Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Nicoleta Dragomir

Nicoleta Dragomir

E-mail: Contact autor

Am absolvit în 1999 studiile superioare de Jurnalism şi Ştiinţele comunicării, precum şi cursuri post-universitare (master) la Facultatea de Management agricol a USAMVB Timişoara.
Sunt jurnalist cu 21 de ani de muncă în domeniu şi cu o experienţă de peste 18 ani în presa agricolă. Din anul 2000 până în prezent coordonez departamentul redacţional al Ferma Media Grup, atât publicaţiile tipărite (revistele Ferma şi Utilaje Agricole) cât şi online (www.revista-ferma.ro, www.agroinfo.ro).
Sunt, din 2013, membru fondator şi preşedintele Asociaţiei Presei Agricole din România (A.P.A.R.), structură afiliată la Federaţia Europeană a Jurnaliştilor Agrarieni (ENAJ).
Mă caracterizează implicarea şi devotamentul faţă de publicul ţintă şi faţă de profesia pe care mi-am ales-o. O profesie care mă provoacă în fiecare zi şi căreia îi datorez definirea mea ca OM. Cred în echipa cu care lucrez şi mă mândresc cu faptul că rezultatele demersurilor noastre jurnalistice au produs efecte pozitive pentru agricultura din România.

Rezultate: [127]  
Pagini: [13]  «  <  4 5 6 7 8 9 10 11 12 13   »   
De când cu sprijinul pe suprafaţă, toată lumea se bate pe păşunea comunală!

De când cu sprijinul pe suprafaţă, toată lumea se bate pe păşunea comunală!

26 mai 2009 - 21:00
Asta se întâmplă în mai toate comunele României, şi de fiecare dată când vine vorba de contractul de închiriere sau concesionare a păşunii, se conturează, destul de clar, doi "adversari": pe de o parte, Consiliul local, adică cei care taie şi spânzură în comunitatea rurală, puterea absolută când vine vorba de elaborarea unor hotărâri, de multe ori subiective; de cealaltă parte se află Asociaţia crescătorilor de animale, o structură mai recent apărută în peisajul satelor româneşti, dar cu un rol extrem de important, dacă ne referim la starea actuală a efectivelor de animale, la condiţia socială a fermierilor, la slaba lor reprezentare naţională.

Mărul discordiei îl reprezintă, fără îndoială, sprijinul pe suprafaţă. Iar pentru ca răspunsurile să fie foarte clare şi să nu existe suspiciuni nici din partea consilierilor, nici a primarilor şi nici a crescătorilor, formulăm întrebările legate la acest subiect făcând referire la un caz concret, bine documentat, despre care am pomenit şi în numărul trecut al revistei.

Este vorba de păşunea comunală a localităţii Coşteiu, judeţul Timiş şi neînţelegerile dintre consilierii locali şi primar, pe de o parte, şi Asociaţia Crescătorilor de Animale "Ovitim-Mioriţa", de cealaltă parte.
Mioriţa de Timiş are probleme cu păşunile

Mioriţa de Timiş are probleme cu păşunile

20 mai 2009 - 21:00
Şi pentru că s-a nimerit să fie, în aceeaşi zi, şi marea campanie naţională de informare pusă la cale de Ministerul Agriculturii, la târgul de la Ţipari s-au perindat, rând pe rând, reprezentanţii direcţiei agricole judeţene, ai oficiului de consultanţă agricolă Timiş şi ai oficiului de plăţi. A fost mai mult o vizită de curtoazie, n-am observat să aibă loc vreo promovare de fonduri şi programe europene.

Desigur, nici nu era locul potrivit, pentru că această mobilizare generală a insituţiilor statului cu atribuţii în agricultură se face în strânsă legătură cu primăriile comunale şi orăşeneşti, cărora le revine sarcina de a chema cetăţenii la informare. Doar că, dacă e să ne luăm după ce spun crescătorii de aici, oamenii preferă să îşi vadă de agricultură decât să-şi mai piardă vremea cu aceleaşi discursuri prăfuite, rostite de funcţionarii veniţi pe teren doar ca să mai bifeze o zi de lucru şi câteva ore peste programul 8-16.

Norocul nostru, al consumatorilor, că producătorul agricol lucrează zi lumină şi că nu prea ştie ce înseamnă un concediu, că altfel ne-am mânca banii pe pită de import!
Agricultorii nu sunt milogii nimănui!

Agricultorii nu sunt milogii nimănui!

20 mai 2009 - 20:40
Ba că le dăm, ba că le facem, ba că le asigurăm condiţii, ba că-i mai strângem de gât pe unii şi pe alţii, măcar aşa, de ochii lumii, ca să-i scuturăm de nişte termene limită, de parcă toţi aceşti înscăunaţi ai României ar scoate bani doldora pentru fermieri din propriul buzunar!

Sub aceste lozinci electorale populiste, nici nu e de mirare că se supără românii care nu fac agricultură şi muncesc cinstit în alte domenii, că lor nu le dă nimeni nimic şi că dacă n-ar fi ei să cumpere, nici nu şi-ar vinde ţăranii produsele! Sigur că, pe undeva, le şi dai dreptate.
Fradisc, utilajul care confirmă teoria

Fradisc, utilajul care confirmă teoria

18 mai 2009 - 19:00
„Firma noastră este relativ nouă pe piaţă, dar consider că avem rezultate bune, în condiţiile în care agricultorii găsesc în produsele Framest justificările necesare pentru achiziţionarea unui utilaj mai eficient, cu costuri mai reduse şi care să asigure, prin productivitate, recuperarea mai rapidă a investiţiei. În România suntem prezenţi din 2005, prin firma Munax.

Colaborarea noastră are rezultate pozitive, ceea ce înseamnă că atât producătorul, cât şi distribuitorul şi produsul în sine au credibilitate şi influenţă pe piaţă”, spune Mester Barna, administrator Framest Kft.

Discul greu Fradisc 4000 se evidenţiază printr-o execuţie de calitate, adâncime mai mare în comparaţie cu alte utilaje similare, treceri mai puţine şi costuri mai reduse de întreţinere.

Mester Barna spune că în urma acestor demonstraţii în câmp, creşte numărul de solicitări din partea fermierilor, ceea ce înseamnă că, mai presus de orice „criză”, agricultorii români ştiu că, în final, tehnica folosită face diferenţa dintre o recoltă bună şi una foarte bună.

Revista Ferma, partener media al Concursului Internaţional de Vinuri

Revista Ferma, partener media al Concursului Internaţional de Vinuri

04 mai 2009 - 21:00
Competiţia se va  desfăşura, ca în fiecare an, sub patronajul Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (O.I.V.) fiind unul din cele 16 concursuri înscrise în 2009 pe site-ul oficial al prestigioasei organizaţii.

Pentru a facilita o cât mai numeroasă participare, organizatorii au decis ca taxele de înscriere a probelor în competiţie să rămână la acelaşi nivel cu cele de la ediţia precedentă a Concursului.

De 15 ani vii la Agraria. Pentru că ţi se potriveşte!

De 15 ani vii la Agraria. Pentru că ţi se potriveşte!

29 aprilie 2009 - 14:30
Să încercăm un moment de aducere aminte a ceea ce a însemnat ediţia cu numărul 1 şi evoluţia în timp a celor mai importante momente de la Agraria.

Corina Mareş: Ediţia cu numărul 1 a însemnat mult entuziasm, dar a fost, desigur, un început timid, ca orice început... Comparativ, anul 2008 a fost unul de vârf pentru târg din punct de vedere calitativ, şi totuşi un an trist, marcat de trecerea în nefiinţă a fondatorului Agraria, Domnul Helmut Schott.

Între ediţia 1 şi 14 am crescut, împreună cu partenerii noştri, am fost mai veseli sau mai trişti, am greşit şi am învăţat din greşeli, dar am progresat.

POPAS DE SUFLET - Icoanele pe sticlă de la Sibiel

POPAS DE SUFLET - Icoanele pe sticlă de la Sibiel

22 aprilie 2009 - 19:00
Ne-au lăsat însă sute de icoane pe sticlă, zămislită şi ea în atelierele meşteşugăreşti transilvănene şi dăruite cele mai multe muzeului prin mijlocirea Preotului Zosim Oancea, care cu har dumnezeiesc, cu evlavie şi iubire de frumos şi de artă, a avut menirea de-o viaţă să afle şi să adune laolaltă minunăţiile ce se află acum în muzeul de la Sibiel.
Pe urmele caravanelor de informare

Pe urmele caravanelor de informare

20 martie 2009 - 21:00
Şi tare greu ne vine a crede că cineva a pus bani din propriul buzunar pentru a lansa un ghid de informare (public!) în tiraj limitat. E doar un singur exemplu. Şi mai interesantă este reacţia unor funcţionari şi angajaţi ai statului care strâmbă din nas ori de câte ori cineva pomeneşte că ţăranul român nu este informat cu privire la fondurile europene, la termenele pentru depunerea cererilor de finanţare, la subvenţiile care i se cuvin.

Vestite şi mult circulate prin ţară au fost şi sunt caravanele agricole de informare, care au beneficiat, încă din 2006, de fonduri substanţiale. Organizate de direcţiile agricole, de consultanţa agricolă şi, ulterior, cu aportul nemijlocit al APIA, caravanele au trecut prin satele româneşti, făcând, pe bani grei europeni, informare "de doi lei".
Unde dai prea mult, pân’ la urmă crapă!

Unde dai prea mult, pân’ la urmă crapă!

20 februarie 2009 - 20:40
A dat omul taxa de păşunat ani de-a rândul, gândindu-se, în naivitatea lui, că domn’ primar o şti el ce să facă cu banii şi cum să-i gospodărească să poată şi el să iasă cu animalele la păscut pe o iarbă mai acătării. Da’ cum băga primarul banii în păşunea comunală, nimeni n-o şti.

Că tare păcătoasă se făcu buruiana prin locurile iestea, de nu se dă dusă nicicum! Ba mai mult, de te uiţi mai deaproape, mai că vezi cum cresc ciulinii ăştia poluaţi şi mutanţi... ptiu, ce grozăvie! Apoi trebe că de la UE ni se trage asta, că bine zicea domn’ primar, că tare-s grele noarmele cele. Bag de seamă că nu vin vremi prea bune. Hai Joiană, că n-ai ce rupe din bălăria asta...

Ce nu ştie bietul om e că onestul lui de primar a făcut cârdăşie cu dosarele pe la APIA şi a luat şi subvenţia de la UE pentru păşune, care s-ar fi cuvenit de drept crescătorilor de animale care au concesionat păşunile, ca să poată oamenii cu banii ăia să execute un minim de lucrări agrotehnice.
Din sala de sport, în solarul cu căpşuni

Din sala de sport, în solarul cu căpşuni

06 februarie 2009 - 18:44
De la turtă dulce, la vaci cu lapte

Domnul Gavril a închiriat o hală a fostului CAP din zonă şi, cu un împrumut de la bancă, a cumpărat 15 juninci gestante din rasa Holstein Friză. Aproximativ patru ani ferma de vaci a mers bine. Când laptele nu a mai avut preţ, s-a gândit din nou să schimbe macazul.

De data aceasta, s-a orientat spre horticultură, mai precis spre cultivarea căpşunilor. A cumpărat un motocultor, furtune pentru irigare prin picurare, motopompă, folie, şi fier pentru solarii. Om cumpătat însă, nu a vândut vacile până nu s-a asigurat că noua afacere va funcţiona.
Rezultate: [127]  
Pagini: [13]  «  <  4 5 6 7 8 9 10 11 12 13   »   

Video

„Ziua grâului” Diosig 2017 - 1000 de participanţi

„Ziua grâului” Diosig 2017 - 1000 de participanţi

La „Ziua Grâului”, eveniment aflat la a 10-a ediţie şi organizat de către companiile Agroind Cauaceu, Agrotex Carei și Promat Tășnad, au participat anul acesta aproape 1000 de persoane, un nou record. Loturile demonstrative au cuprins 60 de soiuri de grâu, orz şi orzoaică, precum şi numeroase variante de fertilizare și tratamente fitosanitare. În platforma de la Diosig (Bihor) şi-au expus o parte din portofoliul de produse 52 de companii producătoare de seminţe, produse pentru protecţia plantelor şi utilaje agricole.

Case IH Agronomic Design Ţuţuianu a pariat pe New Holland Graul care da intre 8 si 10 tone/ha
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?