Importanţa ţapilor pentru reproducere

 
Sorin Octavian VOIA
 
 
12345
Zootehnie,06 Oct 2009 - 23:00,0 comentarii
Ţap pe pajişte
Ţapul are un rol la fel de important precum are şi capra, în realizarea unei fecundităţi potenţiale. Combaterea eventualelor stări de infecunditate la ţap se bazează pe studiul genetic, pe prevenirea bolilor genitale, pe dirijarea raţională a nutriţiei, dar şi pe influenţa factorilor de mediu extern.

Sterilitatea genetică şi sterilitatea dobândită

Sterilitatea genetică. Unele forme de manifestare clinică a sterilităţii ereditare la ţap sunt rezultatul interacţiunii între genotip şi mediu, iar altele sunt condiţionate în mare măsură de gene.

La ţap, aberaţiile cromozomiale şi mutaţiile genetice pot provoca anomalii ale aparatului reproducător, precum sunt: anorhidia (lipsa unuia sau a ambelor testicule, din cauza unor afecţiuni în timpul vieţii intrauterine), monorhidia (absenţa unui testicul), hipoplazia testiculară (dezvoltarea insuficientă), disgeneziile testiculare, criptorhidia (testicul necoborât în scrot), tulburări ale spermatogenezei şi anomalii ale penisului şi ale furoului.

Sterilitatea dobândită afectează temporar sau permanent puterea fecundantă a spermei şi poate fi determinată de anumite boli, de subnutriţie, precum şi de alţi factori, pe cere-i prezentă în continuare.

Subnutriţia şi/sau bolile digestive (hepatitele toxice, infecţioase, parazitare sau micotice etc.) determină tulburări ale spermatogenezei şi ale manifestării instinctului genezic.

Bolile infecţioase şi/sau parazitare provoacă cel mai frecvent sterilitatea la ţapi.

- Bruceloza se manifestă printr-o diminuare accentuată a calităţii spermei, care va conţine leucocite şi brucele;
- Vibrioza şi trichomonoza afectează nesemnificativ calitatea spermei, dar provoacă avorturi la capre;
- Orhita afectează grav funcţiile germinale şi endocrine ale testiculelor la ţap, în timp ce periorhita influenţează negativ numai spermatogeneza.
- Spermiostaza este mai frecventă la ţap şi la berbec şi poate afecta parţial sau total fertilitatea reproducătorului.

Dintre afecţiunile furoului, doar miaza jenează pregnant efectuarea saltului, iar dintre afecţiunile penisului, hematomul penian poate produce incapacitate reproductivă totală.

Sterilitatea imunologică apare în urma unor leziuni testiculare, care provoacă eliberarea de anticorpi faţă de proprii săi spermatozoizi (anticorpi antispermatozoizi). Această reacţie conduce la instalarea azospermei prin autoimunizare.

Vârsta medie până la care ţapii au o activitate sexuală normală este de 6-7 ani. În cazul acestora, sterilitatea apare în urma proceselor atrofice care se instalează la nivelul aparatului genital. Acest tip de sterilitate se manifestă prin pierderea treptată a reflexelor sexuale şi a libidoului, asociate cu tulburări de spermatogeneză, care se accentuează odată cu înaintarea în vârstă.


Rolul nutriţiei în calitatea şi cantitatea spermei

Ţinând cont de particularităţile biologice ale ţapului în formarea spermei, furajarea stimulativă trebuie să înceapă cu cel puţin de 30 zile înainte de data programată pentru începerea montelor. Imediat după ce s-au efectuat reforma şi verificarea sanitar-veterinară a ţapilor, aceştia se împart în două grupe, cei cu coarne şi cei fără coarne.

Cele mai bune rezultate, sub aspectul eficienţei reproductive, s-au obţinut când s-a aplicat o furajare mixtă. Astfel, ţapilor li se asigură zilnic şi la discreţie fân (circa 2-3 kg) şi concentrate (1-2 kg, din care 50% ovăz). Pentru asigurarea necesarului de vitamine, se recomandă ca aceştia să păşuneze 2-3 ore spre seară, sau să beneficieze la jgheab de 3-4 kg masă-verde pălită, de preferat un amestec de graminee şi de leguminoase.


Controlul calităţii materialului seminal

Calitatea spermei ţapului condiţionează hotărâtor fecunditatea şi ca urmare trebuie controlată cu rigurozitate, indiferent de sistemul de montă aplicat, dar mai ales în cazul celei naturale dirijate şi însămânţării artificiale (IA).

În principal, calitatea materialului seminal destinat IA depinde de metoda de prelucrare, de numărul de spermatozoizi pe doză şi de volumul dozei.

IA se poate efectua cu spermă proaspătă, refrigerată, diluată-refrigerată şi diluată-congelată.

Cele mai bune rezultate se obţin cu sperma proaspătă. Un ejaculat (0,5-1 cc) se foloseşte la însămânţarea a 3-5 capre.

Materialul seminal se poate păstra până la 24-48 ore, plasând tubul de colectare într-un recipient cu apă care se ţine în frigider. Sperma diluată se poate păstra tot la frigider şi se foloseşte în decurs de o săptămână.

Sperma congelată se diluează în prealabil în raport de 19:1 şi se stochează în azot lichid cu specificarea că trebuie urmat un anumit protocol pentru congelare. Se recomandă ca sperma congelată fie folosită în primele 6 luni.

Numărul de spermatozoizi viabili pe doză trebuie să fie de cel puţin 125 de milioane la un volum de 0,2 ml, pentru însămânţarea intracervicală. Dacă nu se dispune de un laborator pentru determinarea concentraţiei spermatozoizilor, sperma brută se diluază de 5 ori, dacă culoarea ei este gălbuie, şi de 10 ori, dacă aceasta este albă.


ŢAPII GENITOSTIMULATORI

Ţapii vasectomizaţi sau cu deviaţie de penis, dacă sunt introduşi (1/75-1/100) în turma de capre în perioada de pregătire pentru montă (2-3 săptămâni), influenţează favorabil fecunditatea în sezonul de montă.

Există şi varianta în care ţapii se întreţin într-un ţarc alăturat celui cu capre, despărţit printr-un gard, care să asigure comunicarea vizuală şi olfactivă (miros). În acest caz trebuie să ne asigurăm că gardul este suficient de rezistent pentru a nu fi distrus de masculii care încearcă să treacă în ţarcul caprelor aflate în călduri.


CARENŢE NUTRITIVE LA ŢAP

Carenţa severă în proteine conduce la instituirea oligo (spermatozoizi puţini) sau chiar a azospermei (lipsa spermatozoizilor) şi scăderea rezistenţei organismului.

Carenţa în lipide (acizi graşi nesaturaţi) conduce la dereglări de reproducţie care pot merge până la atrofie testiculară.

Carenţele în vitamina A determină dereglări la nivelul epiteliului seminifer, anomalii ale spermatozoizilor, diminuarea volumului ejaculatului, hiposecreţia glandelor hormonale şi anexe. Carenţa în vitaminele C şi D sunt asociate cu oligospermia.

Carenţele în minerale au următoarele consecinţe: calciu - tulburări ale spermatogenezei care pot evolua până la azospermiefosfor - întârzieri în instalarea pubertăţii; clor, sodiu şi potasiu - determină oligospermie; zinc - produce tulburări grave ale spermatogenezei; mangan degenerescenţă testiculară; carenţa în iod - produce sterilitate.


 
 
 
 
Trimite unui prieten articolul Importanţa ţapilor pentru reproducere
 
Toate campurile sunt obligatorii
 
 
 
 
 
 
Adauga comentariul tau la Importanţa ţapilor pentru reproducere
 
Toate campurile sunt obligatorii
Daca aveti cont va rugam sa va autentificati
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Toate articolele scrise de

Sorin Octavian VOIA

Ameliorarea producţiei de...
Zootehnie,17 Feb 2011 - 16:00,0 comentarii

Omul a căutat dintotdeauna să dezvolte şi să îmbunătăţească caracterele utile, încă din momentul dom

Rasa Alpină Franceză
Zootehnie,08 Feb 2011 - 15:00,0 comentarii

producţii excelente de lapte în ferme intensive

Raţii furajere pentru...
Zootehnie,11 Jan 2011 - 16:00,0 comentarii

Caprele gestante trebuie să aibă o condiţie corporală bună, însă fără a fi grase. Acumularea de grăsime se

Întreţinerea caprelor în...
Zootehnie,05 Jan 2011 - 15:00,0 comentarii

Nu peste mult timp scăderea temperaturii mediului şi epuizarea surselor de masă verde de pe păşune va face necesară

Tehnica ecornării...
Zootehnie,08 Dec 2010 - 14:00,2 comentarii

Ecornarea se aplică mai des la caprine şi mai puţin la ovine. Dacă este sau nu pusă în practică rămâne la apreci

Monta sezonală la capre
Zootehnie,30 Nov 2010 - 16:00,0 comentarii

Caprele sunt animale ciclice, a căror activitate de reproducere este strâns legată de durata zilei lumină. Spre

Examinarea caprelor
Zootehnie,27 Sep 2010 - 14:00,0 comentarii

Înainte de începerea unui nou sezon de reproducţie, cea mai importantă acţiune este înlocuirea capre

Consumăm lapte de capră...
Alimentatie,13 Sep 2010 - 10:00,1 comentarii

În unele cazuri oamenii cumpără punga sau sticla cu lapte direct de la producător, fără a fi interesaţi de la

Factori care influenţează...
Zootehnie,18 Aug 2010 - 9:00,0 comentarii

Pentru a obţine o cantitate cât mai mare de lapte de la caprele pe care le creştem, este bine să cunoaştem şi

Ectima contagioasă a oilor...
Medicina Veterinara,23 Jul 2010 - 12:00,0 comentarii

Foarte mulţi crescători de capre ne-au semnalat problemele foarte grave de sănătate apărute, în special, la iezi ş

Hrana caprelor în lactaţie
Zootehnie,12 Jul 2010 - 12:00,0 comentarii

Cerinţele nutriţionale ale caprelor în lactaţie sunt cele mai ridicate cantitativ şi calitativ, faţă de celel

Fătarea la capre
Zootehnie,08 Jul 2010 - 12:00,0 comentarii

Pregătirea adăpostului

Lapte de vacă sau de capră?
Zootehnie,15 Jun 2010 - 11:00,1 comentarii

De foarte multe ori ne întrebăm: este mai “bun” laptele de capră decât cel de vacă? În c

Factorii care determină...
Zootehnie,11 Jun 2010 - 14:00,0 comentarii

Eficienţa unei ferme de capre este condiţionată, în mod hotărâtor, de realizarea unei viteze de creştere

Hrănirea iezilor în...
Zootehnie,18 Mar 2010 - 16:00,0 comentarii

După activitatea intensă din timpul fătărilor, munca în fermă va lua un nou curs, iar priorităţile se vor sc

Îngrijirea iezilor după...
Zootehnie,16 Mar 2010 - 14:00,0 comentarii

Iedul nou născut va fi supravegheat doar în primele 2-3 ore după fătare când el trebuie să se ridice şi

Comportamentul caprelor
Zootehnie,11 Mar 2010 - 15:00,0 comentarii

Comportamentul maternal

Prevenirea avortului la capre
Zootehnie,26 Nov 2009 - 16:00,5 comentarii
Cele mai multe avorturi suferite de caprele gestante apar în ultimele două luni de gestaţie. Cele produse în perioada fe
Importanţa ţapilor pentru...
Zootehnie,06 Oct 2009 - 23:00,0 comentarii
Ţapul are un rol la fel de important precum are şi capra, în realizarea unei fecundităţi potenţiale. Combaterea eventu
Creşterea şi...
Zootehnie,16 Jun 2009 - 18:00,1 comentarii
Performanţele individuale ale animalelor depind atât de cantitatea de nutrienţi pe care îi ingeră, cât şi de gradul d
Prima “hrană” a iedului
Zootehnie,22 Jan 2009 - 18:00,1 comentarii
Imediat după fătare, iedul se ridică şi, nesigur pe picioare, clătinându-se, încearcă să meargă. Foarte curând, e

Cele mai citite azi

Cele mai comentate azi

Abonare Newsletter


 
 
 
 

Poza zilei

 

Forum Agroinfo.ro

Intra acum pe forum
 
 
 
Recolta grau 2011

Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?





VOTEAZA
 
Va multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Alte sondaje agricole
 
 
Acoperiri eficiente cu costuri minime

Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara



Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz

Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an



BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă

În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo



Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde

Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale



SCAPA de ambalaje!

În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide



E criză grea în cercetare

În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite



Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic

Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată



Energie cu panouri solare

Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice



Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul

Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali



Fiţi independent energetic!

Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?




Mai multe Tehnologii Agricole