Plante toxice în hrana oilor şi a caprelor

 
Sorin VOIA, Dan DRINCEANU
 
 
12345
Zootehnie,21 Aug 2009 - 20:00,0 comentarii
Turmă de oi
În perioada călduroasă de vară, masa verde disponibilă pe păşunile naturale este destul de redusă cantitativ şi calitativ, favorizând consumul unor plante care determină intoxicaţii, sau mai grav, moartea oilor. Caprele sunt mai puţin expuse datorită comportamentului alimentar specific: consumă părţi ale plantelor foarte crude (muguri), a căror concentraţie în compuşi toxici este mai redusă. De asemenea, caprinele nu consumă planta în totalitate, ci doar o “gustă“. Însă, când penuria de furaj este acută se pot produce intoxicaţii şi la capre.

Plante care se asigură cu precauţie sau deloc

În cele ce urmează prezentăm câteva plante pe care ovinele nu trebuie să le consume.

Intoxicaţia cu sorg (Sorghum vulgare) este cauzată de conţinutul ridicat al plantei în compuşi cianogenetici, care pot determina tulburări cu manifestări nervoase şi chiar moartea rapidă. Diagnosticul se confirmă de un laborator toxicologic, care analizează sucul ruminal trimis într-un recipient ermetic închis şi congelat în prealabil.

Consumul de tisă (Taxus baceata), îndeosebi de frunze în vegetaţie avansată, foarte bogate în alcaloizi toxici, poate deveni mortală. Numai prezenţa fragmentelor de tisă în conţinutul ruminal permite stabilirea originii acestei intoxicaţii.

Intoxicaţia cu ciumărea (Galega officinalis) survine după consumul de galega aflată la înflorire şi poate provoca moartea. Planta rămâne toxică şi după uscare.

Brânduşa (Colchicum autumnale - Brânduşa de toamnă) conţine în toate părţile ei alcaloidul toxic, compus care provoacă intoxicaţii, atunci cănd păşunea este bogată în astfel de plante sau dacă fânul cuprinde multe frunze de brânduşă.
Se constată tulburări digestive (diaree), leziuni la nivelul abomasumului, al intestinului, dar şi cu atingere hepato-renală. Este posibil să se observe prezenţa grăunţelor nedigerate pe traiectul digestiv şi chiar în rectum.

Intoxicaţia cu trifoi subteran (Trifolium subterraneum) produce infertilitate la oi, întrucât frunza plantei are un conţinut ridicat în substanţe estrogenice (fito-estrogeni sau izoflavone). Sunt posibile şi tulburări de reproducţie cum este atonia uterină (care se poate complica cu metrite), prolapsul uterin, o dezvoltare a glandelor mamare la masculi, chiar cu secreţie de lapte, şi dezechilibrul mineral, care favorizează intoxicaţiile cu cupru.

Şi alte varietăţi de trifoi pot genera sindroame asemănătoare, ca de exemplu trifoiul alb (T. repens), care este bogat în cumestrol. Unii agenţi fungici pot provoca o creştere a nivelului fito-estrogenilor, în special a cumestrolului.

Intoxicaţiile cu varză (Brassica oleracea), cu rapiţă (Brassica napus) sau cu ceapă (Allium cepa). Consumul excesiv de varză poate genera un sindrom hemolitic (cu hemoglobinurie, ajungându-se chiar la o anemie severă şi la icter cu colorarea în galben a mucoaselor). Consecinţele sunt identice şi în cazul consumului mare de ceapă.

Varza determină acumularea de nitraţi, producând intoxicaţii cu nitriţi. La ovine, implică uneori carenţa de iod, formând guşă.

Rapiţa poate, de asemenea, provoca tulburări oculare şi nervoase.

Feriga de câmp (Pteridium aquilinium) provoacă intoxicaţii care se asociază, pe de o parte, cu un sindrom hemoragic, iar pe de altă parte, cu manifestări carenţiale ale vitaminei B1. Consumul de ferigă pe o perioadă mai mare de timp determină şi o degenerare progresivă a retinei (ochii rămânând strălucitori în penumbră). Feriga este incriminată şi în etiologia cancerului digestiv şi urinar.

Sulfina (Melilothus officinalis, M. alba), consumată în cantităţi mari, degradează fânul şi silozul, furajele devenind toxice în urma transformării cumarinei în dicumarol - un produs toxic utilizat şi ca raticid. Intoxicaţia generează în sindrom hemoragic (hematoame sau hemoragie puternică). Simptomatologia se ameliorează prin administrarea de vitamină K1.

Intoxicaţia cu ghindă de stejar (Quercus spp.) se constată la oi, mai ales la sfârşitul verilor foarte secetoase, dar şi primăvara, dacă se consumă frunze de stejar. Taninul determină leziuni renale şi digestive. Primele manifestări constau în anorexie, apatie, absenţa rumegării şi staza ruminală, sau de constipaţie urmată de diaree mucoidă şi hemoragică.

Intoxicaţiile cu lupin (Lupinus sp.), mai exat cu alcaloizii plantei, sunt mai puţin frecvente şi se manifestă prin tulburări nervoase.

Cimişirul (Buxus sempervirens) sau alcaloizii toxici conţinuţi de merişor pot provoca tulburări digestive (diaree) şi tulburări nervoase.

Sunătoarea (Hypericum perforatum) conţine un pigment fotosensibilizant (hipericina) care stă la originea apariţiei dermatitelor (prurit, eritem) în părţile cutanate expuse soarelui. Se mai poate constata şi diaree şi convulsii.

Intoxicaţiile cu zârnă (Solanum nigrum) pot induce diaree, care se asociază cu o incoordonare locomotorie.

Consumul de fructe poate afecta sănătatea tineretului ovin în condiţiile producerii unei fermentaţii alcoolice la nivelul rumenului. În această situaţie devine caracteristic mirosul de alcool şi incoordonarea locomotorie (starea de ebrietate).


 
 
 
 
Trimite unui prieten articolul Plante toxice în hrana oilor şi a caprelor
 
Toate campurile sunt obligatorii
 
 
 
 
 
 
Adauga comentariul tau la Plante toxice în hrana oilor şi a caprelor
 
Toate campurile sunt obligatorii
Daca aveti cont va rugam sa va autentificati
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Abonare Newsletter


 
 
 
 

Poza zilei

 

Forum Agroinfo.ro

Intra acum pe forum
 
 
 
Recolta grau 2011

Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?





VOTEAZA
 
Va multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Alte sondaje agricole
 
 
Acoperiri eficiente cu costuri minime

Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara



Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz

Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an



BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă

În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo



Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde

Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale



SCAPA de ambalaje!

În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide



E criză grea în cercetare

În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite



Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic

Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată



Energie cu panouri solare

Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice



Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul

Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali



Fiţi independent energetic!

Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?




Mai multe Tehnologii Agricole