Ocolul Silvic Tarniţa - Baia de Aramă şi oamenii săi
Revin mereu într-unul din acele locuri binecuvântate de Dumnezeu, în care parcă timpul s-a oprit şi care păstrează puritatea şi liniştea ancestrală a începutului de lume, o lume plină de credinţe, superstiţii şi obiceiuri străvechi a căror, semnificaţie mai este cunoscută doar de câţiva dintre bătrânii locului, care păstrează toată această zestre culturală ca pe o comoară nepreţuită, pe care, din păcate, nu prea mai au cui să o lase moştenire.
Natura şi satul fac pereche bună
"Gura de rai” despre care vreau să vă povestesc se află în sud-vestul ţării, în judeţul Mehedinţi, mai precis în comuna Balta. Multe şi minunate frumuseţi naturale cuprinde această zonă: Pădurea de Liliac de la Ponoarele, întinsă pe 20 de hectare, unică în România, unde la începutul lunii mai se organizează “Sărbatoarea liliacului”, Podul lui Dumnezeu, monument natural unic în lume, care, după cum spun unii specialişti şi scriitori este o “creaţie dumnezeiască”, “Peştera Izverna”, în care se spune că există comoara lui Obrenovici - tezaurul Serbiei şi comoara împărătesei Maria Tereza...
Pe dealurile ce străjuiesc comuna sunt livezi de prune bobolane (cu formă rotundă) şi ciorane (de formă lunguiaţă) şi de mere uriaşe, puţin acrişoare cu un gust aparte.
Pitorescul locului e dat însă de casele vechi, cu o arhitectură specifică zonei olteneşti de munte, răspândite pe uliţe care urcă şi apoi curg la vale, de biserica veche, unde în fiecare duminică se adună bătrânele satului în frumoasele lor costume populare, precum şi de covoarele multicolore ţesute cu motive olteneşti: “Foaia cu crinul” şi “Fata cu oaia”, renumite în întreaga lume.
Într-una din incursiunile mele în acest peisaj de suflet, am poposit la Baia de Aramă. Aici l-am cunoscut pe directorul Ocolului Silvic, Mihail Cioboată, un om dăruit meseriei sale, mare iubitor de natură şi profesionist de excepţie. Mihai Cioboată mi-a împărtăşit câte ceva despre viaţa şi activitatea sa, despre Ocolul Silvic Tarniţa şi despre legile bune sau mai puţin bune care au guvernat domeniul silvic în ultimii 18 ani...
Autoportret
M-am născut la 2 mai 1954, în comuna Frânceşti, judeţul Vâlcea. Şcoala generală am terminat-o în comuna natală, liceul la Râmnicu Vâlcea, specialitatea silvicultură, după care am urmat cursurile Facultăţii de Silvicultură din Braşov, promoţia 1981. Sunt căsătorit şi am doi băieţi. Am lucrat timp de 20 de ani la IFET (Întreprinderea Forestieră de Exploatare Transport Târgu-Jiu şi în Industria lemnului), după care mi-am desfăşurat activitatea timp de cinci ani la Ocolul Silvic Padeş - Direcţia Silvică Târgu-Jiu, iar de doi ani lucrez la Ocolul Silvic Tarniţa-Baia de Aramă, Direcţia Silvică Turnu-Severin. Am acumulat experienţă profesională timp de 20 de ani în domeniul exploatării forestiere.
Ocolul Silvic Tarniţa are 18.000 de hectare de pădure, dintre care 4.000 de hectare au fost deja retrocedate şi mai sunt de retrocedat o mie de hectare. La final, ocolul va rămâne în proprietate cu 13.000 de hectare. Pădurile sunt de calitate medie spre slabă, structurate pe clase de vârstă: sub o sută de ani şi peste o sută de ani. Pentru refacerea pădurilor, ocolul deţine şi o pepinieră.
Ocolul dispune de bazinete (bazine: Criva, Betitica), unde există 15.000 mc masă lemnoasă amplasată în zone greu accesibile; de altfel, majoritatea pădurilor exploatabile se află în bazinetele neaccesibile.
Două unităţi de producţie se suprapun peste Parcul Domogled, care este Rezervaţie Naturală, de unde nu se poate obţine masă lemnoasă.
Dintre speciile de arbori pe care le întâlnim în pădurile arondate ocolului nostru, amintesc: molid, duglas (specie exotică de brad), brad, stejar, cer, gorun (25%), fag (75%), alte specii (5%). Animalele care vieţuiesc în aceste suprafeţe forestiere sunt: căpriori, iepuri, porci mistreţi, dihori, vipera cu corn, broasca ţestoasă.
Ocolul silvic achiziţionează fructe de pădure şi ciuperci, care se găsesc în cantităţi foarte mari în zonă şi sunt recoltate din păduri. În ceea ce priveşte “fondul de vânătoare”, acesta este arondat AJVPS-ului.
Marea ”împărţeală” a iscat mari nemulţumiri
Din păcate, după 1989, pădurile din România au rămas neprotejate legislativ. Mai mult, prin cele trei legi de retrocedare (Legea 18/1991, Legea 1/2000 şi Legea 247/2005), s-a ajuns în prezent la o situaţie dificilă şi cu multe carenţe. Prin legea 18 s-a retrocedat până la 1 ha de pădure, conform scriptelor existente la primărie în registrul agricol şi în registrul proprietarilor.
Primăriile au întocmit un tabel cu cetăţenii care trebuiau să fie împroprietăriţi cu pădure şi suprafaţa rezultată a fost împărţită de comisiile locale viitorilor proprietari. De exemplu: Ocolul silvic a predat Primăriei Balta o suprafaţă de 820 ha pădure.
Consiliul local a împărţit-o proprietarilor, pe bucăţi, pe baza măsurătorilor făcute de… "Nea Gheorghe", şi nu de o persoană autorizată. Acel “Nea Gheorghe” a făcut numai “minuni”. După această ,,dreaptă” împărţire, unii dintre proprietari au ajuns să nu mai primească ce li se cuvenea de drept. Silvicultorii nu au participat la împărţirea pe parcele a terenului forestier.
O altă problemă a fost că nu s-a predat toată pădurea proprietarului, conform protocolului stabilit iniţial. Unii proprietari nu s-au prezentat la punerea în posesie, iar alţii, care nu erau din zonă, au fost împroprietăriţi cu pădure fără să aibă nici un drept.
Prin Legea 1/2000, s-a retrocedat pădure până la 10 ha. În opinia mea, o mare carenţă a acestei legi a fost următoarea formulare: “Retrocedarea se face, de regulă, pe vechiul amplasament”, acel “de regulă” oferind practic posibilitatea de a nu fi respectate vechile amplasamente.
Din fericire, Legea 247, prin care s-a retrocedat cetăţenilor suprafaţa de teren forestier deţinută iniţial, precizând clar în lege că aceasta se va retroceda “pe vechiul amplasament”, a anulat greşeala de formulare din Legea 1. Prin această lege, vechiul amplasament este obligatoriu, iar în caz că respectivul amplasament este ocupat, prin lege se oferă unul sau două amplasamente similare (acolo unde există documente clare).
Conform Codului Silvic din 2008, proprietarilor de terenuri forestiere le revine obligaţia de a încheia contracte de pază cu o structură silvică şi de a preda efectiv aceste suprafeţe unui pădurar autorizat (gestionar), lucru greu de înfăptuit, mulţi proprietari necunoscându-şi limitele proprietăţii.
Până la 30 de hectare, paza nu se plăteşte, fiind subvenţionată de stat, iar pentru suprafeţe mai mari de 30 de hectare paza se plăteşte. Din păcate, statul dă banii pentru pază foarte târziu. În zonă nu există deocamdată ocoale silvice particulare, deci singura soluţie viabilă de pază este încheierea unui contract cu Ocolul Silvic Tarniţa.
Un aspect controversat al retrocedărilor, şi care a iscat multe comentarii şi procese, a fost acela că, dacă proprietarii au avut acte datate după anul 1945, atunci au intrat în proprietatea terenurilor forestiere, iar dacă actele erau datate înainte de 1945, de exemplu din 1902, au ajuns la judecată.
O altă problemă care a îngreunat mult bunul mers al lucrurilor şi a dus la multe confuzii şi tergiversări ale punerilor în posesie a proprietarilor de drept, a fost faptul că în zona Olteniei nu a existat niciodată cadastru, aşa cum exista în Transilvania şi în Banat, de exemplu.
O altă realitate, nu foarte îmbucurătoare, este aceea că firmele care folosesc masa lemnoasă ca materie primă nu sunt foarte interesate de lemnul provenit de pe terenurile forestiere arondate Ocolului Tarniţa, acesta fiind de o calitate mai slabă faţă de cel din alte zone ale ţării.
Există însă şi o parte bună a lucrurilor aici, în Oltenia. Mă refer la tăierile abuzive care au avut loc în ultimii ani în mai multe judeţe din România. În zona noastră, din fericire, nu au existat asemenea "tentaţii"...
Articol publicat în revista Ferma nr. 2(69)/2009
Galerie de imagini
<>Toate articolele scrise de
Sorin-Tiberiu BUNGESCU

În perioada 20 - 29 ianuarie 2012, în capitala Germaniei s-a desfăşurat a 77-a ediţie a expoziţiei intern

Spre deosebire de maşinile competitive din aceeaşi gamă de cai putere de pe piaţă, tractoarele John Deere din noua s

În luna noiembrie a acestui an, grupul italian Maschio - Gaspardo a inaugurat o nouă instalaţie fotovoltaică la

În fiecare an, grupul italian Maschio Gaspardo participă cu un stand impunător la Expozitia Indagra - Bucureşti,

Producătorul a lansat o nouă suită de tehnologii avansate la nivel mondial sub numele de John Deere FarmSight, concepu

CASE IH extinde seria de tractoare Puma CVX în gama de putere cuprinsă între 131 şi 160 CP, pentru prima da

În numărul trecut vă prezentam semănătoarea MaxiMetro cu 36 de secţii şi plugul Siro, “vedetele”

Prezenţa anuală a grupului italian Maschio-Gaspardo la Expoziîţîîia IndAgra de la Bucureşti a deven

În ediţia anterioară a revistei Ferma am prezentat gama maşinilor pentru însămânţat solul oferite

“În prezent chiar viaţa omului este de neconceput fără agricultură, iar agricultura este de neconceput f

Grupul italian Maschio - Gaspardo s-a remarcat pe piaţa mondială a utilajelor agricole prin precizia şi calitatea sem

La demonstraţia cu utilaje organizată vara aceasta de societatea Mewi Import-Export Agrar Industrietechnik, Orţisoara,

“Ce este mic şi ce este mare în lumea eternităţii? Un lucru este sigur; că milenii înainte de const

În data de 20 august, în localitatea Dudeştii Vechi din judeţul Timiş, firma Munax, în colaborare cu

John Deere a lansat pe piaţă noile serii de tractoare 8R pe roţi şi 8RT pe şenile, înlocuind astfel vechile ut

În luna februarie a acestui an, IPSO Agricultură România a organizat o demonstraţie în câmp la

Centrul Româno-German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Agriculturii din localitatea

În prima zi a lunii aprilie a.c., reperezentanţa din Ungaria a firmei germane Guttler a organizat în localit

Problema alimentaţiei prezintă cea mai mare importanţă în creşterea raţională a porcinelor, hrana reprezent&

Se spune că oaia a fost al doilea animal domesticit de către om, primul fiind câinele, şi se numără printre pr

Revin mereu într-unul din acele locuri binecuvântate de Dumnezeu, în care parcă timpul s-a oprit şi c

Reprezintă mijlocul cel mai eficient pentru organizarea păşunatului în tarlale pentru protecţia animalelor dome

În numărul din noiembrie al revistei Ferma v-am prezentat câteva dintre noile modele de tractoare utilitare

Bucătăriile furajere (F.N.C.-urile sau micro F.N.C.-urile) sunt sisteme complexe care se folosesc pentru prepararea hra

Plugurile cu cormane au înregistrat în ultimul timp o evoluţie spectaculoasă.

În perioada 17-18 august 2009, firma americană John Deere a organizat, la Berlin, o întâlnire pentru p
Cultivatoarele realizează în principal afânarea şi mărunţirea solului, respectiv distrugerea buruienilor, şi în mai
Semănătoarea pneumatică de precizie MT, realizată de firma italiană Gaspardo este o maşină polivalentă, ideală pentCele mai citite azi
- Cultura fasolei în sere şi în solariile calde
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Strângerea recoltei şi semănatul culturilor de toamnă
- Vă aşteptăm la Agraria 2009
- Tabără: CNDP la ovine/caprine va fi minim 60 lei/animal
- Tehnodiesel, o fiică a firmei Mauch Austria
- Ectima contagioasă a oilor şi a caprelor
- Asiguraţi un climat corespunzător în adăposturile de păsări!
- Ordin nr. 104 din 30 martie 2009
- Românii din vest golesc măcelăriile din Ungaria
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
Poza zilei
Forum Agroinfo.ro
- ASOCIATIA CRESCATORILOR - BOVINE PENTRU CARNE(11/2/2012 17:22:22)
- infiintare microferma de porci(11/2/2012 11:18:54)
- Fonduri pentru tinerii care doresc sa faca agricultura?(11/2/2012 10:22:42)
- Consultanta fonduri europene(11/2/2012 9:42:44)
- Informatii pentru incepatori(10/2/2012 14:15:39)
- Bovine de carne(10/2/2012 11:59:3)
- PREZENTARE MEMBRI(9/2/2012 22:27:9)
- Cultura cartofi(8/2/2012 16:39:20)
- Subventii(8/2/2012 13:38:29)
- O tara fara guvern(6/2/2012 20:33:0)
Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul
Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali
Fiţi independent energetic!
Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?
Mai multe Tehnologii Agricole

Forum





Tractor în zăpadă