O caracteristică a FRADISC-ului este că străpungerea solului este obţinută prin intermediul unghiurilor variabile.
Axos, noul tractor Claas

Axos, noul tractor Claas

22 noiembrie 2008 - 06:24
În luna octombrie 2008 a avut loc lansarea noului membru al gamei de tractoare Claas.

Axos a apărut pentru a întregi gama de tractoare Claas, produse la cele mai înalte standarde germane. Comparându-le cu gama anterioară de tractoare Celtis, Ares, Atles, noua gamă Axos, Arion, Axion este sută la sută tehnologie germană, fără nici unul din elementele anterioare ale Renault.
A apărut numărul din noiembrie al revistei FERMA!

A apărut numărul din noiembrie al revistei FERMA!

21 noiembrie 2008 - 16:30
Vă recomandăm din cuprins:

Pag. 15: Cât ne costă o alimentaţie sănătoasă?
Pag. 18: Garantează factura că s-a şi lucrat păşunea?
Pag. 36: Calendarul lucrărilor agricole pentru culturile de câmp în luna lui Brumar
Pag. 41: Lucrări de sezon în viticultură
Pag. 48: Sortimente recomandate pentru livezi (I)
....
O soluţie de criză:

O soluţie de criză: "criza de necesitate"

18 noiembrie 2008 - 01:00
Analizând moda ultimelor "crize", constatăm că, în mare parte, ele au fost provocate de anumiţi factori (se poate "citi" şi anumite interese), care se traduc în economia noastră agricolă drept "mecanisme de reglare a preţurilor". Adică nu e câştigul pentru cine munceşte, ci pentru cine le potriveşte! Nu ştiu dacă are neapărat o răspândire mai largă acest raţionament, în ţara noastră însă, cei ce-l aplică au de câştigat, cu siguranţă, de pe urma "falselor crize".
Rezultate: [120]  
Pagini: [12]  «  <  3 4 5 6 7 8 9 10 11 12   

Video

BRÂNZA LUI VODĂ

BRÂNZA LUI VODĂ

Cășăria Petruvio este o manufactură înfiinţată în 2015, care produce brânză artizanală gourmet după reţete româneşti cu tradiţie, păstrate din generaţie în generaţie, încă de la 1600. Gustul, cremozitatea şi textura deosebite au făcut ca această brânză autohtonă să înnobileze mesele domnitorilor români de la Vodă Radu Mihnea, până la Vodă Ioan Cuza. De aici i se trage numele de "Brânza lui Vodă", spune producătorul.

reporter: Nicoleta Dragomir
operator imagine si montaj: Claudiu Borobei

LAPTE DE MĂGĂRIŢĂ DE LA STÂNĂ Naturevo - noi provocări tehnologice Trasabilitatea laptelui la Agrocomplex Lunca Paşcani
Prioritatea nr.1 in ferma mea

Care e prioritatea numarul 1 in ferma dumneavoastra?