România, ţara cu cele mai multe strategii pe hectarul agricol
Piersici turtite de Arăneag, Pita de Pecica, dar şi brânzeturi şi tăiţei de casă de Pecica, legume şi cozonaci de Zerind, vinuri de Miniş, plăcinte de casă de la Mîsca, legume de Seleuş, Vinars de Bârsa, brânzeturi şi plăcinte de Craiva, magiun de prune de Aldeşti, Răcie de Aldeşti, piersici de Drauţ, Salam de Nădlac, cozonac de casă şi găluşte slovăceşti de la Nădlac, brânzeturi de Şofronea, căpşuni de Seleuş, produse apicole de Miniş, printre care miere cu Aloe Vera şi şampanie din miere, Mustoasă de Măderat, dar şi preparate din carne de la Brad, printre care virşli din carne de oaie - toate acestea sunt doar o parte dintre produsele prezentate la Arăneag, toate produse tradiţionale ecologice, cele mai multe dintre ele certificate, prezentate în standuri frumos amenajate, pe la care Traian Băsescu, împreună cu cei care îl însoţeau, a trecut pe rând, fiind îmbiat de producători să guste din toate bunătăţile expuse. Preşedintele s-a uitat, a şi gustat, a ascultat explicaţiile, dar şi problemele unora dintre producătorii agricoli şi s-a lăsat fotografiat cu aceştia.
Una peste alta, un eveniment electoral, deghizat în simpozion pe teme horticole. Agricultorul român şi munca sa au fost şi lăudate şi deplânse. S-a vorbit despre meritele asociaţiei de producători care a pus pe picioare ferma de la Arăneag, despre potenţialul agricol şi soluţiile potrivite pentru zonele de deal din România, despre neajunsurile şi problemele agricultorilor, despre nevoile acestora şi despre importanţa asocierii, dar şi despre o strategie incertă pentru agricultura românească.
Au fost făcute sugestii, solicitări, recomandări şi promisiuni.
Horticultura, soluţia optimă pentru zonele de deal
„Dacă până acum ne refeream doar la cultura mare şi la zootehnie atunci când vorbeam despre agricultură, în prezent este nevoie de o nouă viziune asupra a ceea ce înseamnă agricultura din zonele de deal, prin dezvoltarea sectoarelor pomicole, viticole şi de cultivare a arbuştilor fructiferi, mai ales că cele cinci judeţe din partea de vest a României reprezintă un potenţial excepţional pentru aceste sectoare, cu peste 45 de mii de hectare pentru cultivarea speciilor pomicole şi peste 14 mii de hectare pentru cultivarea soiurilor nobile de viţă de vie, suprafaţă din care judeţul Arad deţine peste 5.500 de hectare pentru pomicultură şi 3.300 ha pentru viticultură”, a spus Nicolae Ioţcu, Preşedintele Consiliului Judeţean Arad, în deschiderea discursurilor adresate celor prezenţi la Arăneag. „Speciile horticole reprezintă o soluţie ce poate fi luată în calcul pentru o dezvoltare economică a spaţiului rural, în special a celui din zonele de deal, unde alte culturi agricole dau rezultate economice mai reduse”, a adăugat acesta, pornind de la exemplul demn de urmat al fermei de la Arăneag.
Exploataţiile complexe sunt calea de rentabilizare în agricultură
Potrivit datelor prezentate de Nicolae Ioţcu, ferma de la Arăneag cuprinde 120 de hectare cultivate cu pomi fructiferi, 20 de hectare cu căpşuni, 6 hectare cu cătină, 4 hectare de sere şi are activitate şi în zootehnie şi în cultura mare, apropiindu-se, astfel, de modelul cel mai eficient de exploataţie agricolă, după cum a spus şi Valeriu Tabără, preşedintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor: „modelul ideal este acea exploataţie complexă, care porneşte din câmp, de la materia primă, şi continuă cu carnea şi laptele şi, mai apoi, cu produsele procesate din acestea, care ajung în magazinele proprii.
Aceasta este calea de rentabilitate şi cred că spre acest model va trebui să tindem”, a explicat Valeriu Tabără.
Ca să rodească, pământul are nevoie şi de bani
Pentru a ajunge însă la realizarea acestor modele ideale, agricultorii trebuie să facă investiţii, pentru care necesită sprijin concret, adică, de cele mai multe ori, bani.
„Dincolo de realizările producătorilor agricoli din judeţul Arad, există, însă, multe neajunsuri şi probleme identificate de fermieri, pentru rezolvarea cărora aceştia cer şi au nevoie de sprijin: nivelul scăzut şi plata cu întârziere a subvenţiilor pe suprafaţă, lipsa subvenţiilor pentru produsele pomicole, preţul ridicat al substanţelor utilizate în tratamentele fitosanitare, lipsa unui sprijin financiar pentru înfiinţarea de noi plantaţii, lipsa unei bănci specializate pentru credite în sectorul agricol, dobânzile mari la creditele pentru cofinanţarea proiectelor derulate prin fonduri europene, termenele prea scurte de rambursare a creditelor, sprijinul insuficient pentru industrializarea agriculturii pentru realizarea de sisteme integrate în acest sector”, a mai spus preşedintele CJ, vorbind în numele producătorilor agricoli din judeţul Arad.
Degeaba se spune cu mândrie că România este o ţară care poate da mâncare la peste 80 de milioane de oameni, dacă, în realitate, sunt importate mai mult de 70 la sută din fructele şi legumele pe care cam 20 de milioane de români le mănâncă. Ca să rodească, pământul are nevoie, pe lângă seminţe şi apă, şi de bani.
„În ciuda agresiunilor la care a fost supusă cercetarea ştiinţifică în ultimele decenii, există încă un potenţial capabil să contribuie la promovarea de soluţii tehnice de revigorare a producţiei agricole în România. Avem roade ale inteligenţei româneşti pe care putem să le valorificăm, dar e nevoie să fim înţeleşi de cei care iau decizii privind cercetarea.
Calculele privind eficienţa economică a activităţii de cercetare arată că la un leu investit se obţin 10-20 de lei sau chiar mai mult şi nu întâmplător ţările avansate au sporit fondurile alocate cercetării în ultimii ani”, a spus în discursul său secretarul general al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Gheorghe Sim, vorbind despre lipsa de finanţare a cercetării agricole româneşti, dar şi exemplificând cu rezultate de succes ale acesteia, de la soiuri de grâu, care ocupă aproape trei sferturi din suprafaţa cultivată cu grâu a ţării, „pe care le cultivăm nu pentru că am fi naţionalişti, ci pentru că ele s-au dovedit mai bine adaptate la condiţiile autohtone”, până la activitatea Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor de la Bodrog, din judeţul Arad.
Iar dacă pământul are nevoie de material biologic de calitate, de apă şi de tehnologii, fermierii au nevoie de informaţie. „Se vede că serviciul de consultanţă face şi altceva decât broşuri şi pliante. Noi nu vă dăm bani, dar vă învăţăm cum”, a lăudat activitatea consultanţilor agricoli din judeţul Arad directorul general al Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă, Ştefan Mantea.
STRATEGIE AGRO-ELECTORALĂ MARCA BĂSESCU
Utilizând formule deja consacrate în toate discursurile electorale şi vorbind rar şi apăsat, lăsând impresia că vorbeşte cu convingere, Traian Băsescu a lăudat munca şi eforturile agricultorilor, i-a acuzat şi denigrat pe cei care nu au investit în agricultură în ultimii patru ani, a evidenţiat agricultura ca maximă prioritate, a vorbit despre „smulgerea din sărăcie a satului românesc” şi despre „crearea bunăstării în spaţiul rural”, a promis, a dat asigurări şi reasigurări că va face toate eforturile pentru sprijinirea agriculturii, declarându-se un „susţinător fără rezerve al dezvoltării capacităţii agricole a ţării” şi nu a uitat să le mulţumească celor prezenţi la Arăneag, dar mai ales primarilor din judeţ, care l-au întâmpinat în mod festiv, frumos "îmbrăcaţi" cu panglicile tricolore peste piept.
„România ar fi trecut mult mai uşor prin criză dacă în ultimii douăzeci de ani aveam grijă de agricultură”, a spus preşedintele ţării, Traian Băsescu, în discursul adresat oamenilor adunaţi la Arăneag, discurs care a durat cât toate celelalte patru la un loc.
Numai că România de care vorbeşte preşedintele se împarte în fermieri, care investesc în agricultură, pe lângă suflet, toată munca şi agoniseala lor şi, cu toate astea, simt cel mai acut criza, şi guvernanţi, care par să reuşească a găsi resurse pentru acest domeniu, şi atunci insuficiente, doar în anii cu alegeri, pe principiul „o promisiune pentru un vot”.
În cazul de faţă, mai exact, „o strategie pentru un vot”. „România are nevoie de o strategie pe termen lung pentru valorificarea întregului ei potenţial agricol, dar până când vom avea acea strategie, trebuie luate cu prioritate câteva măsuri. Am cerut Comisiei prezidenţiale pentru Agricultură, condusă de fostul ministru Dacian Cioloş, ca până în luna octombrie, când încep discuţiile cu privire la bugetul anului viitor, să fie stabilite câteva măsuri prioritare pentru ca România să poată trece la o politică adecvată pentru a stimula dezvoltarea agriculturii şi valorificarea produselor agricole”, spus Traian Băsescu.
Toate articolele scrise de
Violeta Mâţ

47,57 mil. lei (cca. 11,3 mil. euro) e paguba produsă statului de crescătorii de bovine şi ovine/caprine care au prim

Pentru a avea succes, un crescător de vite profesionist trebuie să asigure animalelor, pe parcursul întregului an

Euralis Seminţe a reunit în 2 martie, la Sibiu, peste 100 de clienţi, parteneri şi ziarişti din presa agricolă

La începutul anului, firma Everde, în colaborare cu compania DLF-Trifolium din Danemarca, a organizat două e

Deputatul PDL Stelian Fuia este, din 9 februarie 2012, noul ministru al Agriculturii

Zece consultanţi din judeţul Argeş care au acordat consiliere şi au întocmit dosare-proiect pentru fermieri pe

LAPAR i-a solicitat ministrului de Finanţe, Gheorghe Ialomiţianu, deducerea, în caz de calamitate naturală, a c

Mai mulţi tineri fermieri care au solicitat fonduri europene nerambursabile pentru înfiinţarea de ciupercării pr

Cererile de rambursare ale beneficiarilor PNDR vor fi procesate în maxim 45 de zile de la data prezentării cereril

Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) i-a cerut primului ministru Emil Boc să completeze

Mai mulţi crescători de bovine şi de ovine din toată ţara riscă să piardă subvenţiile pe cap de animal pe următ

Crescătorii de bovine vor primi 410 lei/cap de animal, iar cei de ovine şi caprine 40 lei/cap de animal pentru 2011, fi

Tabără are dreptate când spune că susţinerea agriculturii e mai importantă decât creşterea pensiilor ş

La doar două săptămâni de la înfiinţarea Confederaţiei ProAgro, LAPAR, unul din cei opt membri fondatori

Producţii între 10 şi 12,5 tone la hectar au fost obţinute în acest an la Jimbolia, judeţul Timiş, pe un lot culti

17 firme vor putea vinde tractoare şi maşini agricole autopropulsate noi prin Programul Rabla pentru tractoare 2011, a

Miss Arad 2011 la ediţia din acest an a Agromalim a fost desemnată vaca Dolly, crescută de Dan Anghelescu, proprietaru

Înainte de începerea în plin a campaniei de toamnă, când fermierii caută cele mai bune soluţii

Producţia de grâu şi secară recoltată de pe 99% din suprafaţă a trecut de 7,127 mil. tone, depăşind cu 6% e

Producţia de legume din 2011 ar putea ajunge la 3,490 mil. tone, mai mare cu 11% faţă de cea din 2010, datorită condi

“FNPAR a avut şi are un singur preşedinte”, ne-a declarat Viorel Matei, care anunţa înainte de sf&ac

Agricultorii din zonele defavorizate care cresc vaci de carne vor primi, din acest an, subvenţie pentru creşterea vacil

Claudiu Frânc este noul preşedinte al Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România (FCBR), ales în

Comisia Europeană a aprobat, în 8 iulie 2011, solicitarea României de a acorda un ajutor de stat pentru &ici

Campania de recoltare a început anul acesta cu o nouă problemă pentru producătorii de cereale

Cererile pentru sprijinul naţional complementar pe cap de animal (CNDP) la specia bovină vor putea fi depuse în p

Cei cinci reprezentanţi ai organizaţiilor profesionale ale producătorilor agricoli din Comitetul Naţional de Iniţiat

Primele alegeri pentru Camerele agricole vor fi organizate pe 24 iulie a.c. Vor fi 629 de camere agricole zonale, 40 de c

Miniştrii europeni ai Agriculturii, reuniţi în 17 martie a.c. la Bruxelles, s-au opus plafonării ajutoarelor pen

Ministerul Agriculturii va notifica la Comisia Europeană sumele maxime alocate din bugetul naţional pentru plăţile pe

Producţiile vegetale din 2011 vor fi mai bune decât anul trecut, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii

Au trecut mai bine de două luni de la promulgarea Legii Camerelor Agricole şi, conform chiar textului legii, Comitetul

Membriii Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii din România (LUAIR) cer să plătească energia electrică u

16 kg cântăreşte lubeniţa din imagine, ultima păstrată până în decembrie de Lia şi Cristian Leze
Cei mai mulţi legumicultori îşi produc răsadurile în solariile proprii. Pentru cei care cultivă suprafeţ

Furnizorii de inputuri sunt singurii, în momentul de faţă, care creditează agricultura din România, a declarat vicep

Federaţia Agrostar va sesiza Comisia Europeană cu privire excluderea reprezentantului Federaţiei din rândul memb

Viorel Matei rămâne la conducerea FNPAR, după ce a primit votul a 22 din 23 de organizaţii membre la Adunarea Ge

Bugetul Agriculturii pentru anul 2011, aprobat de Parlament la sfârşitul anului trecut, este de cca. 11,677 mld. l

Atenţie la firmele de consultanţă pe care le plătiţi să vă întocmească proiectele de finanţare!

Comisia Europeană (CE) va continua autorizarea culturilor de plante modificate genetic (MG) în Europa, în po

După aproape un an şi jumătate de dispute şi tergiversări, în care, cel puţin la nivel declarativ, era o prio

Eugen Baziliuc, proprietar şi administrator al SC Abelda SRL din Jimbolia, jud. Timiş, lucrează, în total, aproa

Producţii record de circa 12 tone la hectar au fost obţinute la Jimbolia, judeţul Timiş, la recoltarea publică a unu

Principalele preocupări ale locuitorilor din mediul rural sunt condiţiile de păşunat ale animalelor şi acordarea sub

Principalele preocupări ale locuitorilor din mediul rural sunt condiţiile de păşunat ale animalelor şi acordarea sub

Importurile de lapte materie primă au dus la rezilierea unilaterală de către fabricile procesatoare a 30 la sută dint

Micii producători de ţuică, pălincă sau rachiu din fructe vor fi obligaţi, în continuare, la plata accizei pe

Foarte multe ferme de vaci îşi vor închide porţile, în condiţiile în care nu există măsuri d

Principalele probleme ridicate în cadrul Adunării Generale a Federa]iei Crescătorilor de Bovine din România

Aşa cum vă informam în numărul din noiembrie 2008 al Revistei Ferma, peste 300 de persoane, printre care oficial

În urmă cu un an, în data de 28 februarie 2007, peste 300 de fermieri, membri ai asociaţiilor crescătorilo

Peste trei sute de fermieri, membri ai asociaţiilor crescătorilor de bovine şi ovine din 25 de judeţe ale ţării, au
... Două zile petrecute în Finlanda nu ne-au adus o întâlnire cu Moş Crăciun pe sania trasă de reni, ci câteva mo

După ce ani de zile s-au luptat cu autorităţile statului, crescătorii de bovine au primit, în sfârşit, d

Nick Padwick, managerul unei exploataţii agricole din Stoughton, un sat din ţinutul Leicestershire din centrul Angliei,

Cultivată pe o suprafaţă medie de 148 mil. ha - porumb-boabe şi 12 mil. ha - porumb furajer la nivel mondial în
Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România (ADAR), printr-un protocol de colaborare cu Ministerul Turismului şi î
Patronatul Naţional al Viei şi Vinului (PNVV) a propus Ministerului Agriculturii şi Ministerului Finanţelor Publice ca l
Etapa finală a reformei sectorului vitivinicol al Uniunii Europene, convenită de miniştrii agriculturii în decembrie 200
Peste 200 de de persoane, fermieri din judeţele Arad şi Timiş, dar şi din alte judeţe din vestul şi centrul ţării, c
Peste douăzeci de producători agricoli din judeţul Arad şi-au prezentat produsele în cadrul primei ediţii a manifestă
Producătorii de cereale care îşi stochează producţia în silozuri licenţiate vor putea primi certificate de depozit pe
Traversăm o perioadă în care toată lumea se plânge de recesiune. Nu şi la Târgul de Agricultură de la Novi Sad, unde
Tehnica teledetecţiei aplicată în agricultura românească este nouă. Statele Uniunii Europene au obligaţia de a efectu
Comisia Europeană a stopat rambursarea plăţilor prin Sapard anul trecut, după ce a constatat mai multe deficienţe la
Aflată pe valea râului Sâmbăta, la poalele Munţilor Făgăraş, Mănăstirea
Brâncoveanu este renumită ca loc de recCele mai citite azi
- Rambursare mai rapidă pentru beneficiarii fondurilor europene
- Bunăstarea taurinelor din rasa Alb-albastră belgiană
- Cultura ciupercilor, o afacere de familie
- Ectima contagioasă a oilor şi a caprelor
- Rabla 2011: Înscrieri până în 10 noiembrie
- Proiecte Sapard prelungite
- Caracteristici productive ale hibrizilor de găini ouătoare
- Biomasă, bioenergie, biocombustibili
- Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
- SECARA – Secale cereale L.
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
Poza zilei
Forum Agroinfo.ro
- Infiintare asociatie pentru cresterea ovinelor(24/5/2012 10:58:24)
- Ciobanescul de Bucovina o MINCIUNA imensa(19/5/2012 8:12:49)
- Expozitie internationala de ciobanesti romanesti Targoviste 20.05.2012(19/5/2012 8:1:2)
- Bovine de carne - generalitati(17/5/2012 7:21:27)
- Subventii bovine - situatia actuala si perspective(9/5/2012 2:55:13)
- REVISTA MOLDA MAGAZIN(1/5/2012 9:34:24)
- Stefanescu Cristian ACHR president(1/5/2012 9:30:16)
- Anunturi- Cumparari bovine(22/4/2012 23:31:11)
- Poze din ferma(20/4/2012 12:37:32)
- Sindicatul Crescatorilor de Taurine din Romania(13/4/2012 13:37:15)
Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2012?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Urmând tendinţele impuse de Uniunea Europeană, proporţia utilizării surselor de energie regenerabilă trebuie să crească semnificativ. În acest scop, pentru alimentarea cu energie pe plan intern, în afară de centralele solare, eoliene şi hidrocentrale, un rol însemnat îl vor juca şi centralele energetice şi termice de ardere, alimentate cu biomasă
Sistemele GPS pentru agricultură
Exigenţele agriculturii moderne ţin de productivitate şi eficienţă ridicată. Reducerea costurilor, reducerea timpului de lucru şi siguranţa controlului asupra activităţilor agricole în globalitatea lor sunt factorii esenţiali ai rentabilităţii şi competitivităţii, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern
Acoperiri eficiente cu costuri minime
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Mai multe Tehnologii Agricole

Forum


Flori de primăvară