România are potenţial pentru cultura „bio”
Zona montană, spaţiu predestinat agriculturii ecologice
Se poate spune că leagănul agriculturii ecologice franceze şi elveţiene sunt Munţii Jura, unde a trăit şi muncit părintele acestei discipline, filosoful şi agronomul de origine austriacă Rudolf Steiner (1861-1925), care la Dornach, în Elveţia, a fondat Centrul de studii antroposofice „Goetheanum” unde s-au pus bazele primei şcoli Waldorf (1919), terapeutică naturistă şi agricultura biodinamică, cu faimoasele preparate enzimatice 500-507 formate din balegă de vacă şi plante medicinale, utilizate şi în prezent.
Agricultura ecologică trebuie să fie aplicată cu prioritate în zonele montane unde alt tip de agricultură nu se poate dezvolta datorită handicapurilor naturale insurmontabile (climă rece, soluri subţiri, accesibilitate redusă etc.)
Am avut posibilitatea să fac un alpaj întreg (4 luni în 1969) în Jura, să lucrez printre fermierii „bio”, să le cunosc în intimitate gândurile, planurile şi acţiunile. În scurta vizită pe aceste meleaguri din ianuarie a acestui an, am revăzut şi mi-am reamintit cele petrecute în urmă cu aproape patru decenii.
Existenţa substratului litologic bazic - calcaros
În Munţii Jura cu strat litologic calcaros, cu soluri subţiri şi pietroase, pajişti întinse cu o biodiversitate ridicată, principala activitate agricolă este creşterea vacilor de lapte şi prepararea brânzeturilor de foarte bună calitate.
La fel, în Carpaţii româneşti, pentru practicarea agriculturii ecologice va trebui să alegem cu prioritate zonele montane cu substraturi ecologice calcaroase cum sunt Munţii Apuseni, Munţii Banatului, Munţii Bucegi-Piatra Craiului, Munţii Rarău - Giumalău, Ceahlău şi alţi munţi cu substrat bazic calcaros, urmat îndeaproape de cei cu substraturi neutre, cum sunt rocile vulcanice (Oaş, Gutâi, Ţibleş, Călimani, Harghita, Perşani).
De altfel, şi gospodăriile permanente urcă în Carpaţi la altitudinea de 1300-1500 m numai pe substraturi calcaroase (Apuseni, Bucegi) şi aproape deloc peste 800-1000 m pe substraturi litologice silicoase, acide.
În zona de dealuri şi soluri subţiri, pietroase cu relief accidentat, se aleg cu prioritate terenurile situate pe substraturi bogate în calciu (marne, gresii, calcare, conglomerate) din Câmpia şi Podişul Transilvaniei, Podişul Dobrogei, Podişul Mehedinţi etc., urmat de Podişul Moldovenesc, unde alte tipuri de agricultură, mai intensive, sunt ineficiente economic.
Dacă se doreşte practicarea unei agriculturi ecologice pe soluri acide, obligatoriu este necesară amendarea calcică pentru corectarea acidităţii, e drept cu cheltuieli mai mari.
Substratul calcaros nativ al solurilor de deal şi munte este o garanţie sigură al instalării în pajişti şi al reuşitei cultivării în arabil al leguminoaselor perene (trifoi, lucernă, sparcetă, ghizdei etc.), veritabile „uzine vii” de fixare a azotului atmosferic, fără de care nu ar fi posibilă o agricultură ecologică eficientă.
Dezvoltarea creşterii bovinelor
Practicarea agriculturii ecologice reclamă o fertilizare aproape exclusivă cu gunoi de grajd, tulbureală de grajd (purin, güle), compost, obţinute în principal de la specia bovină. Este utopic să ne gândim că se poate dezvolta o fermă ecologică fără creşterea bovinelor de la care „loco”, cu cheltuieli minime de transport şi administrare, să se realizeze fertilizanţii de origine organică pentru pajiştile naturale şi culturile agricole în arabil.
Conform reglementărilor europene, la care am subscris şi noi, sunt admise maxim 2 UVM la 1 hectar de teren agricol (echivalentul a două vaci de lapte), astfel ca să nu se depăşească 170 kg/ha/an azot provenit din dejecţiile animalelor din fermă.
Creşterea bovinelor, în special a vacilor de lapte, se face în sistem mai extensiv pe păşune în perioada de vegetaţie şi în stabulaţie liberă, având ca principal furaj fânul obţinut pe pajişti naturale bogate în leguminoase perene sau culturi de leguminoase şi amestecuri de graminee cu leguminoase perene în arabil.
Furajele concentrate (grăunţe de cereale şi boabe de leguminoase) sunt produse pe cât posibil în ferma proprie şi în caz că nu ajung sunt cumpărate din alte ferme cerealiere care produc în sistem ecologic, fiind aproape singurele intrări din exterior, pe lângă sare. O mare atenţie este acordată confortului vacilor de lapte şi al altor categorii de bovine, care pe păşune au apă permanentă şi umbră, inclusiv condiţii de scărpinat de tulpinile arborilor.
La fel, în grajd, animalele au permanent la dispoziţie un pat gros de paie, pentru a produce o cantitate cât mai mare de gunoi, necesar în continuare pentru fertilizarea culturilor. Furajarea exclusivă cu fân de cea mai bună calitate se face la discreţie şi cea cu concentrate după producţia de lapte a fiecărei vaci în parte.
Pajiştile naturale cu diversitatea lor floristică, utilizate ca păşune şi producerea fânului, fac în final diferenţa de calitate şi savoare a laptelui de vacă şi brânzeturilor care se obţin în diferite zone geografice şi pedoclimatice.
Model elveţian
În Elveţia, ţară muntoasă prin excelenţă, agricultura ecologică (biologică) se practică pe 10% din suprafaţa agricolă, agricultura durabilă (ecologică la ei) pe 80% şi cea intensivă (convenţională) pe doar 10% din terenul agricol.
La noi, pe viitor, o structură aproximativă ar fi: 10-15% agricultură ecologică, 20-35% agricultură durabilă şi 50-70% agricultură intensivă, având, după Franţa, cele mai favorabile condiţii naturale pentru culturile agricole din Uniunea Europeană.
Articol publicat în revista Ferma nr. 2(40)/2006
Galerie de imagini
Toate articolele scrise de
Teodor Maruşca

Prima întâlnire majoră cu buruienile am avut-o la lucrarea de plivit, alături de părinţi, în grădi

După o lungă aşteptare, Legea nr. 214 pentru organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor, a fost publicată

În gospodăria ţărănească de subzistenţă porumbul era cea mai îndrăgită cultură, deoarece asigura hr

Primele culturi de grâu le-am văzut în mănoasa Câmpie a Banatului, la Peciu Nou, o comună şvăbeasc

La răscruce de imperii, unde am fost şi mai suntem situaţi geopolitic şi geografic, supravieţuirea ca neam puţin nu

Primii bivoli i-am văzut în viaţa mea pe meleagurile natale ale Crişului Repede, în Munţii Apuseni. După

Trimis de părinţi, într-o dimineaţă de vară fierbinte, la rudele noastre din satul vecin, cale de patru kilome

Recenta hotărâre a conducerii MAPDR de a sprijini producerea furajelor în gospodării şi ferme prin asigura

Primele amintiri despre cai le-am avut în locurile natale din Apuseni, urmate de îmbarcarea lor împreun

Majoritatea naţiunilor lumii au avut la activ cuceriri teritoriale dintre care cele mai cunoscute sunt conquista iberici

Întrucât pe teritoriu apar o mare diversitate de situaţii care se abat de la regulile păşunatului raţiona

În procesul complex de creştere a animalelor, baza furajeră, alături de condiţiile de întreţinere şi ze

În cazul pajiştilor montane eficienţa economică are alte conotaţii faţă de terenurile agricole pretabile la c

Societatea umană a apărut, s-a dezvoltat şi a dăinuit în timp prin muncă şi ordine, de bună voie sau impusă

În perioada 16-29 ianuarie 2006 un grup de 8 specialişti din diferite domenii ale agriculturii şi conexe ei, de l

Hoinar în spaţiul rural al Uniunii EuropeneAnul trecut mi-a fost dat ca în şase deplasări majore cu mijloa

Principalele surse financiare pentru îmbunătăţirea şi folosirea raţională a pajiştilor proprietate comună (

Pajiştile montane ale României, răspândite de la şase-opt sute de metri altitudine până la 2544 met
Munţii Retezatului cu păşunile, lacurile glaciare şi pâraiele din golul de munte de deasupra pădurilor reprezintă din
Wilhelm Stephani s-a născut la Feldioara în 11 noiembrie 1884 şi s-a stins din viaţă în 4 martie 1948. După terminare
Cum reparăm greşelile impardonabile ale tranziţiei greşit înţelese de către mai toţi politicienii care au căzut înCele mai citite azi
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Ferma piscicolă - riscuri şi oportunităţi
- Normă metodologică din 09 feb 2009
- Cultura fasolei în sere şi în solariile calde
- Profitabilitate maximă cu combinele John Deere
- Cultura căpşunului
- Hoinar în spaţiul rural din Uniunea Europeană
- Creşterea iepurilor - programarea reproducerii
- Ferma de taurine de carne
- Luna aprilie în cultura mare
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
Poza zilei
Forum Agroinfo.ro
- Infiintare asociatie pentru cresterea ovinelor(24/5/2012 10:58:24)
- Ciobanescul de Bucovina o MINCIUNA imensa(19/5/2012 8:12:49)
- Expozitie internationala de ciobanesti romanesti Targoviste 20.05.2012(19/5/2012 8:1:2)
- Bovine de carne - generalitati(17/5/2012 7:21:27)
- Subventii bovine - situatia actuala si perspective(9/5/2012 2:55:13)
- REVISTA MOLDA MAGAZIN(1/5/2012 9:34:24)
- Stefanescu Cristian ACHR president(1/5/2012 9:30:16)
- Anunturi- Cumparari bovine(22/4/2012 23:31:11)
- Poze din ferma(20/4/2012 12:37:32)
- Sindicatul Crescatorilor de Taurine din Romania(13/4/2012 13:37:15)
Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2012?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Urmând tendinţele impuse de Uniunea Europeană, proporţia utilizării surselor de energie regenerabilă trebuie să crească semnificativ. În acest scop, pentru alimentarea cu energie pe plan intern, în afară de centralele solare, eoliene şi hidrocentrale, un rol însemnat îl vor juca şi centralele energetice şi termice de ardere, alimentate cu biomasă
Sistemele GPS pentru agricultură
Exigenţele agriculturii moderne ţin de productivitate şi eficienţă ridicată. Reducerea costurilor, reducerea timpului de lucru şi siguranţa controlului asupra activităţilor agricole în globalitatea lor sunt factorii esenţiali ai rentabilităţii şi competitivităţii, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern
Acoperiri eficiente cu costuri minime
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Mai multe Tehnologii Agricole

Forum





Flori de primăvară