Legea-i „strâmbă” rău!

Aceştia afirmă că nu vor mai participa la şedinţele CNI până când problemele pe care le-au sesizat nu vor fi rezolvate.

„Am votat în Comitet una, în norme apare altceva”

Mai exact, sunt nemulţumiţi că „nici după şase luni de zile de la intrarea în vigoare a legii 283/2010 privind înfiinţarea şi organizarea Camerelor agricole nu s-a reuşit modificarea acesteia, cu hotărârile aprobate în Comitet”, dar şi de modul de reprezentare a organizaţiilor profesionale în Comitetele de iniţiativă naţional, regionale şi judeţene, unde reprezentanţii fermierilor sunt minoritari, se precizează în scrisoarea deschisă adresată preşedintelui CNI, deputatul PDL Mihai Banu.

„Dacă aceste camere sunt ale agricultorilor, atunci trebuie făcute de ei şi ei trebuie să decidă. Şi am spus aşa: dacă la nivelul Comitetului Naţional v-aţi impus preşedintele din rândul parlamentarilor, la nivel judeţean, acesta să fie din organizaţiile profesionale. Nu s-a aprobat. Apoi, am votat în Comitetul Naţional că nimeni care primeşte salariu de la stat nu are voie să candideze la funcţia de preşedinte al camerei agricole.

Cel care nu poate face dovada că trăieşte din activitatea de fermă, cum poate conduce camera agricolă? De unde ştie care sunt necesităţile fermei, când el trăieşte din salariul de bugetar?”, ne-a spus Claudiu Frânc. „Sunt mai multe puncte în normele de aplicare a legii pe care noi le-am votat şi care nu apar în proiectele finale”, a mai precizat reprezentantul FCBR.

Modificări cu scandal

Potrivit acestuia, o chestiune importantă, aprobată în Comitetul Naţional dar care ulterior nu a fost trecută în varianta finală a proiectului de ordonanţă de modificare a legii, privea posibilitatea tuturor camerelor agricole, inclusiv a celor zonale, de a înfiinţa societăţi comerciale. Nemulţumiţi de această „scăpare”, dar şi de faptul că nu sunt bine reprezentaţi în judeţele unde sunt majoritari, reprezentanţii UDMR au dat cu pumnul în masă.

„Acum câteva săptămâni, în şedinţa de Comitet, au venit deputaţii UDMR şi au făcut un scandal monstru, cu ameninţări că se sparge coaliţia şi că vor opri orice procedură până când ordonanţa va ajunge în Parlament şi acolo să fie făcute toate modificările”, ne-a relatat Claudiu Frânc.

„Au vrut să facă o precizare mai exactă şi n-a fost nici o problemă, le-am dat această satisfacţie, iar a doua chestiune era legată de salarizare, că nu-i bine să limităm salarizarea personalului contractual la nivelul funcţionarilor publici, că e bine să-i lăsăm să fie plătiţi în funcţie de cât muncesc, şi eu am fost de acord cu asta de la început”, ne-a spus Mihai Banu, preşedintele CNI referitor la conflictul cu reprezentanţii UDMR, pe care îl consideră rezolvat.

Mai mult, reprezentanţii organizaţiilor profesionale consideră ca „sfidătoare” publicarea pe site-ul Ministerului Agriculturii a normelor de aplicare a legii nr. 283/2010 înaintea apariţiei ordonanţei de modificare a acesteia.

Cu ce bani vor funcţiona camerele agricole?

O altă nemulţumire este „lipsa din textul legii a oricăror surse de finanţare pentru plata specialiştilor şi pentru funcţionarea acestor camere”. „Reprezentanţii parlamentarilor şi ai ministerului se vor întoarce în Parlament şi în birouri, unde-i cald şi bine, iar noi o să rămânem să plătim salarii. Când nu există nici o sursă sigură de finanţare, cum îmi impui cel puţin trei specialişti la fiecare cameră agricolă?”, a comentat reprezentantul FCBR.

„Finanţarea este clarificată în lege”, afirmă, însă, Mihai Banu. Acesta ne-a spus, de asemenea, că „am dat posibilitatea tuturor grupurilor politice să-şi spună un punct de vedere când se va duce ordonanţa de modificare a legii în Parlament”.

Din punctul său de vedere, ar fi fost foarte bine dacă se reuşea ca o parte din impozitul pe terenurile agricole să asigure finanţarea camerelor agricole, aşa cum e în Franţa, însă recunoaşte că la noi „este o problemă, că aceste impozite sunt venituri la bugetele locale şi e mai delicat, acuma, să te duci să-i zici primarului din sat <ne-ar cam trebui 6 lei pe hectar ca să ne asigurăm fără probleme funcţionarea>. Dar, există şi alte formule cu finanţarea”, susţine Banu.

„În România, există în PNDR o măsură care se cheamă Asistenţă Tehnică şi a avut 387 milioane de euro. Să-mi arate cineva în vreun sat din România vreun chioşc prin care să se facă promovarea PNDR-ului. Sunt bani, dar trebuie duşi acolo unde ţara are nevoie.

Un calcul simplu spune aşa: dacă ţara asta, prin prestări de servicii, n-are 12,5 euro pentru fiecare fermier care primeşte asistenţă gratuită, înseamnă că e o mare nenorocire, sau mai exact, o mare nepricepere şi rea credinţă. Înmulţiţi 12,5 euro cu un milion şi vreo patru sute de mii de fermieri. Am făcut un calcul şi atâta ne costă ca să plătim camerele agricole”, ne-a explicat preşedintele CNI.

Pe lângă această variantă, Banu mai spune că fiecare din cele 639 de camere agricole zonale va avea libertatea să găsească modalităţi proprii de autofinanţare: „să lămurească fermierii să cotizeze, să-şi găsească proiecte, nu-i opreşte nimeni”.

Alegeri la anu’, ca să scăpăm de politizare

Nu în ultimul rând, „politizarea excesivă din partea tuturor formaţiunilor politice a acestei legi şi imixtiunea politicului în delimitarea camerelor zonale,în funcţionarea comitetelor judeţene şi naţionale, în defavoarea organizaţiilor profesionale, nu vor duce decât la crearea unor camere agricole nefuncţionale, care nu sunt în folosul fermierilor”, mai afirmă reprezentanţii producătorilor agricoli, care, din dorinţa de a nu politiza atât de mult camerele agricole, s-au gândit chiar să propună ca primele alegeri pentru înfiinţarea acestora să fie organizate anul viitor, după alegerile locale.

Mihai Banu: Fără fermieri în birourile de organizare

Mihai Banu spune că motivele pentru care cei cinci reprezentanţi ai fermierilor s-au retras din CNI sunt „nejustificate”, iar plecarea acestora nu-i dă vreo bătaie de cap. Ba, dimpotrivă, am putea spune. „Ştiţi de ce nu-mi pun probleme? Pentru că, atunci când am elaborat legea, am făcut o greşeală.

Această organizaţie (n.r. - camera agricolă) se face pe banii statului, cheltuielile sunt ale statului şi ar fi trebuit ca numai reprezentanţii statului să facă parte din aceste birouri care se ocupă de alegeri. Fermierii intră în joc în momentul alegerilor, pentru că ei îşi depun candidaturile. Am zis să fie democraţie, să fie şi ei prezenţi şi n-am făcut bine”, ne-a declarat preşedintele CNI.

Despre cât de normal este ca şi cei pentru care sunt făcute aceste camere agricole să nu participe la organizarea lor, deputatul Mihai Banu are o părere pe cât de surprinzătoare pentru unii, pe atât de fermă: „Aici este o înţelegere greşită. Statul produce o instituţie. Ei (n.r. - fermierii), după aceea (n.r. - după alegeri), pot să facă ce doresc cu ea, că nu-i opreşte nimeni.

Chiar dacă ar fi participat, n-ar fi modificat nimic, nu puteau modifica legea, fiindcă trebuie să o respecte, oricine ar fi intrat în acest joc nu avea altă posibilitate decât să respecte legea. Asta facem noi astăzi. E treaba lor, nu ştiu, nu mă interesează, orice fel de motive au, sunt nejustificate.

Dacă fermierii vor să-şi facă o Cameră agricolă, n-au decât să şi-o facă. Să şi-o facă singuri, cine-i opreşte? Noi aceste camere agricole le facem pentru ăla care n-are după ce bea apă astăzi, cel care are un hectar, două, cinci, şapte, nu pentru marii fermieri. Asta nu s-a înţeles.

Îmi pare rău că în lege n-am scris că este Camera agricolă a fermierilor mici şi mijlocii. Nu marii antreprenori au nevoie de această cameră. Nu ştiu de ce s-au înghesuit în conducerea camerelor marile organizaţii, că LAPAR-ul n-are nevoie de cameră.

În LAPAR sunt mari fermieri”, a comentat Mihai Banu, pentru care agricultorii se împart în cei care nu au „după ce bea apă”, şi marii fermieri, fie ei din LAPAR sau din altă organizaţie.

„Nu contează, ceilalţi care sunt nu schimbă cu nimic filozofia, structura legii, oricine ar fi fost nu trebuia decât să respecte legea. Ce fac ei acuma, de ce fac... pentru că mai democratică decât această structură n-am văzut alta. Nu-i înţeleg absolut deloc (n.r. - pe reprezentanţii fermierilor), fac asta numai aşa, să se afle-n treabă.

Eu nu sunt nedemocratic, eu respect legea. (...) Am rezolvat o cerinţă de 20 de ani. Acuma, după ce am făcut-o, vin fel şi fel de mofturoşi, care ce să invoce?”, ne-a mai spus deputatul care „face legea” camerelor agricole.

FNPAR reacţionează la declaraţiile lui Banu

„Nu ne obligaţi să respectăm o lege <strâmbă>, cu care noi nu am fost de acord! Noi am acceptat ideea în sine, nu şi textul legii, pe care dumneavoastră ni l-aţi <băgat pe gât>”, precizează FNPAR într-o scrisoare deschisă adresată, în replică, preşedintelui CNI, Mihai Banu, şi semnată de directorul executiv al Federaţiei, Daniel Botănoiu.

„Domnule deputat, banii despre care dumneavoastră vorbiţi, cei necesari organizării alegerilor ocazionate de înfiinţarea Camerelor Agricole sunt cumva o sponsorizare a dumneavoastră sau sunt ai contribuabililor români?

Dumneavoastră sunteţi reprezentantul statului sau reprezentantul celor care v-au ales?”, întreabă, în mod legitim, reprezentanţii fermierilor, atrăgându-i, totodată atenţia deputatului Banu că „în acceptiunea europeană, dialogul este literă de lege” şi că „nu statul este cel care crează această instituţie, ci nevoia agricultorilor de a se organiza, nevoia statului de a avea un partener economic de dialog, nevoia agricultorilor de a avea aceleaşi servicii ca şi cele oferite în statele europene, cu agricultură importantă.

Instituţiile statului, în accepţiunea europeană, au rolul de a legifera şi de a controla, şi, în nici un caz, în a stabili ce instituţii trebuie să se <nască>”.

„Mofturoşii” sunt cei care dau mâncare poporului român

„Nu căutaţi să divizaţi sectorul agricol în agricultori mari şi agricultori mici datorită neputinţei dumneavoastră de a duce la capăt un proiect în care, cândva, am fost parteneri, deoarece nu veţi reuşi. Mofturoşii despre care vorbiţi au „în spate” activităţi de zeci şi sute de milioane de euro, ei reprezintă interesele sectorului agricol românesc, ei sunt cei care dau, aşa cum pot, produsele alimentare consumatorului român, plătesc taxe şi impozite şi, măcar pentru acest motiv, vă rugăm să nu ne mai ofensaţi”, mai afirmă FNPAR, care consideră jignitoare la adresa fermierilor declaraţiile preşedintelui CNI, căruia îi cer demisia (oare a câta oară, fără vreun rezultat?).

ÎN REGIUNEA VEST VOR FI 72 DE CAMERE AGRICOLE

În judeţul Timiş vor fi 21 de Camere agricole zonale, în Arad - 19, în Hunedoara - 17 şi în Caraş-Severin - 15, ne-a spus Traian Lelescu, şeful Direcţiei agricole Timiş, care este preşedinte al Comitetului Judeţean de Iniţiativă (CJI) Timiş şi, totodată, preşedinte al Comitetului Regional de Iniţiativă din Regiunea Vest. Numărul circumscripţiilor electorale va fi echivalent cu numărul de camere agricole zonale, iar numărul secţiilor de votare va fi echivalent cu cel al primăriilor.

Cum funcţionează CJI: „Ei sunt patru, noi ni-s trei”

Referitor la şedinţele CJI în Timiş, Lelescu ne-a declarat că „la început, ne-am întâlnit săptămânal, apoi la două, trei săptămâni, pentru că n-au fost elemente noi de discutat vizavi de regiune şi de judeţul nostru”. Cei trei reprezentanţi ai fermierilor din CJI Timiş îl contrazic, însă.

Dacă Gheorghe Dioane (Asociaţia Ovis Banatim) recunoaşte că a fost convocat de conducerea Comitetului Judeţean la trei şedinţe, Adrian Rif (Asociaţia Crescătorilor de Vaci du Lapte Timiş) şi Nicolae Oprea (Asociaţia Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Timiş) ne-au declarat că au participat la o singură şedinţă, şi anume prima, cea în care a fost ales preşedintele CJI Timiş, din care mai fac parte, alături de Traian Lelescu, şi un reprezentant al APIA Timiş, un reprezentant al Prefecturii Timiş şi un reprezentant al Direcţiei Silvice judeţene.

„Am fost doar la o singură şedinţă, convocată de noi, de producătorii agricoli, că nici o instituţie a statului n-a fost în stare să organizeze nimic. De ales, s-au ales ei între ei, că ei sunt patru, noi ni-s trei”, ne-a spus Nicolae Oprea.