Risc de boală la cartofi

În aceste condiţii, recomandarea de a avea o toleranţă zero pentru agentul patogen bacterian a făcut parte dintr-un pachet de propuneri înaintat Guvernului scoţian la 29 ianuarie a.c.

Acest lucru ar însemna modificări la clasificarea seminţelor şi a culturilor semincere din punct de vedere al carantinei fitosanitare. În cazul în care industria prelucrătoare pentru cartof va fi în mare parte de acord, iar discuţiile purtate până acum pe această temă sugerează că procesatorii sunt în favoarea acestei propuneri, modificarile vor fi introduse în această vară.

În acest caz, seminţele care se dovedesc a fi infectate cu Dickeya solani, în Scoţia, nu vor fi replantate nici măcar pentru consum. Fermierii va trebui să-şi vândă stocurile infestate numai în industria prelucrătoare (chips, amidon etc). O astfel de măsură este considerată destul de severă de reprezentanţii Asociaţiei şi ai Guvernului scoţian.

În situaţia în care Dickeya va fi identificată în loturile semincere din vară, iar producţia a fost vândută în prealabil, se vor lua măsuri draconice pentru monitorizarea şi returnarea de la plantare sau consum.

Măsuri drastice de carantină

Dickeya solani era în ultimii trei ani responsabilă pentru majoritatea cazurilor de înnegrire a tulpinilor în Ţările de Jos, care au înregistrat pagube anuale estimate la o valoare de 30 milioane euro.

În Scoţia, boala ar fi fost găsită în două probe pentru testare, ce conţineau seminţe de origine olandeză, în timp ce în Anglia circa zece cazuri au fost confirmate în 2009, în culturile de seminţe şi în cele pentru consum.

"Suntem nevoiţi să respectăm noile reguli de carantină şi să evităm ameninţarea la adresa noastră, asupra producţiei proprii, Scoţia fiind una dintre puţinele ţări libere de Dickeya solani, ceea ce ne oferă un avantaj competitiv", a spus Gerry Sadler, preşedintele SAC, citat de revista britanică.
Guvernul scoţian a impus ca toate importurile să fie monitorizate de Inspecţia de Stat, sesizările fiind înregistrate de RPID (Rural Payments &Inspection Directorate), organizaţie rurală zonală care se ocupă de inspecţii şi plăţi în agricultură.

În primul rând, ameninţarea constă în faptul că simptomele sunt foarte agresive chiar şi la niveluri foarte scăzute de inocul, cauzând putrezirea tuberculilor înainte de recoltare, în unele cazuri.

O abordare de toleranţă zero este puţin probabilă pentru Anglia şi Ţara Galilor. Situaţia este foarte dificilă, deoarece există o cantitate mare de seminţe olandeze aduse de cultivatorii din Marea Britanie, ceea ce ar face dificilă introducerea unei toleranţe zero, astfel încât este probabil ca eradicarea să se bazeze pe măsurile existente, care sunt însă destul de vulnerabile.

Preocuparea Asociaţiei fermierilor de cartofi şi a Guvernului Scoţian prin măsurile drastice de carantină denotă seriozitatea cu care problema unei culturi atât de importante cum este cartoful este abordată într-o şedinţă de Guvern. Ne întrebăm dacă şi în România sunt posibile întruniri la nivel înalt pe astfel de teme?

ATENŢIONĂRI PENTRU ROMÂNIA

Ceea ce trebuie să înţeleagă fermierul român din acest articol este faptul că noua varietate de Erwinia (la noi se discută doar de Erwinia carotovora var. atroseptica) este o boală mult mai agresivă şi mai păgubitoare. Fiind specifică plantelor ornamentale, Erwinia şi-a creat rase foarte infecţioase pentru cartof în ultimii 2-3 ani şi nu există tratament curativ pentru această bacterioză.

Eradicarea presupune carantinarea fermei şi interzicerea cultivării cartofului ani de zile până când dispare infecţia. Tocmai de aceea, se impune o atenţie deosebită la aprovizionarea cu sămânţă de cartof pentru plantare.

Odată cu deschiderea pieţei vest-europene, fermierii români cumpără sămânţa de cartofi direct de la fermierii occidentali, considerând că dacă negociază direct, obţin un preţ mai bun. Având în vedere că în aceste ţări legislaţia fitosanitară este foarte restrictivă, aceştia nu au curajul să certifice loturile suspecte. Aşa am "reuşit" să importăm boli şi dăunători de carantină: prin importuri suspecte de cartof pentru consum ieftin, care s-a folosit pentru sămânţă.

Recomandăm ca aprovizionarea cu sămânţă de cartof din ţări precum Olanda, Scoţia, Germania etc. să se facă numai prin reprezentanţele oficiale din România. Este greu de crezut că o firmă de prestigiu scapă rigorilor legislative din propria ţară sau că, nesupunându-se acestor rigori, nu-şi compromite blazonul.

În acelaşi timp, atenţionăm Ministerul Agriculturii că Inspecţia de Seminţe, Carantina Fitosanitară din România, precum şi cercetarea specifică trebuie să beneficieze urgent (deşi trebuia de mult) de o altă abordare. Încheiem cu întrebarea: Scoţia de ce-şi protejează fermierii şi noi nu?