Penalizaţi pentru datoriile din 2010

Până anul trecut, inclusiv, dovada că fermierul nu are la data depunerii cererii de plată pentru CNDP datorii la stat era făcută printr-o declaraţie pe proprie răspundere, depusă împreună cu cererea de sprijin. Această condiţie a fost, însă, eliminată în 2011 atât pentru crescătorii de bovine, cât şi pentru cei de ovine şi caprine. „Ei verifică ceea ce s-a întâmplat anul trecut.

Cei care au avut datorii, dar nu au fost verificaţi de către APIA sau primăriile nu au declarat datoriile, vor trebui să dea banii înapoi şi vor fi sancţionaţi pe trei ani de zile. Acelaşi lucru se întâmplă şi la Botoşani şi în mai multe judeţe, dar e vorba de plăţile de anul trecut, nu de anul acesta”, ne-a spus preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România (FCBR), Claudiu Frânc.

În judeţul Satu-Mare, potrivit directorului APIA Satu-Mare, Viorel Pintea, vor fi verificaţi, în total, 5.500 de crescători de animale care au primit subvenţii pentru bovine şi ovine pe 2010, iar din primii 100 controlaţi, 18 fermieri aveau anul trecut datorii la stat şi vor pierde subvenţiile pe următorii trei ani.

“Avem şi fermieri care figurează cu 10 lei datorie şi vor pierde câteva zeci de mii de lei. Am atras de fiecare dată atenţia fermierilor că este nevoie de rigurozitate. Atunci când trebuie să fie zero, 0,1 e datorie. Pentru cei care aveau datorii, sancţiunea este pe următorii trei ani”, ne-a declarat directorul APIA Satu-Mare, Viorel Pintea.

Astfel, următorii trei ani de zile crescătorii nu vor mai primi sprijinul pe cap de animal sau pe exploataţie. Controalele efectuate de APIA la bugetele locale şi la Finanţe trebuie finalizate în judeţul Satu-Mare până în 2 noiembrie 2012.

„În cazul în care verificările au arătat deja că fermierii aveau datorii, aceştia nu vor primi nici banii pe 2011. Pentru cei care vor primi însă banii pe 2011 şi apoi se va dovedi că au avut datorii în 2010, se va considera că au primit plăţi necuvenite şi vor trebui să returneze şi banii de anul acesta şi cei de anul trecut”, a explicat Pintea.

Derogarea pentru laptele neconform a salvat 1 milion de vaci

Prelungirea până la 31 decembrie 2013 a perioadei de tranziţie pentru laptele de vacă neconform a salvat în jur de un milion de vaci, a spus, recent, preşedintele ANSVSA, Radu Roatiş. Potrivit ANSVSA, unul din motivele care au determinat România să ceară această derogare pentru laptele neconform este că 85% din cele 784.200 de exploataţii pentru producţia de lapte de vacă existente în România deţin efective de 1-3 vaci, având, în total, peste 930.000 de vaci de lapte.

De asemenea, dintre cele 1.464 de ferme de vaci de lapte, un număr de 510 derulează programe de modernizare şi restructurare pentru a produce lapte conform şi dintre cele 1.613 de centre de colectare a laptelui, 408 nu corespund din punct de vedere structural, dar au întocmit programe de modernizare şi restructurare. Potrivit ANSVSA, doar 80% din laptele furnizat de crescătorii de bovine din România fabricilor de procesare este conform cu reglementările europene.

ANSVSA a mai arătat că în România există 114 fabrici de procesare a laptelui, dintre care doar una corespunde cerinţelor comunitare şi procesează atât lapte conform, cât şi lapte neconform pe linii separate şi vinde pe piaţa internă şi pe cea comunitară, în timp ce 50 de fabrici corespund cerinţelor structurale, procesează lapte neconform şi comercializează produsele pe piaţa internă, acestea fiind marcate cu ştampila rotundă, iar 63 de unităţi nu corespund cerinţelor structurale, dar au întocmit programe de modernizare şi restructurare pentru a atinge cerinţele de conformitate până la 31 decembrie 2011 şi îşi comercializează produsele pe piaţa internă, acestea fiind identificate cu marca rotundă.

Deşi puţini, marii producători fac jumătate din laptele românesc

Prelungirea cu încă doi ani a perioadei de tranziţie pentru procesarea laptelui neconform este bună pentru micii fermieri, dar îi dezavantajează pe cei mari, care au făcut investiţii costisitoare în fermele lor, greu de recuperat pe o piaţă disproporţionată, cum este România, susţine preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Vaci Holstein-Ro, Costel Caraş. Potrivit acestuia, “93-94% din cei care produc lapte au ferme de 3-5 capete şi dau în jur de 50-60% din laptele românesc, iar restul de 6-7% fac diferenţa de 50%.

Procesatorii ştiind asta, în momentul în care vine primăvara, când începe să producă vaca mai mult lapte, se îndreaptă spre cei mici, cu lapte neconform, pentru că le dă un preţ mai mic, să zicem circa 80 de bani pe litru, decât celor care produc lapte conform. Iarna, când nu există lapte, sunt în stare să vină târâş la cei mari să ia lapte conform cu 1,5 lei”.

Sprijin diferit pentru crescătorii mari şi cei mici

Marii crescători de vaci de lapte din România vor o schemă de ajutor de stat pe calitatea laptelui, care să vină în sprijinul celor care au făcut investiţii în ferme şi pot livra procesatorilor lapte conform cu normele europene, dar şi ca statul să stimuleze financiar micii fermieri, cu 3-5 vaci, să se reorienteze spre creşterea vacilor de carne.

„Statul ar trebui să-l încurajeze pe fermierul mic să renunţe la lapte şi să se orienteze pe vaca de carne. Şi ei trebuie să trăiască, dar trebuie găsit un sistem pentru a-i sprijini. Cei mari, acel procent de 6-7% dintre fermieri, ar putea prelua şi cantitatea produsă de cei 94%. Cota de lapte în mod normal, la perfomanţa europeană de azi, trebuie să fie obţinută de la 500.000-600.000 de vaci, iar noi avem 1,7 milioane de vaci de lapte. Dacă un milion ar pleca spre carne şi ar da şi ceva lapte pentru consumul propriu, avantajul ar fi şi pentru ei, dar şi pentru ţară”, a mai spus Costel Caraş.

Olympus a lansat primul ambalaj pentru nevăzători

Producătorul grec de lactate Olympus a lansat primul ambalaj din România inscripţionat în limbaj Braille pentru un produs alimentar de pe piaţă, adresat atât nevăzătorilor, cât şi publicului larg. Ambalajul, folosit pentru îmbutelierea laptelui de consum Oly, este prevăzut cu un capac inscripţionat în Braille, astfel încât nevăzătorii să poată citi cu uşurinţă tipul produsului. În România, sunt aproximativ 80.000 de persoane cu deficienţe de vedere, aflate în evidenţa Asociaţiei Nevăzătorilor din România (ANR).