Examinarea caprelor

Examinarea caprelor din turma de bază şi a tineretului de înlocuire se face cu mare atenţie pentru a păstra în efectiv numai animale sănătoase care să-şi manifeste potenţialul productiv la valori apropiate potenţialului genetic.

Examinarea de la distanţă

În prima fază, se recomandă examinarea de la distanţă a unui grup de capre înainte de inspecţia fiecărei regiuni corporale.

Observaţiile se fac în perioada de odihnă, când animalele se hrănesc sau beau apă, şi nu în timpul mişcării spontane sau în forţă. Impresia generală asupra condiţiei corporale, atitudinea faţă de un pericol imediat (atitudine mentală) şi integrarea socială în grup pot fi câteva din caracteristicile apreciate.

În mod normal, caprele sunt tot timpul atente, în alertă şi curioase. O atitudine depresivă se manifestă prin apatie, separare de turmă şi indiferenţă la apropierea examinatorului.

Caprele care apar obosite sau agitate şi în afara turmei sau cele care nu sunt active când le hrănim trebuie examinate cu foarte mare atenţie. Refuzul hranei sau consumul unor cantităţi mici de furaj poate avea drept cauze afecţiunile bucale şi faringiene sau frontul mic de furajare ce cauzează teama faţă de caprele dominante.

Problemele respiratorii sau anemia, asociate cu parazitismul, le putem depista prin rămânerea caprelor în urma turmei după un efort susţinut. Anemia se manifestă prin oboseală rapidă, creşterea bătăilor inimii şi a respiraţiei şi câteodată colaps. Accelerarea respiraţiei, dispneea (insuficienţa aerului) şi tusea indică probleme respiratorii.

Iritaţiile pielii şi pruritul (mâncărimea) manifestate prin căderea părului şi scărpinare (frecare) de garduri sau de alte obiecte tari sugerează prezenţa ectoparaziţilor, ca de exemplu scabia. în lipsa unor obiecte de care se pot freca, caprele se scarpină la urechi cu picioarele din spate.

Dacă se odihnesc prea mult sau se deplasează “în genunchi”, animalele pot fi infectate cu virusul CAEV (similar bolii vacii nebune la bovine sau screpiei la oaie), copitele sunt prea mari sau sunt afectate de şchiop (necrobaciloză).

Alte probleme de sănătate pot fi cele neurologice, manifestate prin ataxie, pareze, depresii, paralizii faciale şi orbire. Abcesul nodulilor limfatici sugerează prezenţa unor infecţii.

Toate animale care se mişcă greu după efort trebuie reţinute şi examinate de aproape cu foarte mare atenţie.

Examinarea generală

La inspecţia generală se apreciază starea de întreţinere, comportamentul şi statusul nodulilor limfatici superficiali. Temperatura, pulsul şi respiraţia trebuie înregistrate la controlul sanitar veterinar.

Palparea (digitală) coastelor, apofizelor spinoase şi transverse ale vertebrelor, precum şi a muşchilor din regiunea şalelor este necesară pentru a evalua condiţia corporală. Aprecierea stării de întreţinere a caprelor este diferită faţă de cea aplicată la ovine, deoarece la capre există tendinţa depozitării intraabdominale a grăsimii într-o proporţie mai mare decât subcutan şi, ca urmare, chiar în condiţie corporală bună, au un aspect uscăţiv. La caprele crescute pentru lapte se palpează şi regiunea pieptului (sternală) şi lombară.

Palparea nodulilor limfatici superficiali: intermandibular, parotid, retrofaringial, superficial cervical (prescapular), subiliac (prefemural) şi superficial ingvinal (supramamar), este foarte importantă. Mărimea normală a acestor noduli poate să nu fie detectată la palpare în câteva din aceste localizări, dar nodulii afectaţi sunt foarte evidenţi.

Temperatura normală este de 38,6-40oC. Caprele cu o greutate a corpului mai mică pot avea temperatura corporală mai ridicată, la expunerea la soare, decât cele cu greutate mai mare.

Pulsul se ia cu stetoscopul în dreptul inimii sau prin palparea arterei femurale. în mod normal este de 70-90 bătăi/min la caprele care se odihnesc şi se poate dubla la tineretul cu activitate intensă. Fetusul are 180 bătăi/min înregistrate cu ajutorul aparatului cu ultrasunete.

Frecvenţa respiraţiei este de 10-30/min în perioada de odihnă la adulţi şi de 20-40/min la iezi.
Starea părului şi a pielii reprezintă un indicator important care exprimă starea de sănătate. Părul aspru, uscat, cojirea pielii şi incapacitatea de năpârlire în primăvară sugerează deficienţe de nutriţie, parazitism sau boli cronice.

Pielea, în regiunile în care se constată prezenţa alopeciei (a căzut părul), se inspectează dacă este afectată de insecte, excremente, necroze, fotosensibilitate, cruste, noduli sau arsuri solare.
Unele dintre deficienţele constatate pot fi corectate şi nu sunt decisive pentru a elimina animalele de la reproducţie. în schimb, cele care afectează caprele pe toată perioada productivă stau la baza reformării acestora.

INSPECTAREA GLANDEI MAMARE

Având în vedere importanţa integrităţii şi funcţionalităţii glandei mamare pentru producţia de lapte se recomandă ca examinarea acesteia să se facă cu mare atenţie.

Inspecţia vizuală se poate efectua pentru a observa deficienţe privind slăbirea ligamentelor suspensoare, jumătăţi mici nedezvoltate, mărime anormală, noduli sau abcese şi decolorarea pielii.

Prin palparea digitală se pot identifica eventualele edeme, inflamaţii, fibroze şi abcese ale parenchimului sfârcurilor. în mastita cangrenoasă, pielea ugerului poate fi de culoare albastru-închis şi rece.

Laptele se mulge în recipiente plate de culoare neagră şi se apreciază consistenţa, culoarea şi prezenţa corpilor străini. La caprele cu afecţiuni, celulele somatice se determină în laboratoare specializate.