ForumCalculul taxelor de păşunat
Păsune tipica pentru zona de deal.Întrucât pe teritoriu apar o mare diversitate de situaţii care se abat de la regulile păşunatului raţional şi de dotare pentru confortul hidric sau termic al animalelor, s-a considerat oportună stabilirea unor coeficienţi de recalculare a taxelor de păşunat în funcţie de aceste abateri de la normalitate.
Coeficienţi de recalculare a taxelor de păşunat în funcţie de aşezarea, dotarea, modul de folosire şi încărcarea păşunilor
De exemplu, pentru o păşune din zona colinară de categoria a III-a, pentru o vacă (= 1 UVM) de lapte s-ar percepe 72 lei în condiţii ideale de păşunat, cu coeficientul maxim (cifra 1,00 din total).
În cazul în care se află la 2 km distanţă de vatra satului (coeficient 0,85), posedă umbrar forestier (0,80), animalele au acces permanent la apă (1,00), se păşunează neraţional cu amestec de specii de animale: vaci, bivoliţe, cai, oi, capre, porci, gâşte, raţe etc. (0,40), cu o încărcare mai mare de 50% (0,65), se ajunge la un coeficient mediu de: (0,85+0,80+1,00+0,40+0,65) : 5 = 0,74, după care se va percepe numai 74% din plafonul maxim, respectiv 53 lei/vacă de lapte.
În acest mod, de la o păşune la alta, se stabilesc corecţiile faţă de situaţia ideală de folosire cu animale.
Alte metode de calcul
Alte sisteme mai empirice de stabilire a taxelor de păşunat ar fi:
• preţul unui litru de lapte pe zi de păşunat, la vacile de lapte;
• preţul a 100 grame spor greutate vie pentru o zi de păşunat cu tineretul taurin;
• preţul a 10 grame spor greutate vie pentru o zi de păşunat cu tineretul ovin;
• preţul unui sac (50 kg) complexe (15x15x15) pentru 1 ha de păşune sau 2 saci din acest îngrăşământ chimic pentru o taurină adultă (UVM) pe un sezon de păşunat;
• alte echivalente convenite de consilierii primăriei.
Fondul pastoral şi păşunatul
După sintetizarea unor date de peste şapte decenii de cercetare pratologică românească, a fost posibilă o apreciere estimativă a capacităţii de păşunat pentru cele 3 milioane ha de păşuni naturale din ţara noastră, care este aproximativ de 1,5 milioane UVM, revenind circa 0,5 UVM/ha pe o durată medie de păşunat de 135 zile.
Dacă s-ar percepe 5% din valoarea produselor animaliere, atunci taxa de păşunat ar ajunge la un nivel mediu de 83 lei/UVM, respectiv un total de circa 124,5 milioane lei pentru întreaga suprafaţă a fondului pastoral (3 milioane ha) sau 41,5 lei/ha, cu care se pot cumpăra doar 42 kg îngrăşăminte complexe, nici măcar un sac întreg.
Îmbunătăţirea pajiştilor naturale prin fertilizare la nivelul de 100 kg/ha de azot substanţă activă, întreţinerea şi folosirea raţională, ar face posibilă triplarea producţiei de iarbă, realizarea unei încărcări medii de 1,5 UVM/ha şi a unor producţii animaliere pe cele 3 milioane ha de păşuni exprimate în lapte de vacă în valoare actuală de 7,5 miliarde de lei pe an.
Astfel ne-am putea alege cu o avuţie inestimabilă, de peste 2,1 miliarde Euro, actualmente insuficient valorificată.
Prin aceste măsuri, fondul pastoral al ţării ar putea asigura păşunatul a 4,5 milioane UVM pe o durată de 135-150 zile, cu efecte deosebite în ansamblul economiei naţionale.
E vremea păşunilor
O acţiune deosebită ar fi reconsiderarea unei Săptămâni a păşunilor în perioada 16-22 aprilie, după Luna pădurii (15 martie-15 aprilie), înainte de începerea tradiţională a păşunatului la români (23 aprilie, de Sf. Gheorghe).
În toate aceste acţiuni, primarul comunei a fost şi trebuie să fie, pe mai departe, principalul animator şi organizator privind realizarea acţiunilor pentru îmbunătăţirea şi folosirea raţională a pajiştilor aflate în dăvălmăşie. În trecut, izlazul comunal şi în general, gospodărirea pajiştilor sătenilor era cartea de vizită a primarilor, după care erau aleşi în această funcţie. Aşadar, alegeţi-vă pe viitor noul primar şi în funcţie de ce a făcut pentru fondul pastoral al colectivităţii sau ce are sau a avut de gând şi promite că va face sau a făcut, spre binele alegătorilor.
La efortul general al comunităţii, exprimat prin utilizarea judicioasă a fondurilor rezultate din taxele de păşunat şi aportul propriu prin muncă al posesorilor de animale, este necesar să participe şi Guvernul, prin fonduri specifice alocate din bugetul ţării.
La fel este necesar să atragem fonduri de la Uniunea Europeană pentru îmbunătăţirea şi folosirea raţională a pajiştilor din spaţiul rural, întrucât comunitatea singură nu poate ieşi atât de repede şi uşor din acest mare impas, hotărâtor pentru viitorul zootehniei româneşti.
Articol publicat în revista Ferma nr.(2)46/2007
Toate articolele scrise de
Teodor Maruşca
Prima întâlnire majoră cu buruienile am avut-o la lucrarea de plivit, alături de părinţi, în grădi
După o lungă aşteptare, Legea nr. 214 pentru organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor, a fost publicată
În gospodăria ţărănească de subzistenţă porumbul era cea mai îndrăgită cultură, deoarece asigura hr
Primele culturi de grâu le-am văzut în mănoasa Câmpie a Banatului, la Peciu Nou, o comună şvăbeasc
La răscruce de imperii, unde am fost şi mai suntem situaţi geopolitic şi geografic, supravieţuirea ca neam puţin nu
Primii bivoli i-am văzut în viaţa mea pe meleagurile natale ale Crişului Repede, în Munţii Apuseni. După
Trimis de părinţi, într-o dimineaţă de vară fierbinte, la rudele noastre din satul vecin, cale de patru kilome
Recenta hotărâre a conducerii MAPDR de a sprijini producerea furajelor în gospodării şi ferme prin asigura
Primele amintiri despre cai le-am avut în locurile natale din Apuseni, urmate de îmbarcarea lor împreun
Majoritatea naţiunilor lumii au avut la activ cuceriri teritoriale dintre care cele mai cunoscute sunt conquista iberici
Întrucât pe teritoriu apar o mare diversitate de situaţii care se abat de la regulile păşunatului raţiona
În procesul complex de creştere a animalelor, baza furajeră, alături de condiţiile de întreţinere şi ze
În cazul pajiştilor montane eficienţa economică are alte conotaţii faţă de terenurile agricole pretabile la c
Societatea umană a apărut, s-a dezvoltat şi a dăinuit în timp prin muncă şi ordine, de bună voie sau impusă
În perioada 16-29 ianuarie 2006 un grup de 8 specialişti din diferite domenii ale agriculturii şi conexe ei, de l
Hoinar în spaţiul rural al Uniunii EuropeneAnul trecut mi-a fost dat ca în şase deplasări majore cu mijloa
Principalele surse financiare pentru îmbunătăţirea şi folosirea raţională a pajiştilor proprietate comună (
Pajiştile montane ale României, răspândite de la şase-opt sute de metri altitudine până la 2544 met
Munţii Retezatului cu păşunile, lacurile glaciare şi pâraiele din golul de munte de deasupra pădurilor reprezintă din
Wilhelm Stephani s-a născut la Feldioara în 11 noiembrie 1884 şi s-a stins din viaţă în 4 martie 1948. După terminare
Cum reparăm greşelile impardonabile ale tranziţiei greşit înţelese de către mai toţi politicienii care au căzut înCele mai citite azi
- Ferma de taurine de carne
- Luna aprilie în cultura mare
- Profitabilitate maximă cu combinele John Deere
- De la expoziţii, la prima bursă a oierilor
- Păşunea şi păşunatul raţional (I)
- Trifoiul alb (Trifolium repens)
- Bunăstarea taurinelor din rasa Alb-albastră belgiană
- Cultura mare în Ianuarie - Februarie
- Cultura căpşunului
- Calendarul Lucrărilor Agricole În lunile pline de belşug de la sfârşitul verii şi începutul toamnei
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
Poza zilei
Flori de primăvarăForum Agroinfo.ro
- Infiintare asociatie pentru cresterea ovinelor(24/5/2012 10:58:24)
- Ciobanescul de Bucovina o MINCIUNA imensa(19/5/2012 8:12:49)
- Expozitie internationala de ciobanesti romanesti Targoviste 20.05.2012(19/5/2012 8:1:2)
- Bovine de carne - generalitati(17/5/2012 7:21:27)
- Subventii bovine - situatia actuala si perspective(9/5/2012 2:55:13)
- REVISTA MOLDA MAGAZIN(1/5/2012 9:34:24)
- Stefanescu Cristian ACHR president(1/5/2012 9:30:16)
- Anunturi- Cumparari bovine(22/4/2012 23:31:11)
- Poze din ferma(20/4/2012 12:37:32)
- Sindicatul Crescatorilor de Taurine din Romania(13/4/2012 13:37:15)
Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2012?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Urmând tendinţele impuse de Uniunea Europeană, proporţia utilizării surselor de energie regenerabilă trebuie să crească semnificativ. În acest scop, pentru alimentarea cu energie pe plan intern, în afară de centralele solare, eoliene şi hidrocentrale, un rol însemnat îl vor juca şi centralele energetice şi termice de ardere, alimentate cu biomasă
Sistemele GPS pentru agricultură
Exigenţele agriculturii moderne ţin de productivitate şi eficienţă ridicată. Reducerea costurilor, reducerea timpului de lucru şi siguranţa controlului asupra activităţilor agricole în globalitatea lor sunt factorii esenţiali ai rentabilităţii şi competitivităţii, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern
Acoperiri eficiente cu costuri minime
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Mai multe Tehnologii Agricole