„Primul siloz”: credite garantate de stat, pe baza producţiei depozitate

Producătorii de cereale care îşi stochează producţia în silozuri licenţiate vor putea primi certificate de depozit pe baza cărora vor putea obţine credite de la bănci sau îşi vor putea vinde producţia în cadrul bursei de mărfuri. Aceste certificate sunt garantate de Fondul de Garantare al Creditului Rural (FGCR), care va fi capitalizat de Ministerul Finanţelor cu 10 milioane de euro, sumă luată din banii destinaţi capitalizării CEC.

Anunţul privind acest program de sprijinire a producătorilor agricoli, care vizează, pe de o parte fiscalizarea agriculturii, prin înlesnirea accesului la credite pentru agricultori, cât şi eliminarea comerţului la negru din sectorul cerealelor, a fost făcut la începutul acestei luni, iar miercuri, 8 iulie a.c., Guvernul a aprobat actul normativ privind acordarea de garanţii de stat pentru producătorii de cereale în cadrul programului numit "Primul Siloz".

Potrivit Ordonanţei adoptate de Guvern, un producător de cereale va putea depune producţia realizată la depozitele licenţiate de Ministerul Agriculturii, primind, în schimb, un certificat în care va fi menţionată cantitatea depusă şi grupa de calitate. Cu acest certificat, producătorul va putea merge la bancă pentru a solicita creditul de care are nevoie pentru desfăşurarea activităţii.

Certificatul de depozit va putea fi utilizat pentru a garanta un credit, dar şi pentru a vinde cantitatea de produse înscrisă în el în cadrul bursei de mărfuri, ca alternative ale tranzacţionării directe de seminţe de consum. De asemenea, certificatul va putea fi vândut unui potenţial cumpărător.

Preţul seminţelor stocate de fermieri pentru obţinerea certificatelor de depozit în vederea garantării creditelor din programul "Primul Siloz" va fi stabilit de către o comisie formată din reprezentanţi ai producătorilor de cereale, ai depozitarilor şi ai Bursei Române de Mărfuri şi coordonată de Ministerul Agriculturii şi va fi anunţat săptămânal de către Fondul de Garantare al Creditului Rural, ne-a explicat Adrian Rădulescu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Astfel, în functie de preţul de referinţă la data la care se solicită împrumutul, banca va putea să stabilească valoarea garanţiei şi a creditului pe care poate să îl acorde. Valabilitatea garanţiei va fi de 360 de zile, perioadă maximă pentru care poate fi acordat un credit prin acest program, iar suma maximă ce va putea fi împrumutată urcă până la 70% din valoarea garanţiei aferente certificatului de depozit.

Dacă referitor la destinaţia creditelor ce vor putea fi accesate prin programul „Primul Siloz” ministrul Sârbu a declarat că acordarea banilor nu va fi condiţionată de anumite tipuri de investiţii sau activităţi, în ceea ce priveşte dobânzile ce vor fi practicate pentru aceste împrumuturi, acestea vor fi stabilite de fiecare bancă în parte. Potrivit preşedintelui LAPAR, băncile care s-au arătat interesate până acum de acest program şi care au participat la întâlnire sunt BCR, BRD, Raiffeisen, CEC, Piraeus Bank, Alpha Bank şi BancPost.


O gură de aer cât un pumn de bani, dar cu două tăişuri

Practic fermierul va putea să ia un împrumut de la bancă pe care trebuie să îl returneze în cel mult un an, timp în care poate să aştepte momentul pe care îl consideră cel mai bun pentru valorificarea producţiei depozitate. În ceea ce priveşte preţul, acesta este de obicei mic în perioadele din preajma campaniei de recoltare.

În condiţiile în care fermierii, având această alternativă, nu-şi vor mai vinde imediat producţia, preţul ar putea fi ceva mai mare la sfârşitul campaniei de recoltare, dar nu există garanţii clare că acesta nu va scădea peste câteva luni, când fermierii au nevoie de bani pentru campania următoare şi o mare parte din ei decid să vândă, influenţând, astfel, oferta existentă pe piaţă şi, implicit, preţul.

De asemenea, preţul ar putea fi mai mic peste un an, la data scadentă pentru returnarea împrumutului, în condiţiile în care anul viitor ar putea fi mai bun din punct de vedere agricol, iar producţia estimată mai mare, fermierii fiind, astfel, în situaţia în care producţia lor valorează mai puţin decât garanţia pe care au obţinut-o la contractarea împrumutului, fără a mai pune la socoteală dobânda.

 „Dacă fermierul nu va reuşi să achite creditul la termenul stabilit, la finalul perioadei banca va executa garanţia Fondului, iar Fondul va vinde marfa. În cazul în care seminţele depozitate se deteriorează sau dispar, intervine Fondul de Garantare, care plăteşte paguba”, a mai spus Rădulescu. Astfel, în oricare dintre cazuri, ultimul deţinător al certificatului de depozit, fie acesta fermierul sau banca, va avea posibilitatea să încaseze valoarea garanţiei aferente certificatului de depozit, suma fiind plătită de FGCR.

Dacă la prima vedere programul apare, aşa cum spuneau şi ministrul Finanţelor şi cel al Agriculturii, ca o salvare pentru producătorii agricoli, care, pe de o parte, scapă, în acest fel, de „mafia samsarilor” şi vor putea primi un preţ corect pentru produsele lor, nemaifiind obligaţi să vândă pe nimic imediat ce recoltează, iar pe de altă parte, vor fi capitalizaţi, în condiţiile în care acordarea unui credit va depinde de depozitarea într-un siloz licenţiat, agricultorii vor ajunge, cel mai probabil, la discreţia depozitarilor, fiind obligaţi să accepte preţurile şi condiţiile impuse de aceştia, considerate şi în prezent de producători prea mari şi dezavantajoase pentru ei.

Potrivit informaţiilor oferite de Ministerul Agriculturii, cadrul legal existent, respectiv Ordonanţa de Urgenţă nr. 141/2002 privind reglementarea depozitării seminţelor de consum, regimul certificatelor de depozit pentru acestea şi constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit, nu a funcţionat, deoarece au existat rezerve din partea depozitarilor, din cauza implicării exclusive a acestora.

Potrivit preşedintelui LAPAR, capacitatea totală de stocare a depozitelor licenţiate ar putea ajunge la maxim 7 milioane de tone, din totalul de peste 11 milioane de tone ce reprezintă capacitatea depozitelor autorizate existente în România în momentul de faţă.

Deşi programul a ratat startul campaniei de recoltare pentru grâu, care este cea mai arzătoare problemă în momentul de faţă, acesta va putea fi aplicat pentru celelalte tipuri de seminţe. „Programul a fost făcut pentru viitor, este cea mai mare victorie că am reuşit să-l facem, chiar dacă pentru grâu este târziu, mai vin porumbul, floarea soarelui şi celelalte”, a mai spus Rădulescu.


Implementarea programului

Ordonanţa adoptată în 8 iulie a.c. privind instituirea sistemului temporar de sprijinire a afacerilor in domeniul afacerilor comerţului cu seminţe de consum, regimul certificatelor de depozit pentru acestea şi constituirea schemei de garantare pentru certificatele de depozit stabileşte cadrul necesar pentru licenţierea depozitarilor, eliberarea certificatelor de depozit, dar şi pentru schema de garantare a certificatelor de depozit, constituită prin Ordonanţă şi administrată de Fondul de Garantare a Creditului Rural - IFN SA.

Pe lângă cei 10 milioane de euro alocaţi Ministerul Finanţelor prin Ministerul Agriculturii, schema va avea ca sursă şi contribuţia depozitarilor licenţiaţi, reprezentând un procent de 0,5% aplicat la valoarea fiecărui certificat de depozit emis, precum şi veniturile financiare aferente schemei. Din aceste surse se va plăti contravaloarea certificatelor de depozit în situaţia în care se constată inexistenţa sau indisponibilitatea stocurilor înscrise în certificatul de depozit.

Reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi cei ai FGCR s-au întâlnit joi, 9 iulie a.c., cu reprezentanţii producătorilor agricoli de cereale şi de plante oleaginoase, cu reprezentanţii depozitarilor şi cu cei ai băncilor interesate pentru a discuta detaliile legate de program, termenul limită convenit pentru elaborarea şi aprobarea normelor metodologice de aplicare a actului normativ fiind joi, 16 iulie a.c., după care poate începe licenţierea depozitelor, iar programul va putea fi pus în practică.


LAPAR: PIAŢA NEAGRĂ A CEREALELOR, SUB PREŢUL DE INTERVENŢIE

Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) a făcut un apel public privind stoparea speculanţilor şi a evaziunii fiscale în sectorul cerealelor, cu referire la cei care cumpără cereale şi rapiţă din recolta 2009 oferind preţuri de achiziţie sub preţul de intervenţie de 101,31 euro/tonă, şi el destul de mic, şi recomandă tuturor producătorilor agricoli să nu accepte un preţ inferior acestuia şi să negocieze cu comercianţi autorizaţi, nu cu samsarii de ocazie, un preţ de achiziţie mai mare decât preţul de intervenţie UE.

De asemenea, LAPAR solicită să se pună capăt speculanţilor care cumpără din câmp, contribuind, prin preţurile oferite şi actele întocmite, la evaziunea fiscală din sector şi diminuând foarte mult profitabilitatea producătorilor agricoli şi cere, în mod public şi categoric, ministrului de Finanţe şi ministrului Administraţiei şi Internelor să intervină imediat pentru a stopa comerţul la negru cu cereale, atrăgând, totodată, atenţia că perdanţii pieţei negre a cerealelor sunt atât producătorii agricoli, cât şi statul, în timp ce speculanţii se vor îmbogăţi „nemeritat şi fraudulos”.


Măsura de intervenţie pentru cereale

Preţul de intervenţie, de 101,31 euro/tonă, este stabilit prin Regulamentul CE nr. 1234/2007 al Consiliului şi este acelaşi pentru toate statele membre ale UE. Declanşarea intervenţiei se poate face dacă se înregistrează producţii mari de cereale, ce depăşesc cererea, sau dacă preţul cerealelor este mai mic şi/sau egal cu preţul de intervenţie.

Astfel, preluarea la intervenţie reprezintă o plasă de siguranţă pentru producătorii agricoli care deţin o cantitate mare de cereale şi nu o pot valorifica, fără a se substitui, însă, pieţei libere a cerealelor.

România,ca ţară membră a UE, poate apela la măsura de intervenţie pe piaţa cerealelor, finanţată din Fondul European de Garantare Agricolă, cadrul legal pentru asigurarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru finanţarea măsurilor de intervenţie pentru cereale în anul 2009 fiind, deja, adoptat prin HG în şedinţa de Guvern din 10 iunie a.c.. Perioada de achiziţie a cerealelor este între 1 noiembrie - 31 mai a fiecărui an, iar tipurile de cereale eligibile sunt grâu comun, grâu dur, orz, porumb şi sorg.


Beneficiarii măsurii

Astfel, orice posesor de cereale, societate comercială sau persoană fizică autorizată, poate oferi la intervenţie loturi omogene recoltate de pe teritoriul UE şi care îndeplinesc condiţiile de cantitate şi calitate prevăzute de legislaţia în vigoare, de depozitarii agreaţi de APIA, responsabilă de aplicarea măsurii în ţara noastră, precum şi de cumpărătorii de cereale din stocurile de intervenţie.

Cantitatea minimă pentru o ofertă de grâu comun, orz, porumb şi sorg la intervenţie este de 80 tone, iar pentru grâu dur, de 10 tone.

Sumele alocate prefinanţării de la bugetul de stat pot acoperi contravaloarea cerealelor cumpărate, transportului, efectuării analizelor de calitate, precum şi cheltuielilor de intrare în depozit, la depozitarea propriu-zisă şi la ieşirea din depozit, iar tariful de transport al cerealelor ce urmează a fi decontat nu poate depăşi 0,15 lei/km/tonă. Cheltuielile neeligibile a fi finanţate de UE vor fi suportate din bugetul Ministerului Agriculturii.


CONTROALE PE FILIERA CEREALELOR

Două avertismente scrise, 3 amenzi şi 300 de kilograme de făină confiscate sunt sancţiunile aplicate pentru neregulile găsite în urma controlului desfăşurat în primele zile ale lunii iulie a.c. la 67 de agenţi economici de pe filiera cerealelor din principalele 10 judeţe producătoare de cereale din ţară.

Ministerul Agriculturii, prin Direcţiile Agricole, împreună cu echipe judeţene ale Gărzii Financiare şi ale Inspectoratului de Poliţie au efectuat, în perioada 01 iulie-03 iulie 2009, controale la agenţii economici persoane fizice şi juridice ce recoltează şi valorifică produse cerealiere, transportă, achiziţionează, comercializează şi/sau depozitează aceste produse.

Controalele au verificat respectarea legislaţiei ce reglementează piaţa pe filiera cerealelor şi s-au desfăşurat în judeţele Giurgiu, Ialomiţa, Călăraşi, Dolj, Brăila, Constanţa, Teleorman, Timiş, Arad şi Olt.

Potrivit informaţiilor oferite de Ministerul Agriculturii, au fost verificaţi 67 de agenţi economici, din care 3 societăţi comerciale - producători agricoli, 38 depozite de cereale, 11 societăţi care procesează grâul (mori) şi 15 societăţi de panificaţie. Au fost verificaţi producătorii de cereale, deţinătorii de spaţii de depozitare, procesatorii de cereale şi producătorii de pâine şi produse de panificaţie, fiind urmărită existenţa autorizaţiilor pentru spaţiile de depozitare a produselor agricole şi identificarea celor care funcţionează fără a avea spaţii de depozitare autorizate, respectarea de către agenţii economici, deţinători de autorizaţii de depozitare a cerinţelor minimale în comercializarea cerealelor, conform prevederilor art.5, alin.4) din OUG nr.12/2006, privind existenţa contractelor de vânzare-cumpărare, a contractelor de prestări de servicii şi a contractelor de custodie încheiate cu partenerii de pe filieră, existenţa  actelor de transport a cerealelor de la punctul de recoltare până  la depozitele de cereale, modul de înregistrare a produselor la aprovizionare şi la valorificarea produselor finite (făină, pâine),  bonuri de transport, avize de expediţie, facturi fiscale, borderouri de achiziţii cu regim special, buletine de analiză a calităţii produselor pentru fiecare mijloc de transport, fişe de magazie etc., precum şi verificarea încrucişată, la producătorii individuali şi la primării, a realităţii datelor înscrise în borderourile de achiziţie a cerealelor în conformitate cu registrul agricol şi certificatul de producător.

Pentru neregulile depistate au fost aplicate 2 avertismente scrise, 3 amenzi - în valoare de 2.600 lei, în judeţele Călăraşi şi Giurgiu, iar pentru lipsa evidenţierii produselor finite şi a materiilor prime în actele contabile, au fost confiscate 300 kg de făină albă, în judeţul Timiş. Controalele se vor desfăşura în continuare în intervalul iulie - octombrie 2009, cu posibilitatea extinderii acţiunii de control şi în alte judeţe.