Potenţialul pajiştilor montane (1)

 
Teodor Maruşca
 
 
12345
Agronomie,11 Feb 2010 - 11:00,0 comentarii
Bovine pe păşune

Pajiştile montane ale României, răspândite de la şase-opt sute de metri altitudine până la 2544 metri (Vârful Moldoveanu-Făgăraş) au o suprafaţă de aproximativ 2100 hectare şi reprezintă principalul mod de folosinţă a terenului agricol necesar creşterii animalelor şi al existenţei umane.



Din timpuri imemorabile pajiştile montane au fost intens valorificate de către crescătorii de animale care au defrişat pădurile în acest scop, după care au menţinut o încărcare corespunzătoare cu specii şi categorii de animale pentru a perpetua existenţa covorului ierbos pentru furaj.

Din lipsă de spaţiu pastoral, unii au practicat transhumanţa la câmpie în zona de stepă şi silvostepă până în Lunca şi Delta Dunării în pustietăţi sau zone cu populaţie rară, unde adesea au rămas tot timpul anului şi adeseori le-au colonizat.

Un mod de viaţă abandonat treptat

Folosirea integrală a pajiştilor montane a asigurat vieţuirea şi prosperitatea unei populaţii mai dense decât în prezent până în anii 1950-1960, când a început un exod masiv al celor din munţi spre industrie şi servicii mai bine plătite.

Între anii 1970-1990 a existat un oarecare reviriment prin utilizarea pajiştilor montane de către marile aglomerări de animale, bovine şi ovine ale agriculturii cooperatiste şi de stat cu fonduri mari de investiţii şi întreţinere utilizate de întreprinderile de îmbunătăţire şi exploatare a pajiştilor (IIEP) judeţene.

După 1990, se înregistrează un abandon progresiv şi generalizat al pajiştilor montane din cauza înjumătăţirii efectivelor de bovine şi de ovine din ultimele două decenii şi mai ales al folosirii rezervei de furaje asigurată de terenurile arabile din zona de deal şi de câmpie rămase pârloagă pe spaţii întinse, mai uşor accesibile, cu condiţii mult mai bune de trai pentru îngrijitori şi fără pericolul de a avea daune produse de animalele sălbatice răpitoare sau de stihiile naturii din munţi, acestea fiind mult mai dure.

Abandonul pajiştilor montane produce mari pierderi economiei naţionale din două motive mai importante:

Pierderea irecuperabilă a energiei solare înmagazinată gratuit în covorul ierbos al pajiştii sub formă de materie organică pretabilă la conversia ei prin animale în produse utile omului (lapte, carne, piei, forţă motrice, agrement etc.);

Subîncărcare până la abandon, urmat de revenirea pe fostele amplasamente a vegetaţiei lemnoase, a tufărişurilor şi pădurii, cu care generaţii de munteni s-au luptat să menţină pajiştile în stare de normalitate pentru creşterea animalelor.

Nepăsarea noastră de acum va costa foarte mult generaţiile viitoare, având în vedere criza alimentară mondială care este pe drum şi care inexorabil se adânceşte pe zi ce trece.

În cele ce urmează voi prezenta o analiză a productivităţii pajiştilor montane din trecut şi a posibilităţilor de îmbunătăţire a situaţiei cu efectele economice ce se pot realiza pe acest important mod de folosinţă agricolă.

Producţia de iarbă a pajiştilor

Pentru a cunoaşte unde ne situăm cu producţia de iarbă a pajiştilor montane exprimată în substanţă uscată (SU) s-au luat ca bază datele din literatura de specialitate pentru pajiştile din România în comparaţie cu cele din Elveţia, ţară alpină cu tradiţie în gospodărirea pajiştilor (tabelul 1).

Din datele prezentate aici rezultă că pajiştile montane din ţara noastră aveau o producţie de aproape patru ori mai mică, respectiv 25,4 la sută faţă de cele din Elveţia, în medie pe ecartul 600-2000 m altitudine.

Orice analize am face şi orice explicaţii am găsi este foarte clar că pajiştile elveţiene sunt tratate ca şi celelalte culturi agricole, fiind fertilizate organic şi chimic cu un minim de 150 kg/ha azot (N) şi alţi fertilizanţi (P, K etc.), în vreme ce pe ale noastre nu se efectuează lucrări de gospodărire corespunzătoare şi îngrăşămintele nu sunt utilizate decât sporadic şi în cantităţi neînsemnate.

Prin abandonul pajiştilor montane din prezent situaţia producţiei de iarbă este şi mai scăzută decât în trecut din cauza înlocuirii covorului ierbos cu vegetaţie lemnoasă dăunătoare creşterii animalelor.

Eficienţa fertilizării asupra producţiei pajiştilor naturale

Primele cercetări privind productivitatea pajiştilor montane pe niveluri altitudinale au fost efectuate în Munţii Cindrelului, date care au stat la baza elaborării unor gradienţi altitudinali de productivitate pentru Carpaţi (tabelul 2).

Rezultatele obţinute în Munţii Cindrelului pun în evidenţă necesitatea fertilizării pajiştilor la un nivel minim de cel puţin N50 kg/ha care asigură dublarea producţiei actuale. În ceea ce priveşte eficienţa fertilizării în mod evident cel mai mare spor de substanţă uscată (SU) pe 1 kg de fertilizant NPK se obţine la nivelul de bază, 600-800 m altitudine, eficienţă care scade de cinci ori la nivelul maximal de 2000-2200 m.

Eficienţa fertilizării este bună până la 1200-1400 m pe pajiştile cu covor ierbos corespunzător dominat în principal de păiuş roşu (Festuca rubra) şi iarba vântului (Agrostis capillaris). Pentru pajiştile degradate invadate de părul porcului (Nardus stricta) pentru schimbarea compoziţiei floristice sunt necesare doze mai mari de îngrăşăminte care să fie aplicate la altitudini mari (1600-1800 m) cu eficienţă bună pentru o perioadă mai lungă de timp.

Astfel, pajiştile degradate de Nardus stricta după fertilizare se transformă în pajişti de Festuca rubra, Agrostis capillaris, Poa pratensis, Alopecurus pratensis şi alte specii valoroase din punct de vedere furajer.

Aplicarea îngrăşămintelor organice (gunoi, târlire etc.) şi chimice (NPK) pe pajişti are o influenţă determinantă atât asupra calităţii furajelor obţinute aici, cât şi asupra digestibilităţii componentelor organice şi minerale (tabelul 3).

Studiile efectuate pe pajiştile din Cindrel au demonstrat efectul benefic al îngrăşării pajiştilor asupra calităţii lor prin creşterea cu 50% a conţinutului în proteine, 30% în grăsimi, 21% în minerale, având concomitent şi indici de digestibilitate mai ridicaţi cu 19-46% faţă de furajele provenite de pe suprafeţe de pajişti nefertilizate.

 

TABELUL 1: PRODUCŢIA PE PAJIŞTI SEMINATURALE

Comparaţie Elveţia - România

/apps/ferma/resources/imagini/43e8d8a70e1bbf957bcc30f980fe0c42_tabel-productie-pajisti.jpg

* Aproximativ 75 N kg/ha fertilizant organic + 75 kg/ha îngrăşământ chimic
** Aproximativ 20 kg/ha N în majoritate din perioada de păşunat la o încărcare optimă şi foarte puţin gunoi şi aproape deloc îngrăşământ chimic

 

TABELUL 2: REZULTATE PRIVIND FERTILIZAREA

/apps/ferma/resources/imagini/a5f07579d5c53e9a7630ee09c19103c8_tabel-fertilizare.jpg

 

TABELUL 3: CALITATEA ŞI DIGESTIBILITATEA FURAJELOR

Diferenţierea calitativă a nutreţurilor de pe pajiştile neîngrăşate şi de pe cele îngrăşate la un nivel mediu (Media Păltiniş-Crinţ, 1200-1400 m altitudine)

/apps/ferma/resources/imagini/e5a2049d7020419fe35b88eff23317cd_tabel-furaje.jpg

 

Legendă:
SO - substanţă organică digestibilă
PB - proteină brută
GB - grăsime brută
SEN - substanţe extractive neazotate
Cel B - celuloză brută
Cen B - cenuşă brută


 
 
 
 
Trimite unui prieten articolul Potenţialul pajiştilor montane (1)
 
Toate campurile sunt obligatorii
 
 
 
 
 
 
Adauga comentariul tau la Potenţialul pajiştilor montane (1)
 
Toate campurile sunt obligatorii
Daca aveti cont va rugam sa va autentificati
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Galerie de imagini

 
 
 

Toate articolele scrise de

Teodor Maruşca

Întâmplări cu… buruieni
Agronomie,23 Apr 2012 - 15:00,0 comentarii

Prima întâlnire majoră cu buruienile am avut-o la lucrarea de plivit, alături de părinţi, în grădi

O nouă lege a pajiştilor
Agronomie,18 Jan 2012 - 14:00,3 comentarii

După o lungă aşteptare, Legea nr. 214 pentru organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor, a fost publicată

Amintiri despre... porumb
Traditie,21 Dec 2011 - 14:00,1 comentarii

În gospodăria ţărănească de subzistenţă porumbul era cea mai îndrăgită cultură, deoarece asigura hr

Amintiri despre... grâu
Agronomie,10 Nov 2011 - 15:00,1 comentarii

Primele culturi de grâu le-am văzut în mănoasa Câmpie a Banatului, la Peciu Nou, o comună şvăbeasc

Roadele ploconirii şi...
Actualitate,29 Aug 2011 - 15:00,0 comentarii

La răscruce de imperii, unde am fost şi mai suntem situaţi geopolitic şi geografic, supravieţuirea ca neam puţin nu

Întâmplări cu... bivoliţe
Traditie,16 Mar 2011 - 14:00,2 comentarii

Primii bivoli i-am văzut în viaţa mea pe meleagurile natale ale Crişului Repede, în Munţii Apuseni. După

Întâmplări cu... peşti
Dezvoltare rurala,08 Feb 2011 - 15:00,1 comentarii

Trimis de părinţi, într-o dimineaţă de vară fierbinte, la rudele noastre din satul vecin, cale de patru kilome

Condiţii de alcătuire ale...
Agronomie,25 Jan 2011 - 12:00,0 comentarii

Recenta hotărâre a conducerii MAPDR de a sprijini producerea furajelor în gospodării şi ferme prin asigura

Amintiri despre... cai
Dezvoltare rurala,18 Jan 2011 - 13:00,1 comentarii

Primele amintiri despre cai le-am avut în locurile natale din Apuseni, urmate de îmbarcarea lor împreun

Rezoluţie pastorală
Traditie,24 Nov 2010 - 13:00,0 comentarii

pentru gospodărirea şi valorificarea pajiştilor montane

Demers pentru recucerirea...
Dezvoltare rurala,25 Oct 2010 - 10:00,0 comentarii

Majoritatea naţiunilor lumii au avut la activ cuceriri teritoriale dintre care cele mai cunoscute sunt conquista iberici

România are potenţial...
Agronomie,27 Sep 2010 - 15:00,0 comentarii

Zona montană, spaţiu predestinat agriculturii ecologice

Calculul taxelor de păşunat
Agronomie,12 Aug 2010 - 9:00,0 comentarii

Întrucât pe teritoriu apar o mare diversitate de situaţii care se abat de la regulile păşunatului raţiona

Pajiştile semănate,...
Agronomie,11 Aug 2010 - 10:00,0 comentarii

În procesul complex de creştere a animalelor, baza furajeră, alături de condiţiile de întreţinere şi ze

Potenţialul pajiştilor...
Agronomie,09 Jul 2010 - 14:00,0 comentarii

În cazul pajiştilor montane eficienţa economică are alte conotaţii faţă de terenurile agricole pretabile la c

Despre lenevie, sărăcie...
Dezvoltare rurala,10 Jun 2010 - 15:00,0 comentarii

Societatea umană a apărut, s-a dezvoltat şi a dăinuit în timp prin muncă şi ordine, de bună voie sau impusă

Agricultura ecologică în...
Agronomie,14 Apr 2010 - 13:00,0 comentarii

În perioada 16-29 ianuarie 2006 un grup de 8 specialişti din diferite domenii ale agriculturii şi conexe ei, de l

Hoinar în spaţiul rural...
Agroturism,13 Apr 2010 - 15:00,2 comentarii

Hoinar în spaţiul rural al Uniunii EuropeneAnul trecut mi-a fost dat ca în şase deplasări majore cu mijloa

Hoinar în spaţiul rural...
Agroturism,06 Apr 2010 - 15:00,0 comentarii

Fermele zootehnice

Arta de a fi fermier... în...
Zootehnie,31 Mar 2010 - 16:00,0 comentarii

Ataşament şi dăruire

Îndrumar de calcul pentru...
Agronomie,22 Mar 2010 - 14:00,2 comentarii

Principalele surse financiare pentru îmbunătăţirea şi folosirea raţională a pajiştilor proprietate comună (

Potenţialul pajiştilor...
Agronomie,11 Feb 2010 - 11:00,0 comentarii

Pajiştile montane ale României, răspândite de la şase-opt sute de metri altitudine până la 2544 met

Tradiţia păşunatului...
Agronomie,25 Aug 2009 - 22:00,1 comentarii
Munţii Retezatului cu păşunile, lacurile glaciare şi pâraiele din golul de munte de deasupra pădurilor reprezintă din
Peste 60 de ani de...
Agronomie,02 Jul 2009 - 18:00,0 comentarii
Wilhelm Stephani s-a născut la Feldioara în 11 noiembrie 1884 şi s-a stins din viaţă în 4 martie 1948. După terminare
Arta de a fi fermier... în...
Managementul fermei,22 Jan 2009 - 16:00,2 comentarii
Cum reparăm greşelile impardonabile ale tranziţiei greşit înţelese de către mai toţi politicienii care au căzut în

Cele mai citite azi

Cele mai comentate azi

Abonare Newsletter


 
 
 
 

Poza zilei

 

Forum Agroinfo.ro

Intra acum pe forum
 
 
 
CULTURA ANULUI 2012

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2012?






VOTEAZA
 
Va multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Alte sondaje agricole
 
 
Plantaţii de salcie energetică, în practică

Urmând tendinţele impuse de Uniunea Europeană, proporţia utilizării surselor de energie regenerabilă trebuie să crească semnificativ. În acest scop, pentru alimentarea cu energie pe plan intern, în afară de centralele solare, eoliene şi hidrocentrale, un rol însemnat îl vor juca şi centralele energetice şi termice de ardere, alimentate cu biomasă



Sistemele GPS pentru agricultură

Exigenţele agriculturii moderne ţin de productivitate şi eficienţă ridicată. Reducerea costurilor, reducerea timpului de lucru şi siguranţa controlului asupra activităţilor agricole în globalitatea lor sunt factorii esenţiali ai rentabilităţii şi competitivităţii, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern



Acoperiri eficiente cu costuri minime

Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara



Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz

Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an



BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă

În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo



Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde

Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale



SCAPA de ambalaje!

În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide



E criză grea în cercetare

În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite



Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic

Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată



Energie cu panouri solare

Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice




Mai multe Tehnologii Agricole