ForumTradiţia păşunatului transhumant din Munţii Retezatului (I)
Păşune din RetezatBiodiversitatea de excepţie a acestor munţi, pe lângă condiţiile naturale, a fost produsă şi de valorificarea raţională de secole prin păşunat a acestor pajişti cu o încărcare adecvată de animalele domestice, ovine şi bovine, necesitând un minim de lucrări de întreţinere.
Amploarea păstoritului în Munţii Retezat
Vă prezentăm în continuare o sinteză pentru zona de protecţie specială (Tabelul 1) şi din zona tampon (Tabelul 2), prin care evidenţiem amploarea păstoritului în golul montan al Munţilor Retezat, care a favorizat şi menţinut biodiversitatea rezervaţiei actuale.
• În zona cu protecţie specială, încărcarea optimă cu animale pe 8212 hectare păşune este de 2785 UVM (11.250 ovine, 1100 taurine şi 65 cabaline), revenind în medie 0,34 UVM/ha, pe o durată medie de 70 zile sezon de păşunat, variind între 50 şi 100 zile, în funcţie de altitudine.
• În zona tampon încărcarea cu animale la hectar este mai mare cu circa 60 la sută pe unitatea de suprafaţă la aceeaşi durată medie a sezonului de păşunat. În final, pe suprafaţa de 14.937 ha păşune din PN Retezat în cele 45 trupuri situate între 1000 şi 2457 m altitudine, în sezonul de păşunat pe altitudine, de la 100 până la 50 zile, în medie 70 zile, au păşunat 26.100 ovine, 2690 taurine şi 170 de cai, revenind în medie 0,43 UVM la hectar.
La acest rezultat s-a ajuns din aproape în aproape după o îndelungată practică a transhumanţei, cu văratul animalelor sus, în golul montan şi producerea fânului pentru iernare jos, în satele din jurul muntelui.
Măsuri de reabilitare a patrimoniului pastoral montan
Efortul ducerii animalelor la păşunat în munte este considerabil, crescătorii din unele sate (Boşorod, Băţălari, Covragi, Grid, Vâlcele) parcurg 70-75 km pe jos din sat până la păşune, unde au condiţii grele de vieţuire, în adăposturi primitive, fără curent electric, apă, încălzire etc., sub ameninţarea permanentă a carnivorelor mari, urşi şi lupi.
Din păcate, aceşti curajoşi crescători de animale s-au împuţinat din cauza lipsei de confort minim în golul montan, greu accesibil, şi a altor posibilităţi de existenţă mai uşoară în ţară sau în alte ţări din UE. Odată cu scăderea dramatică a efectivelor de animale care păşunau până nu demult în PN Retezat, vor apărea probleme majore cu reducerea biodiversităţii actuale, pierderi de produse animaliere ecosanogene în zone cu handicap, împădurirea păşunilor existente şi alte mari neajunsuri pentru generaţia actuală şi pentru cele care vor veni.
Prin urmare, se impune efectuarea unui studiu reactualizat privind starea păşunilor şi păstoritul din Retezat şi a celorlalţi munţi cu tradiţie din Carpaţi, urmat de măsuri concrete de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă a crescătorilor, drumuri de acces, adăposturi pentru animale, lucrări minime pe păşuni şi alte acţiuni pentru salvarea şi valorificarea în continuare a patrimoniului pastoral montan, conservarea biodiversităţii şi a frumuseţii neasemuite a peisajelor carpatine.
PN RETEZAT, ÎN LITERATURA PASTORALĂ
„Păşunile şi păstoritul în Parcul Naţional Retezat” este prima sinteză din literatura noastră, despre păşunile şi păstoritul din Parcul Naţional Retezat (PNR), realizată de eminentul pratotehnician Dr.ing. Eugen Cernelea. În februarie 2004, am avut onoarea să o prefaţez cu un „Cuvânt înainte”, din care redăm fragmente în cele ce urmează:
„Sunt mai mult decât onorat să scriu acest cuvânt despre lucruri şi fapte din trecut, care odată cunoscute şi însuşite pot deveni un înainte pentru viitorul pajiştilor montane. Sarcina mea în acest caz este mult uşurată, întrucât sunt puţine lucrări care îmbină atât de armonios şi pragmatic experienţe din trecut, prezentul şi viitorul unui munte emblematic pentru Carpaţii României, cum este Retezatul.
Autorul cărţii de faţă este un binecunoscut specialist în lumea tot mai restrânsă a pratologilor şi pratotehnicienilor autentici, mai vechi şi mai noi.
Lucrarea este un produs al unei constante şi ardente pasiuni pentru pajiştile montane, dublată de o pregătire profesională de excepţie, potenţată continuu de desele incursiuni de lucru în Parcul Naţional Retezat, ca însoţitor sau sprijinitor spiritual şi mai ales material al numeroşilori specialişti din domeniul ştiinţelor naturii, agriculturii, silviculturii şi protecţiei mediului, de la care a avut multe de învăţat de-a lungul timpului.
Având o fire deschisă şi receptivă la noutăţi, calităţi şi crez care l-au călăuzit toată viaţa, a făcut posibilă implicarea directă a autorului la celebrul deja ”Protocol de Gura Zlata din 1955”, unde s-a pus pentru prima dată la noi problema organizării, administrării şi folosirii păşunilor din perimetrele ariilor protejate.
Această temă a revenit în actualitate după aproape jumătate de secol, fiind înscrisă în Legea 5/2000 şi art.5 al OG nr.230/4.03.2003 prin care se solicită elaborarea unor „Norme de gospodărire a pajiştilor”, în conformitate cu categoriile de management şi cu obiectivele de conservare a biodiversităţii, cu capacitatea productivă şi de suport a pajiştilor din rezervaţiile biosferei, parcurilor naţionale şi parcurile naturale.
Astfel că, lucrarea de faţă răspunde pe deplin acestor solicitări exprese ale momentului pentru conservarea biodiversităţii, fiind totodată un prim exemplu de urmat pentru specialiştii şi administratorii altor arii protejate din ţara noastră.
În partea I a lucrării sunt prezentate pe scurt cadrul natural al Munţilor Retezat, istoricul cercetărilor, caracterizarea generală a vegetaţiei lemnoase şi ierboase cu principalele specii endemice, ocrotite, medicinale, etc. O atenţie aparte este acordată tipurilor de pajişti din etajele montan superior, subalpin şi alpin cu capacitatea lor reală de suport, influenţa păşunatului cu ovine şi a celui cu bovine şi alte aspecte.
Partea a II-a ocupă aproape două treimi din volumul lucrării şi reprezintă până acum un unicat în literatura noastră pastorală. Descrierea a 45 trupuri de păşune pe întreg Parcul Naţional Retezat care este declarat în prezent şi Rezervaţie a Biosferei, cu precizări clare privind apartenenţa, statutul juridic al proprietăţii, suprafaţa, limite altitudinale, expoziţia terenului, vecinătăţi, stâncării şi grohotişuri, vegetaţie lemnoasă şi ierboasă, capacitate de suport sau încărcare posibilă cu diferite specii şi categorii de animale, tehnica păşunatului, construcţii pastorale, focăritul, adăpatul animalelor, deplasarea animalelor de la locul de domiciliu (stabulaţie) la păşune şi unele observaţii şi recomandări privind îmbunătăţirea şi gospodărirea patrimoniului pastoral.
Toate aceste veritabile studii complexe înregistrate cu multă trudă şi devotament zeci de ani, sunt acum redate posterităţii de autor, spre folosul imediat şi de viitor al comunităţilor rurale din jurul munţilor Retezat şi nu numai, astfel ca să se realizeze un efect economic aşteptat din valorificarea raţională prin păşunat a vegetaţiei ierboase, concomitent cu conservarea durabilă a biodiversităţii excepţionale din această zonă.”
Tabelul 1: PĂŞUNILE DIN PNR - ZONA CU PROTECŢIE SPECIALĂ
*) Ovine şi bovine de toate categoriile, în rest numai adulte
Tabelul 2: PĂŞUNILE DIN PNR - ZONA TAMPON
* Ovine şi bovine de toate categoriile, în rest numai adulte
1 ComentariiCOMENTEAZA
din fericire sunt unul din putinii care am avut norocul sa vada acele locuri care le-ati pomenit mai sus prin prisma unu fost coleg de facultate care locuieste in zona am putut urca in retezat si am innoptat la o stana aveam impresia ca m-am intors in timp o suta de ani,este ceva mirifc,momentan traiesc la londra si am vazut multe locuri dar acela a ramas si va ramane in sufletul meu pt totdeauna
Toate articolele scrise de
Teodor Maruşca
Prima întâlnire majoră cu buruienile am avut-o la lucrarea de plivit, alături de părinţi, în grădi
După o lungă aşteptare, Legea nr. 214 pentru organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor, a fost publicată
În gospodăria ţărănească de subzistenţă porumbul era cea mai îndrăgită cultură, deoarece asigura hr
Primele culturi de grâu le-am văzut în mănoasa Câmpie a Banatului, la Peciu Nou, o comună şvăbeasc
La răscruce de imperii, unde am fost şi mai suntem situaţi geopolitic şi geografic, supravieţuirea ca neam puţin nu
Primii bivoli i-am văzut în viaţa mea pe meleagurile natale ale Crişului Repede, în Munţii Apuseni. După
Trimis de părinţi, într-o dimineaţă de vară fierbinte, la rudele noastre din satul vecin, cale de patru kilome
Recenta hotărâre a conducerii MAPDR de a sprijini producerea furajelor în gospodării şi ferme prin asigura
Primele amintiri despre cai le-am avut în locurile natale din Apuseni, urmate de îmbarcarea lor împreun
Majoritatea naţiunilor lumii au avut la activ cuceriri teritoriale dintre care cele mai cunoscute sunt conquista iberici
Întrucât pe teritoriu apar o mare diversitate de situaţii care se abat de la regulile păşunatului raţiona
În procesul complex de creştere a animalelor, baza furajeră, alături de condiţiile de întreţinere şi ze
În cazul pajiştilor montane eficienţa economică are alte conotaţii faţă de terenurile agricole pretabile la c
Societatea umană a apărut, s-a dezvoltat şi a dăinuit în timp prin muncă şi ordine, de bună voie sau impusă
În perioada 16-29 ianuarie 2006 un grup de 8 specialişti din diferite domenii ale agriculturii şi conexe ei, de l
Hoinar în spaţiul rural al Uniunii EuropeneAnul trecut mi-a fost dat ca în şase deplasări majore cu mijloa
Principalele surse financiare pentru îmbunătăţirea şi folosirea raţională a pajiştilor proprietate comună (
Pajiştile montane ale României, răspândite de la şase-opt sute de metri altitudine până la 2544 met
Munţii Retezatului cu păşunile, lacurile glaciare şi pâraiele din golul de munte de deasupra pădurilor reprezintă din
Wilhelm Stephani s-a născut la Feldioara în 11 noiembrie 1884 şi s-a stins din viaţă în 4 martie 1948. După terminare
Cum reparăm greşelile impardonabile ale tranziţiei greşit înţelese de către mai toţi politicienii care au căzut înCele mai citite azi
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Ferma piscicolă - riscuri şi oportunităţi
- Normă metodologică din 09 feb 2009
- Cultura fasolei în sere şi în solariile calde
- Profitabilitate maximă cu combinele John Deere
- Cultura căpşunului
- Hoinar în spaţiul rural din Uniunea Europeană
- Creşterea iepurilor - programarea reproducerii
- Ferma de taurine de carne
- Luna aprilie în cultura mare
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
Poza zilei
Flori de primăvarăForum Agroinfo.ro
- Infiintare asociatie pentru cresterea ovinelor(24/5/2012 10:58:24)
- Ciobanescul de Bucovina o MINCIUNA imensa(19/5/2012 8:12:49)
- Expozitie internationala de ciobanesti romanesti Targoviste 20.05.2012(19/5/2012 8:1:2)
- Bovine de carne - generalitati(17/5/2012 7:21:27)
- Subventii bovine - situatia actuala si perspective(9/5/2012 2:55:13)
- REVISTA MOLDA MAGAZIN(1/5/2012 9:34:24)
- Stefanescu Cristian ACHR president(1/5/2012 9:30:16)
- Anunturi- Cumparari bovine(22/4/2012 23:31:11)
- Poze din ferma(20/4/2012 12:37:32)
- Sindicatul Crescatorilor de Taurine din Romania(13/4/2012 13:37:15)
Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2012?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Urmând tendinţele impuse de Uniunea Europeană, proporţia utilizării surselor de energie regenerabilă trebuie să crească semnificativ. În acest scop, pentru alimentarea cu energie pe plan intern, în afară de centralele solare, eoliene şi hidrocentrale, un rol însemnat îl vor juca şi centralele energetice şi termice de ardere, alimentate cu biomasă
Sistemele GPS pentru agricultură
Exigenţele agriculturii moderne ţin de productivitate şi eficienţă ridicată. Reducerea costurilor, reducerea timpului de lucru şi siguranţa controlului asupra activităţilor agricole în globalitatea lor sunt factorii esenţiali ai rentabilităţii şi competitivităţii, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern
Acoperiri eficiente cu costuri minime
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Mai multe Tehnologii Agricole