CONCURSUL ABONATULUI 2017
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Nicoleta Dragomir

Nicoleta Dragomir

E-mail: Contact autor

Am absolvit în 1999 studiile superioare de Jurnalism şi Ştiinţele comunicării, precum şi cursuri post-universitare (master) la Facultatea de Management agricol a USAMVB Timişoara.
Sunt jurnalist cu 21 de ani de muncă în domeniu şi cu o experienţă de peste 18 ani în presa agricolă. Din anul 2000 până în prezent coordonez departamentul redacţional al Ferma Media Grup, atât publicaţiile tipărite (revistele Ferma şi Utilaje Agricole) cât şi online (www.revista-ferma.ro, www.agroinfo.ro).
Sunt, din 2013, membru fondator şi preşedintele Asociaţiei Presei Agricole din România (A.P.A.R.), structură afiliată la Federaţia Europeană a Jurnaliştilor Agrarieni (ENAJ).
Mă caracterizează implicarea şi devotamentul faţă de publicul ţintă şi faţă de profesia pe care mi-am ales-o. O profesie care mă provoacă în fiecare zi şi căreia îi datorez definirea mea ca OM. Cred în echipa cu care lucrez şi mă mândresc cu faptul că rezultatele demersurilor noastre jurnalistice au produs efecte pozitive pentru agricultura din România.

Rezultate: [118]  
Pagini: [12]  «  <  3 4 5 6 7 8 9 10 11 12   >  »   
Are 18 ani şi o fermă cu 40 de taurine!

Are 18 ani şi o fermă cu 40 de taurine!

21 septembrie 2009 - 20:00
Acum are 18 ani şi încă foarte multe proiecte de realizat dar, ajutat de părinţi, de câţiva colaboratori şi de o dorinţă puternică de a reuşi în ceea ce şi-a propus, în mai puţin de un an Alex a transformat creşterea vacilor de la stadiul de gospodărie la fermă familială. Editează în continuare revista "Express Dairy", buletinul informativ lunar pentru crescătorii de taurine, şi studiază în permanenţă, pentru a fi la curent cu cele mai noi şi moderne tendinţe în domeniu.

"Ce ne dau albinele: asta avem şi din asta trăim"

19 septembrie 2009 - 00:00
Anterior absolvirii facultăţii, a fost angajat ca gestionar la fabrica de lapte. După absolvirea facultăţii, s-a angajat la Ferma pomicolă Diniaş (judeţul Timiş), însă după un an terenurile s-au retrocedat oamenilor şi ferma s-a închis. Acesta este momentul în care se apucă serios de apicultură, prin achiziţionarea de stupi. A pornit afacerea în 1996, cu 7 stupi, iar în prezent are 170 de stupi/familii de albine.
Dacă tot nu ajutaţi agricultura, măcar daţi-i pace...

Dacă tot nu ajutaţi agricultura, măcar daţi-i pace...

24 august 2009 - 19:00
Cum? Cu o nouă strategie, cu un nou plan măreţ, cu noi promisiuni, că doară la trista realitate în care se află agricultura românească nici nu-i greu să-i asiguri, prin vorbe alese, un viitor glorios.

"Îşi fac publicitate electorală pe munca şi banii noştri", spune un fermier... "Ne-am săturat de strategii, vrem măsuri concrete...", spune un altul.

Asta în timp ce aleşii inspectează prin toată ţara tarabele cu produse tradiţionale, lanurile abia salvate din arşiţa verii, pomii plini de rod, dar trecuţi şi ei prin multe neajunsuri, vacile rumegând trist, cu gândul că poate în iesle sunt ultimele furaje.

Noi standarde de comercializare pentru sectorul legume-fructe

Noi standarde de comercializare pentru sectorul legume-fructe

27 iulie 2009 - 21:00
Standarde generale şi specifice

În conformitate cu noile prevederi, numărul standardelor specifice de comercializare se reduce de la 36 de standarde la 10, pentru următoarele fructe şi legume: mere, citrice, fructe de kiwi, salată, cicoare creaţă de grădină şi cicoare de grădină cu frunze întregi, piersici şi nectarine, pere, căpşuni, ardei gras, struguri de masă şi tomate.

Celelalte fructe şi legume, care nu fac obiectul unui standard specific de comercializare, trebuie să se conformeze standardului general de comercializare. În acest caz, produsul este considerat ca fiind conform cu standardul general de comercializare, dacă acesta corespunde prevederilor standardelor aplicabile aprobate de Comisia Economică pentru Europa a Naţiunilor Unite (CEE-ONU).

Agricultura, de la mai rău în jos...

Agricultura, de la mai rău în jos...

20 iulie 2009 - 23:00
Că nici vremea nu mai ţine cu românul ne-o dovedeşte trista experienţă a ultimilor ani de secetă şi de temperaturi extreme, de inundaţii şi grindină, de prăpăd total în majoritatea zonelor de cultură. Că vremurile sunt cum sunt, simţim cu toţii şi din plin. Aşa se face că agricultura noastră scârţâie din toate încheieturile, suferind de prea multă nepăsare şi neştiinţă, în timp ce agricultura vest europeană, bine subvenţionată şi susţinută prin programe reale de intervenţie, asigură 80 la sută din necesarul zilnic de hrană al românilor.

S-a vorbit şi se vorbeşte atât de mult despre "potenţialul" nostru agrar şi despre cât de "prea mult" importăm, încât subiectul şi mai sperie pe nimeni. Nici măcar pe cei care, măcar de ochii lumii, ar trebui să tresară la auzul acestor nenorociri care ţin locul productivităţii şi eficienţei în agricultură.

Depăşiţi de multe ori de situaţie, cei care hotărăsc viitorul agriculturii se limitează la a constata şi la a ridica din umeri. Nimeni nu îşi asumă vreo răspundere, căutând şi invocând în permanenţă alte scuze şi alţi vinovaţi. 
Zilele agriculturii în Ungaria

Zilele agriculturii în Ungaria

29 iunie 2009 - 18:00
Expoziţia de la Hódmezövásárhely este reprezentativă pentru creşterea animalelor din Ungaria. An de an sunt expuse exemplare de top din rase de bovine, cabaline, porcine, ovine, caprine şi păsări. Zone speciale sunt rezervate utilajelor agricole şi zootehnice, precum şi demonstraţiilor practice. Standurile au fost ocupate în mare parte de unităţile de producere a furajelor, de genetică animală şi vegetală şi de asociaţiile profesionale din ţara vecină.
În ferma de vaci cu lapte nu există „las pe mâine ce pot face azi”!

În ferma de vaci cu lapte nu există „las pe mâine ce pot face azi”!

26 iunie 2009 - 19:00
Dar ce spuneţi de o fermă intensivă de vaci cu lapte, rezultată din întâlnirea, la un moment dat, dintre un informatician, un specialist în comerţ exterior şi un abate al unui ordin de călugări? Da, şi prima mea reacţie a fost una de mirare: ce au în comun aceşti oameni cu zootehnia? Şi totuşi, cum au reuşit?

Apoi mi-am dat imediat seama că întâlnirea dintre cei trei nu a fost deloc întâmplătoare, pentru că fiecare, prin natura profesiei sau a misiunii pe care a ales-o în viaţă, contribuie cu profesionalism la dezvoltarea afacerii zootehnice pe care au construit-o împreună.

Deocamdată nici nu se gândesc măcar la câştiguri fabuloase sau măcar la un simplu câştig... Totul înseamnă investiţie, management şi o abordare de perspectivă care, în final, să-şi dovedească rentabilitatea.
Sunt primar şi fac ce-mi place!

Sunt primar şi fac ce-mi place!

23 iunie 2009 - 01:00
Cu tot respectul pentru dnul primar, dar când am lecturat citaţia emisă la 28 mai a.c. de Judecătoria Lugoj şi, mai departe, motivele chemării în judecată a Asociaţiei, în prima fază am crezut că e o glumă proastă.

Dar nu, e trist şi adevărat! Primăria vrea să oblige în instanţă pârâta de-acum Asociaţie a crescătorilor să execute lucrările de întreţinere şi îmbunătăţire a păşunii comunale în suprafaţă de 977,12 hectare, conform prevederilor a două contracte încheiate între Consiliul Local Coşteiu şi Asociaţia Ovitim-Mioriţa în 2007, respectiv 2008.
Oaia Dorper sau drumul de la hobby la afacere într-o fermă din Timiş

Oaia Dorper sau drumul de la hobby la afacere într-o fermă din Timiş

23 iunie 2009 - 00:00
Începuturile...

În căutările pe internet, Felician Negruţ a descoperit un site din Germania, care oferea informaţii despre oaia Dorper. „La câteva zile după ce mi-am lăsat datele de contact pe site-ul respectiv, m-a sunat proprietarul paginii de internet şi, timp de trei sferturi de oră, mi-a povestit despre această rasă de oi.

Au mai urmat alte câteva discuţii, după care, în vara anului 2006 am plecat în Germania să văd oile. De aici am mers în Elveţia, unde l-am cunoscut pe cel care a făcut primul import de oi Dorper din Africa de Sud, în Europa... Şi de aici a început totul", îşi aminteşte Felician Negruţ.

„Creştem vaci sută la sută naturale!”

„Creştem vaci sută la sută naturale!”

11 iunie 2009 - 20:00
Primele vaci au ajuns la Tormac

În 2003 au înfiinţat firma Agro-Bucher, cu sediul în localitatea timişeană Şag şi punct de lucru la Tormac, o comună învecinată, unde au găsit teren disponibil şi unde şi-au stabilit şi domiciliul. Firma are obiect principal de activitate creşterea animalelor pentru reproducţie, fiind specializată pe bovine din rasa de carne Galloway. "La început a fost un hobby, dar pe parcurs s-a transformat în afacere.

Soţul şi-a dorit dintotdeauna să aibă o fermă. Nu suntem crescători profesionişti, dar tot ce facem facem din pasiune. Franz a participat la câteva seminarii în Germania, dar în rest toate informaţiile de care avem nevoie ni le asigurăm citind publicaţii de specialitate şi consultându-ne cu medicul veterinar cu care colaborăm", spune Florina.

Primele animale - patru vaci gestante şi două juninci - le-au achiziţionat în 2006, din Germania. A fost destul de greu, pentru că această rasă, deşi foarte productivă şi căutată de fermieri în Europa de Vest, la noi nu este cunoscută. Nu existau nici măcar informaţii în limba română. A fost primul import de Galloway în România. Au fost probleme cu transportul, fiindcă era înainte de aderarea la UE, iar animalele au stat foarte mult în vamă, fără apă, ceea ce probabil a şi dus la două avorturi în primul an.

Rezultate: [118]  
Pagini: [12]  «  <  3 4 5 6 7 8 9 10 11 12   >  »   

Video

Gustul Banatului Montan descoperit la Indagra

Gustul Banatului Montan descoperit la Indagra

Standurile cu produse tradiţionale au fost şi anul acesta un punct de atracţie pentru miile de vizitatori care au ajuns la Indagra. Burduşite cu bunătăţi, care mai de care mai ofertante, acestea au adunat la un loc tot ce are mai bun satul românesc: brânzeturi alese, fructe şi legume proaspete, preparate din carne după reţete transmise din generaţie în generaţie şi miere ecologică având proprietăţi terapeutice. Printre expozanţi s-au aflat şi producători veniţi tocmai din Caraş-Severin, cu alimente specifice Banatului Montan.

BRÂNZA LUI VODĂ În vizită la văcuţele melomane de la Doaga
Prioritatea nr.1 in ferma mea

Care e prioritatea numarul 1 in ferma dumneavoastra?