„Zona închisă” a cartofului

Schimbările produse în structura generală a agriculturii României de după 1989 s-a repercutat şi asupra culturii cartofului. Nici în judeţul Neamţ nu s-a întâmplat altfel, deşi ca suprafaţă totală, această cultură a scăzut cu doar 35 la sută în 2009, faţă de acum 20 de ani.

În structura organizaţională însă, dacă în 1989 în fostele unităţi de stat şi cooperatiste se cultiva 57 la sută din suprafaţa totală de cartof, în 2000 ponderea cartofului cultivat în exploataţii comerciale a coborât până la zece la sută, iar în 2009 la numai 3,7 la sută, ceea ce ne oferă argumentul suficient pentru a recunoaşte scăderea continuă a randamentelor pe hectar (de la 21,6 tone/ha în 1990 la 12,3 tone/ha în 2009; producţia raportată în 1989 este subiectivă).

Producţia de sămânţă a scăzut drastic

Loturile semincere de cartof cultivate în judeţul Neamţ ne relevă, implicit, situaţia structurii soiurilor cultivate în producţia de consum. Cea mai largă paletă de soiuri se înregistrează în anul 2006 (20 de soiuri), iar cea mai redusă, în anul 1998, cu doar trei soiuri.

Pe parcursul celor 12 ani analizaţi, în judeţul Neamţ s-au multiplicat  32 soiuri de cartof, din care patru sunt cunoscute (Desiree, Ostara, Sante, Timate) şi 28 soiuri noi pentru ţara noastră, din care, atenţie!, numai unul românesc (Redsec).

Cartoful pentru sămânţă a reprezentat o pondere variabilă în totalul suprafeţelor ocupate cu această cultură. Astfel, în anul 1999 judeţul Neamţ a certificat 699 hectare de cartof pentru sămânţă, adică 7,1 la sută din total, dar în 2009 suprafaţa certificată a scăzut de peste 12 ori, ajungând la numai 56 ha, adică 0,67 la sută.

Ce viitor are, în aceste condiţii, cartoful în judeţul Neamţ, când, urmând o logică simplă, aici, pentru producerea a opt mii hectare de cartof pentru consum plantat cu sămânţă certificată clasa B ar fi nevoie de o cantitate de minimum 20 mii tone tuberculi, care s-ar putea obţine de pe o suprafaţă de o mie de hectare, suprafaţă care, de altfel, exista înainte de 1989.

Peste 70 la sută din suprafaţa totală de cartof pentru sămânţă a fost deţinută de 13 societăţi comerciale, două dintre acestea cultivând peste 60 la sută anual. Aceste firme sunt reprezentate de SC Girostar Girov şi SC TCE 3 Brazi în perioada 1998-2004 şi SC TCE 3 Brazi şi Starsem Girov în perioada 2005-2008.

Situaţia este mai critică în acest an, când în judeţul Neamţ s-au declarat pentru certificare numai 56 ha cartof din cinci soiuri. În plus, nici una din aceste societăţi n-a cultivat cartof de sămânţă în 2009. Una din cele mai importante firme producătoare de cartof în general şi de sămânţă, în special, din România, Starsem Girov, situată în centrul „zonei închise”, care în anul 2007 avea cea mai mare suprafaţă de cartof din ţară (318 ha, din care 179 ha lot semincer), nu a cultivat în 2009 nici un hectar de cartof.

Cauzele sunt multiple

În primul rând, lipsa de siguranţă a rentabilităţii liniare (un an cu profit, doi ani cu pierderi) apoi, bolile şi dăunătorii de carantină care au decimat producţia de sămânţă din zona închisă. Dar cum a fost posibil?

În Judeţul Neamţ, Carantina Fitosanitară îşi face meseria. Firmele mari respectă monitorizarea şi asanarea zonelor carantinate. Mari cantităţi de cartof de sămânţă respinse au fost distruse conform normelor de carantină.

În schimb, particulari din alte judeţe, cu „blazon”, în special Covasna, vând "pe rupte" cartof de calibru mic, zice-se de „sămânţă”, fără certificat, fără documente, la preţuri derizorii. De unde atâta cartof de calibru mic? Suntem îndreptăţiţi să ne întrebăm dacă nu cumva firme mari producătoare de cartof din acest judeţ (şi altele!) vând samsarilor cartof carantinat la preţ redus numai ca să scape de el şi apoi aceştia se ocupă de comercializarea mărfii cu orice preţ?

N-ar fi un scenariu străin, dacă ne amintim că, din păcate, şi Europa Occidentală a folosit aceste tertipuri pentru a scăpa de producţia respinsă.

În judeţul Neamţ a început asanarea zonei închise, iar cele mai importante firme producătoare de cartof, TCE 3 Brazi şi Starsem, au dat tonul.

DUREROS, DAR NECESAR

Sunt convins că peste 3-5 ani, respectându-se normele de carantină, judeţul Neamţ poate să devină primul judeţ din ţară curat de organisme patologice cu influenţă destructivă de lungă durată asupra valorii biologice şi asupra potenţialului de producţie a cartofului.

Trebuie ca toţi să procedăm la fel! Plantarea se apropie, atenţie la sămânţa de cartof!