Cartoful: din fermă sau de pe tejghea?

Pentru a beneficia de maximum de substanţele nutritive din cartof, acesta nu trebuie consumat prăjit în ulei sau alături de alte alimente bogate în grăsimi.

Cele mai sănătoase varinate de gătire a cartofilor sunt cei copţi în coajă, cei fierţi şi piure-ul cu ulei de măsline şi usturoi.

Din păcate, secolul vitezei a atins şi bucătăria tradiţională. Cartoful prăjit este cel mai consumat sortiment, iar chips-urile au făcut “carieră” în ultima perioadă.

Orăşenii nu mai vin la rudele de la ţară să-şi umple sacoşele cu cartofi şi nici la tarabele din piaţă, ci preferă să arunce în tigaia încinsă cartofii pomme-fruit din supermarket, gata curăţaţi şi tăiaţi, iar în ghiozdanele copiilor se găsesc din ce în ce mai multe pungi cu snaks-uri.

Mai scump de peste 20 de ori!

Dacă ne uităm la preţurile cu care se comercializează cartofii pomme-fruit sau snacks-urile, ne întrebăm, noi, cei care asigurăm materia primă, cât poate să coste uleiul încins, mulţimea de E-uri adăugate şi ambalajul “spoit” cu reclame? Materia primă, cartoful proaspăt, se comercializează en-gross direct de la fermă cu aproximativ 0,7-0,80 lei/kg.

La tarabă ajunge până la 1,2-1,8 lei/kg, în supermearket, microambalat, depăşeşte 2 lei/kg, iar în pomme-fruit depăşeşte 5 lei/kg, nemaivorbind de chips-uri care, prin transformare în cartof proaspăt, preţul sare de 15 lei/kg. Şi astfel, prin aceste verigi de prelucrare şi comercializare, cartoful se scumpeşte de peste 20 de ori!

E timpul să ne întoarcem cu faţa la natură. Cartoful sănătos este cel proaspăt, obţinut de un fermier calificat. Preţul “nepoluat” este cel din fermă.

Desfacerea, din poarta fermei?

Am şi acum imaginea unei magazii dintr-o fermă din Danemarca, în care se aflau mai mulţi saci mari (big-bags) plini cu cartofi din diferite soiuri, un cântar electronic şi o cutie de carton cu bani de diverse valori. Aici, fără nici un gestionar, oamenii din orăşelul apropiat veneau şi-şi cântăreau singuri sortimentul dorit, plăteau, îşi luau restul şi mergeau cu săculeţul de cartofi acasă.

Dar Danemarca este una din ţările cu cel mai ridicat nivel de civilizaţie, unde corupţia este aproape de zero, televizoarele din hoteluri au doar 2-3 programe decente, energia eoliană asigură peste 25 la sută din energia electrică, au cea mai mare producţie de brazi de Crăciun din Europa, în condiţiile în care populaţia şi suprafaţa ţării sunt, aproximativ, cât are Moldova noastră.

La noi, oameni fără căpătâi fură cu neruşinare, de pe toate tarlalele, orice: cartof, porumb, legume, furaje şi tot ce le pofteşte inima. Poliţia îi mai prinde câteodată, dar scapă în instanţele corupte. Samsarii vor să cumpere cartofii fără TVA şi mă întreb cine le dă certificate de producători cu cantităţi astronomice ca să-şi acopere evaziunea?

Pieţele sunt fortăreaţa mafioţilor, iar ţăranul cinstit şi fermierul corect îşi drămuiesc fragilul profit pentru un nou ciclu de producţie în acest perpetuum care este agricultura.
Vine Octombrie! E timpul să ne umplem cămările cu cartofi şi cu legume din ferme adevărate!

CONSUMUL DE CARTOF ÎN LUME

Consumul anual direct de cartof pe cap de locuitor oscilează în diferite ţări între 40 şi 140 kg. Astfel, în Irlanda consumul este de 140 kg/cap de locuitor, Olanda - 138 kg, Germania - 130 kg, Franţa - 108 kg, Italia - 65 kg. Ţările asiatice, unde orezul este aliment de bază, consumă în jur de 40-50 kg pe cap de locuitor. În România, consumul este de aproximativ 95 kg.

VALOAREA NUTRITIVĂ A CARTOFULUI

Compoziţia chimică a tubercullilor de cartofi este formată din 65-88% apă, 12-35% substanţe uscate, din care 8-28% substanţe extractive neazotate, 0,7-5% proteină, 0,04-1% grăsimi şi 0,2-3% celuloză. Proteina brută din tuberculi este foarte uşor asimilabilă, iar aminoacizii esenţiali, precum şi raportul echilibrat dintre aceştia, dau cartofului o mare valoare alimentară.

Cartoful este şi o sursă importantă de vitamine (B, PP, C) şi de elemente minerale (potasiu, fosfor, sodium, calciu, fier).

Cartofii mai conţin şi o varietate de fitonutrienţi care acţionează ca nişte antioxidanţi. Pe lângă aceştia, în cartof se mai găsesc carotenoizi, flavonoizi şi acid cafeic. Cercetătorii britanici au ajuns la concluzia că în cartof se găseşte o substanţă care poate reduce tensiunea arterială, numită kukoamină, iar singura plantă în care se mai găseşte este Lycium chinense (plantă folosită în medicina tradiţională chineză).

Un cartof copt asigură unui adult 21% din necesarul de vitamina B6, vitamină necesară pentru formarea aminoacizilor şi a acizilor nucleici, cruciali în formarea noilor celule. Vitamina B6 oferă protecţie împotriva afecţiunilor cardiovasculare şi o mai bună funcţionare a sistemului nervos. În plus, vitamina B6 măreşte capacitate de efort fizic şi potenţează performanţele sportive.

Studii recente au arătat reputaţia cartofilor de a fi bogaţi în carbohidraţi, însă faptul că ei trebuie eliminaţi din curele de slăbire este fals. O descoperire surprinzătoare a cercetătorilor arată că broccoli este mai puţin folositor organismului uman decât cartoful. Mai mult, cartoful este mai bogat în fenoli decât spanacul sau varza.