Potenţialul pajiştilor din zona montană (III)

Conversia ierbii în produse animaliere a permis extinderea vieţuirii umane în munţii înalţi deasupra zonelor cerealiere. Astfel crescătorii de animale au luptat permanent cu natura vitregă din zona montană pentru supravieţuire prin crearea de bunuri de uz personal şi pentru schimb.

Din acest punct de vedere, va trebui să recucerim spaţiul montan aflat în prezent în diferite stadii de abandon, pentru siguranţa noastră alimentară, cu atât mai mult cu cât încălzirea globală a climei va afecta zone întinse din câmpiile ţării, munţii fiind o salvare pentru supravieţuire.

Producţia de lapte de vacă

Experimentările privind producţia de lapte, realizate pe pajiştile montane în sezonul de păşunat, au fost efectuate la Baza de cercetări pajişti montane a ICDP Braşov, situată la 1800 m altitudine în Munţii Bucegi, cel mai înalt punct de cercetare agricolă al ASAS şi din Lanţul Carpatic European.

Rezultatele pun în evidenţă eficacitatea măsurilor de îmbunătăţire radicală a pajiştilor degradate invadate de Nardus stricta prin fertilizarea cu îngrăşăminte chimice NPK, amendare calcică, regenerare totală şi prin înfiinţarea de pajişti semănate, precum şi alte metode de îmbunătăţire prin care se pot obţine peste 5000 litri lapte de vacă pe hectar într-o perioadă de 85 zile de păşunat cu rasa Brună (tabelul 1).

Măsurile de îmbunătăţire a pajiştilor din munţii înalţi au avut o înfluenţă extrem de favorabilă asupra indicilor agrochimici ai solului, compoziţiei floristice, producţiei de substanţă uscată şi asupra calitatăţii furajelor, care a permis creşterea încărcării cu animale de la 1,5 vaci la hectar la peste 5 vaci la hectar, care la rândul lor au avut un comportament alimentar echilibrat, respectiv 8h.30' păscut, 6h.56' rumegat şi 8h.34' odihnă, din care 55' somn.

Având la dispoziţie date privind producţia de lapte pe păşune la 600 m altitudine în câmpurile experimentale de la Măgurele a ICDP Braşov pe substrat bazic din Depresiunea Bârsei limitrof cu Munţii Bucegi, a fost posibilă conturarea unor gradienţi altitudinali (tabelul 2).

Durata medie a păşunatului scade cu 7,5 zile/100 m altitudine, producţia medie de lapte scade cu 0,4 l/cap şi consumul specific de substanţă uscată (SU) creşte cu 50 grame/1 litru lapte pentru fiecare sută de metri altitudine, din cauza condiţiilor climatice tot mai aspre odată cu creşterea altitudinii.

În aceste cercetări complexe asupra relaţiei sol-plantă-animal-produs animalier se constată că factorul determinant este producţia şi calitatea furajeră a covorului ierbos realizat prin fertilizare organică, chimică şi prin corectarea acidităţii. Oricare altă soluţie tehnică fără fertilizare şi amendare calcică este sortită eşecului din punct de vedere economic.

La acestea se adaugă încărcarea corectă cu animale în împrejmuiri cu garduri fixe, păşunat porţionat cu gard electric, având apă şi sare la discreţie, adăpost şi umbră.

Estimare eficienţă economică

Având la dispoziţie date privind repartizarea suprafeţelor pe altitudine a pajiştilor şi sporul ponderal suplimentar realizabil după îmbunătăţire cu eforturi minime se poate calcula venitul mediu şi total al acestui produs animalier, pentru a exemplifica eficienţa măsurilor de îmbunătăţire şi de folosire raţională a pajiştilor (tabelul 3).

Din datele prezentate aici rezultă că venitul total suplimentar obţinut pe cele 2 milioane hectare de pajişti montane ajunge la 687 milioane euro. Dacă adăugăm şi efectele benefice pentru protecţia mediului, conservarea biodiversităţii, întregirea peisagistică şi altele, aceste măsuri sunt întru totul justificate pentru siguranţa alimentară a viitorului.


CONCLUZII

• Pajiştile montane ale României au o productivitate de patru ori mai scăzută decât cele din Elveţia, din cauza modului defectuos de gospodărire, a nivelului foarte scăzut de fertilizare şi a abandonului. Pajiştile noastre sunt o resursă naturală regenerabilă de produse animaliere slab valorificată în prezent;

• Pajiştile montane din Munţii Cindrelului, mai bine gospodărite în trecut, luate în cercetare de peste 50 de ani, au o producţie dublă la un nivel de fertilizare mediu (N50 kg/ha) cu efect economic până la 1200-1400 m altitudine şi o calitate a furajului foarte bună, după fertilizare;

• Sporul ponderal al tineretului taurin şi ovin realizat pe pajiştile fertilizate la nivelul N50 kg/ha ajunge în medie la 318 kg/ha pe intervalul 600-1800 m altitudine cu 181% mai ridicat decât pe pajiştile nefertilizate, revenind 6,4 kg spor pe un kg azot aplicat;

• Producţia de lapte de vacă pe pajiştile din Carpaţi, fertilizate mai intensiv (N200 kg la ha) ajunge la 10.000 L/ha pe ecartul 600-800 m în 160 zile de păşunat şi scade la 5000 L/ha la 1600- 1800 m altitudine în 85 zile de păşunat, producţii asemănătoare celor obţinute pe pajiştile din Alpi, fiind o resursă alimentară sigură în caz de nevoie;

• Prin gospodărirea corespunzătoare a pajiştilor montane la o fertilizare de nivel mediu (N 50 kg/ha) în Carpaţii României se poate realiza un minim de 687 milioane euro producţie suplimentară, exprimată în spor greutate vie, concomitent cu protecţia mediului pastoral, conservarea biodiversităţii şi cu alte avantaje economice şi peisagistice.

TABELUL 1: RELAŢIA SOL-PLANTĂ-ANIMAL-PRODUS ANIMALIER

Pe păşunile subalpine de Nardus stricta din Platoul Bucegilor (1996-1998)
Muntele Blana, la 1800 m altitudine

* Păşunea neameliorată, având în compoziţie peste 70% participare Nardus stricta, a fost îmbunătăţită prin fertilizare cu N150P50K50 kg/ha 3 ani consecutiv, toate cele 3 variante, pe fondul amendat cu CaO la 2/3 Ah (2 variante) şi neamendat (1 variantă), cât şi înfiinţarea unei pajişti semănate pe fond amendat (1 variantă);

** Nardus stricta, Festuca nigrescens, Festuca ovina, Phleum alpinum, Deschampsia flexuosa, Potentilla aurea, Viola declinata, Campanula napuligera etc.;

*** Semănate: Phleum pratense, Festuca pratensis, Lolium perenne, Poa pratensis;
 Spontane: Festuca rubra, Agrostis capillaris, A. rupestris, Poa media, Trifolium repens, Ligusticum mutellina etc.

TABELUL 2: PRODUCŢIA DE LAPTE DE VACĂ

În sezonul de păşunat, pe pajiştile fertilizate cu N200 P100 K100 kg/ha din munţii Bucegi - Piatra Craiului

TABELUL 3: EFICIENŢA ECONOMICĂ A PAJIŞTILOR

Efectul economic al măsurilor de îmbunătăţire şi folosire raţională a pajiştilor montane din România

* preţuri orientative