A început agitaţia!

Prima etapă pentru constituirea camerelor agricole, după adoptarea şi promulgarea legii - L 283/28 dec. 2010, M.O. 15/7 ianuarie 2011, este înfiinţarea Comitetului Naţional de Iniţiativă, care trebuie să elaboreze, teoretic, în 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii, practic, cu cât mai puţine întârzieri, cu atât mai bine, normele metodologice de aplicare a legii şi să stabilească lista camerelor agricole zonale, judeţene şi regionale.

Comitetul Naţional de Iniţiativă, care se înfiinţează, conform legii, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a acesteia, va avea 21 de membri, dintre care: 7 reprezentanţi ai formelor asociative din agricultură; 4 reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii; 1 - Ministerul Administraţiei şi Internelor; 1 - Ministerul Mediului şi Pădurilor; 8 membri ai Parlamentului României, din comisiile de Agricultură, 5 deputaţi şi 3 senatori, dintre care unul va fi preşedintele Comitetului Naţional de Iniţiativă,  numiţi la propunerea Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor şi validaţi prin hotărâre a Guvernului.

Propuneri din partea fermierilor

Conform datelor furnizate de Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR), din partea asociaţiilor profesionale ale agricultorilor au fost nominalizaţi pentru a face parte din Comitetul Naţional de Iniţiativă:

1. Viorel Matei - preşedinte FNPAR
2. Daniel Botănoiu - director executiv FNPAR
3. Cătălin Roşculete - director general Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Caracal
4. Viorel Nica - preşedinte Liga Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii din România (LUAIR)
5. Claudiu Frânc - vicepreşedinte Federaţia Crescătorilor de Bovine din România (FCBR)
6. Nicolae Sitaru - preşedinte Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR)
7. Niculae Ştefan - preşedinte Federaţia Sindicatelor Agrostar

„Am încercat să fie reprezentate toate sectoarele agricole, sindicatele, precum şi tot spectrul politic”, ne-a spus Viorel Matei, preşedintele FNPAR.

Federaţia Crescătorilor de Ovine şi Caprine "Romovis 10 mai 2006" l-a nominalizat pentru a face parte din Comitetul Naţional de Iniţiativă pentru Camerele Agricole pe Ionică Nechifor, secretarul general al federaţiei, propunerea fiind trimisă Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaţilor, care va analiza toate nominalizările.

Adrian Rădulescu, din partea ministerului

Potrivit informaţiilor furnizate de preşedintele FNPAR, la preşedinţia Comitetului Naţional de Iniţiativă au fost propuşi Stelian Fuia (PD-L) - preşedintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor, Victor Surdu (PSD) - vicepreşedinte al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor şi iniţiatorul proiectului de lege privind camerele agricole, Mihai Banu (PDL) - membru al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor, iar din partea Ministerului Agriculturii a fost nominalizat secretarul de stat Adrian Rădulescu, alături de alţi trei reprezentanţi.

La data închiderii ediţiei curente, în 20 ianuarie a.c., contactat telefonic, Adrian Rădulescu ne-a spus că lista cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii nominalizaţi să facă parte din Comitetul Naţional de Iniţiativă se afla pe masa ministrului Agriculturii pentru aprobare, dar nu ne poate confirma nici un nume, lista putând suferi modificări şi termenul limită pentru desemnarea reprezentanţilor şi constituirea Comitetului fiind 31 ianuarie a.c.. Tot până la finalul ediţiei, reprezentanţii Parlamentului nu au putut fi contactaţi pentru a-şi exprima poziţia oficială.

„Acum aşteptăm să fie ales preşedintele de reprezentanţii Parlamentului şi să se facă, apoi, convocarea Comitetului pentru a începe să lucrăm la normele de aplicare. Deocamdată, însă, nu am primit nici o convocare, ceea ce înseamnă că preşedintele nu a fost ales”, a adăugat Viorel Matei, care susţine că activitatea comisiilor parlamentare de Agricultură legată de desemnarea membrilor din Comitetul de Iniţiativă nu ar trebui să fie afectată de vacanţa parlamentară care va lua sfârşit la 1 februarie a.c..

Comitetul Judeţean de Iniţiativă va fi constituit prin hotărâre a Comitetului Naţional de Iniţiativă, din 7 membri: 1 reprezentant al Ministerului Agriculturii, din direcţiile agricole judeţene; 1 reprezentant al inspectoratului teritorial silvic; 1 - Ministerul Administraţiei şi Internelor; 1 reprezentant al APIA; 3 reprezentanţi ai formelor asociative din agricultură.

Comitetele Regionale de Iniţiativă vor fi formate din preşedinţii Comitetului judeţean de iniţiativă, prin decizia Comitetului Naţional de Iniţiativă.

Comitetele de iniţiativă se vor dizolva după validarea alegerilor şi atribuţiile acestora vor fi preluate de Colegiile Camerelor Agricole judeţene, regionale şi Camerei Agricole Naţionale.

Normele de aplicare sunt esenţiale

Dacă legea schiţează doar cadrul general pentru înfiinţarea şi organizarea camerelor agricole, esenţiale pentru funcţionarea eficientă a acestora, în interesul agricultorilor, sunt normele de aplicare a legii. Mai exact, deşi legea e „aşa şi-aşa”, efectele sale ar putea fi totuşi în favoarea fermierilor, dacă normele şi modul de aplicare vor fi făcute „cu cap”, iar reprezentanţii agricultorilor, deşi minoritari în Comitetul care elaborează normele, vor reuşi să îşi susţină cauza.

„Normele trebuie elaborate pentru a îmbrăca această lege astfel încât să fie una stabilă, trebuie făcute în funcţie de condiţiile pe care le avem în teritoriu şi în funcţie de puterea de finanţare. Chiar dacă mulţi dintre agricultori nu am fost mulţumiţi de această lege, prin norme o putem aduce, nu schimba, în favoarea fermierilor.

Acesta este avantajul creării acestui comitet de iniţiativă care va lucra la norme. Din partea Ministerului Agriculturii sunt oameni cu experienţă, plus cei din Parlament, iar agricultorii sigur îşi vor susţine interesele”, ne-a spus Viorel Matei.

“Avantajul camerelor agricole este că agricultorii vor avea posibilitatea să aleagă oameni competenţi care să se ocupe de problemele lor şi care să nu mai fie impuşi de partidele politice, iar acest lucru se poate realiza prin votul pentru membrii colegiilor zonale.

Noi am transmis oamenilor să se implice în organizarea camerelor agricole şi ne-am dori să avem în fiecare colegiu zonal câte un reprezentant al crescătorilor de ovine, care nu trebuie să fie neapărat preşedinte, dar care să se implice în toate deciziile. Pentru noi păşunea este cea mai importantă, iar destinaţia păşunilor nu va putea fi schimbată fără avizul Camerei Agricole”, ne-a spus Ionică Nechifor.

„Dezavantajul este că politicul nu va sta deoparte şi va încerca să influenţeze deciziile, astfel încât un preşedinte de cameră agricolă locală, de exemplu, să activeze în jurul primarului, iar acest lucru este posibil, în prezent, prin actuala lege.

Spre exemplu, la nivel judeţean, Comitetul de Inţiativă va avea şapte membri, dintre care doar trei reprezentanţi ai formelor asociative ale agricultorilor, iar ceilalţi patru sunt funcţionari publici. Să nu uităm că şi reprezentanţii Ministerului Agriculturii, ai Internelor, ai APIA şi cei de la inspectoratele silvice sunt toţi numiţi politic.

Orice decizie ar vrea să ia acei reprezentanţi ai fermierilor prin vot, nu vor avea majoritatea dacă ceilalţi patru membri vor considera că nu sunt avantajaţi politic, deci orice propunere în favoarea fermierilor, dar în defavoarea politicienilor riscă să cadă din start. Totodată, propunerile de membri din teritoriu se fac din partea actualelor structuri, unde sunt oameni numiţi politic.

De aceea, normele de aplicare trebuie să fie foarte clare şi să pună la punct legăturile în cadrul camerelor agricole dintre reprezentanţii agricultorilor, ai ministerului şi  funcţionarii publici”, a mai spus secretarul general al Federaţiei Romovis.

ORGANIZAREA CAMERELOR AGRICOLE

Camerele Agricole vor fi constituite în urma alegerilor organizate la nivelul fiecărui colegiu zonal şi vor fi organizate la nivel zonal, la nivel judeţean, la nivel regional şi la nivel naţional. Lista Camerelor Agricole zonale, judeţene şi regionale va fi stabilită de Comitetul Naţional de Iniţiativă. “Se ştie că aceste camere agricole nu vor fi create în fiecare localitate.

Sunt unele discuţii să fie înfiinţate pe lângă centrele APIA, iar zonarea să se facă pe un areal de 25-35 de mii de hectare, probabil câte o cameră agricolă la trei comune. Acestea sunt, însă, doar propuneri, totul depinde de deciziile ce vor fi luate de Comitetul Naţional prin normele de aplicare”, ne-a spus Viorel Matei.

Colegiul zonal va fi format din 9 reprezentanţi şi 5 membri supleanţi aleşi prin vot secret, iar Biroul permanent zonal (preşedinte, 1 vicepreşedinte şi 1secretar) ales de membrii colegiului trebuie să fie, de regulă, constituit din persoane cu studii superioare sau medii, cu vechime de cel puţin 3 ani în agricultură, silvicultură sau domenii conexe.

Alegerea membrilor colegiilor zonale se va face prin vot într-un singur tur de scrutin, pe liste propuse de: asociaţii din domeniul agricol şi silvic şi grupuri de producători recunoscute de Ministerul Agriculturii, patronate din domeniul agricol şi conex, sindicate, cooperative agricole, reprezentanţi ai proprietarilor de păduri şi ai composesoratelor, colegiul medicilor veterinari, instituţii de învăţământ şi cercetare agricolă şi fermierii înscrişi în baza de date a APIA.

Primele alegeri pentru Camerele Agricole zonale vor fi organizate în maxim 120 de zile de la data intrării în vigoare a legii, data desfăşurării acestora urmând a fi stabilită prin ordin al ministrului Agriculturii, cu cel puţin 60 de zile înainte de organizare. Tot Comitetul Naţional de Iniţiativă va rezolva contestaţiile, va valida alegerile şi va publica, în termen de 10 zile, în Monitorul Oficial, rezultatul alegerilor.

Colegiile judeţene vor fi formate din preşedinţii Birourilor permanente ale colegiilor zonale, iar membrii Biroului permanent judeţean (9 membri: preşedinte, 4 vicepreşedinţi, 1 secretar şi 3 membri) vor fi aleşi prin vot direct şi secret de către membrii Colegiului judeţean.

Preşedintele Biroului permanent judeţean trebuie să fie absolvent de studii superioare de specialitate şi cu o vechime de minimum 5 ani, va fi angajat şi va conduce aparatul tehnic operaţional.

Colegiul regional va fi format din membrii Birourilor permanente ale Colegiilor judeţene sau din membri desemnaţi prin vot secret din cadrul Colegiilor judeţene, iar Biroul permanent regional va fi format din 9-11 membri, aleşi prin vot direct şi secret: preşedinte, 1 vicepreşedinte, 1 secretar şi un număr de membri egal cu numărul Colegiilor judeţene.

Aparatul tehnic operaţional la nivel de judeţ va fi alcătuit din 5-7 specialişti, inclusiv jurişti şi economişti.

CE SE VA ÎNTÂMPLA CU ACTUALELE CAMERE AGRICOLE?

Viorel Matei: „Ţinând seama de faptul că sunt formate din specialişti, actualele Camere Agricole (n.r. - fostele OJCA-uri) vor face parte din camerele agricole care vor fi constituite. Normal, statutul lor poate fi stabilit prin normele de aplicare, dar din discuţiile pe care le-am avut cu colegii, probabil vor fi preluate aşa cum sunt în momentul de faţă. Pe lângă aceasta, Consiliile Judeţene şi Locale trebuie să asigure sedii pentru viitoarele camere agricole.”

Ionică Nechifor: “Am văzut că există propuneri ca personalul angajat să fie preluat din actualele Camere Agricole. Nu am nimic împotrivă, dar ar trebui ca acest lucru să se facă în baza unui concurs. Dacă va fi tot ca până acum, să preluăm pe toată lumea pentru că ni se impune de sus, nu e corect. Avem nevoie de specialişti, dar de oameni care să se implice în activitatea agricolă, nu doar să stea la birou.

Avem nevoie şi de oameni pricepuţi la proiecte, la accesarea fondurilor, dar majoritatea trebuie să meargă în teren şi să fie capabili să ofere soluţii şi să convingă oamenii să lucreze mai eficient. Asta ne dorim noi de la angajaţii Camerelor Agricole în teritoriu, ori, în prezent, cei mai mulţi dintre aceştia sunt necunoscuţi pentru fermieri”.