Creşterea şi îngrăşarea tineretului caprin la păşune

 
Sorin Octavian VOIA
 
 
12345
Zootehnie,16 Jun 2009 - 18:00,1 comentarii
Două capre frumoase
Performanţele individuale ale animalelor depind atât de cantitatea de nutrienţi pe care îi ingeră, cât şi de gradul de infestare parazitară. Nivelul ingestiei (consumul de furaje) este determinat de fie de animal, fie de masa verde oferită (cantitate şi calitate).

Păşuni întreţinute, animale sănătoase

Pajiştile naturale destinate îngrăşării tineretului caprin se ameliorează prin aplicarea unei serii de lucrări de întreţinere (amendare, grăpare, drenare, defrişarea tufelor şi a scaieţilor, supraînsămânţarea) şi de fertilizare.

Valoarea nutritivă a compoziţiei floristice şi implicit alcătuirea raţiilor specifice păşunilor naturale din zona de câmpie diferă de cele ale păşunilor din zona de munte. Spre exemplificare, s-au întocmit două raţii: una pentru zona de câmpie şi alta pentru zona de munte, care să asigure iezilor în greutate de 18-20 kg un spor mediu zilnic de 150 g/zi. (Tabelul 1)

S-a constatat că productivitatea muncii este foarte ridicată, viteza de creştere este superioară, iar iezii beneficiază de confort nutriţional şi de mediul ambiant natural. În plus, carnea lor este de calitate.

Cele mai bune rezultate se obţin, însă, dacă iezii se întreţin pe păşuni cultivate, de calitate (40-50% leguminoase şi 50-60% graminee) şi irigate, situate în apropierea adăposturilor, cu un supliment format din amestec de concentrate (Tabelul 2).


Organizarea păşunatului

Nivelul parazitar. După înţărcare, cele mai bune şi mai puţin parazitate parcele (cu masă verde crescută după cosire, de exemplu) se rezervă pentru tineretul caprin, deoarece atunci când disponibilul de iarbă este limitat sau nivelul parazitar este prea ridicat viteza de creştere a iezilor este diminuată.

Înălţimea plantei influenţează cantitatea de iarbă ingerată de animal. Dacă iezii beneficiază de iarbă la discreţie, cu înălţimea firului de 8-10 cm, aceştia vor consuma zilnic 2,5-4,5 kg masă verde.

Desfăşurarea păşunatului. Păşunatul se organizează în reprize de 4-5 zile pe o parcelă, delimitată de celelalte parcele cu garduri de sârmă sau de scânduri; pe fiecare parcelă iezii vor avea acces la apă (adusă pe conducte sau scoasă din fântâni cu pompe etc.) şi la bulgări de sare, din care consumă zilnic circa 5 grame. Durata creşterii în acest sistem este de circa 140-180 zile, perioadă în care se poate obţine un spor mediu zilnic (s.m.z.) de 120-150 g.

Raţia pe timp de ploaie. În perioadele cu ploi lungi, pe parcursul mai multor zile, pentru a preveni scăderea s.m.z.-ului, raţia furajeră va cuprinde fân şi concentrate, iar iezii se vor hrăni în saivan sau sub şoproane.


Controlul sanitar-veterinar

Pe toată perioada de creştere, la un interval de 1-2 săptămâni, personalul sanitar veterinar va analiza gradul de parazitare a iezilor şi, dacă este cazul, se intervine medicamentos. Iezii sunt parazitaţi de către o multitudine de paraziţi endogeni, care se înmulţesc pe solul umed şi în bălţi, de unde ajung, odată cu hrana, în organismul animalelor.

Pajiştile, naturale sau cultivate, amplasate pe pante mecanizabile, cu înclinare uşoară de 4-8 grade, care permit scurgerea apelor, sunt considerate păşuni indemne de paraziţi. Acestea se parcelează şi se fertilizează toamna cu gunoi fermentat, în cantitate de 20-30 tone/hectar.

Piaţa vest-europeană a cărnii de ied încurajează prin preţuri stimulative tehnologiile de îngrăşare a iezilor care produc o carne sanogenă (sănătoasă) şi de calitate superioară, fără a interveni cu medicamente, îngrăşăminte chimice sau aditivi furajeri cu risc. Realizarea unor tehnologii de îngrăşare a iezilor care să respecte aceste cerinţe sunt deja în faza de perfecţionare, în aceste ţări.


CUM CALCULĂM NECESARUL DE MASĂ VERDE?

Pe baza raţiilor şi a sporurilor medii zilnice se poate calcula necesarul de masă verde şi de suprafaţă de păşune pentru un anumit efectiv de iezi. Redăm în cele ce urmează un exemplu de calcul pentru o turmă de 500 de iezi:

- necesar de masă verde/zi: 500 iezi x 3 kg masă verde (consum mediu) a 1500 kg masă verde/zi;

- media greutăţii la începutul îngrăşării: 14 kg;

- media greutăţii la sfârşitul îngrăşării: 35-40 kg;

- sporul total 35-14 a 21 kg se realizează în circa 140 de zile, la un spor mediu zilnic de 150 g/zi;

- necesar total de masă verde: 500 x 3 x 140 a 210.000 kg;

- necesar suprafaţă păşune cultivată la o producţie de 30 tone/ha: 210.000/30.000 a 7 ha.


ŞTIAŢI CĂ...

• Creşterea şi îngrăşarea iezilor la păşune se poate realiza cu succes numai dacă aceştia au fost obişnuiţi să păşuneze alături de caprele mame încă de la vârsta de 1-1,5 luni, iar în momentul înţărcării au avut o greutate medie de 14 kg, (12-16 kg).

• Cea mai bună viteză de creştere a iezilor se realizează în perioada mai-iunie, apoi, în timpul verii, aceasta se reduce din cauza scăderii consumului de iarbă şi a calităţii acesteia. Masa verde deteriorată în urma temperaturile ridicate va creşte din nou în sezonul de toamnă.

• În anii cu regim de precipitaţii normale, în perioada de toamnă, iezii realizează sporuri de creştere mai ridicate (140-160 g/zi) comparativ cu perioada de vară. Totodată se realizează şi o îmbunătăţire a calităţii cărnii prin acoperirea masei musculare cu un strat subţire de seu.


Tabelul 1: RAŢIA PENTRU TINERETUL CAPRIN

/apps/ferma/resources/imagini/tabel-1-capre.jpg

1UNC - unităţi nutritive carne;
2PDI - proteină digestibilă la nivel intestinal (dependent de nivelul de azot din raţie N şi de cel de energie E)


Tabelul 2: STRUCTURA AMESTECULUI DE CONCENTRATE

/apps/ferma/resources/imagini/tabel-2-capre.jpg


 
 
 
 
Trimite unui prieten articolul Creşterea şi îngrăşarea tineretului caprin la păşune
 
Toate campurile sunt obligatorii
 
 
 
 
 
 
Adauga comentariul tau la Creşterea şi îngrăşarea tineretului caprin la păşune
 
Toate campurile sunt obligatorii
Daca aveti cont va rugam sa va autentificati
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Galerie de imagini

 

1 ComentariiCOMENTEAZA

anonim, 13-Dec-2009 22:52:34
interesant aceeasta ideie...
am si eu capre si mar interesa dar nu am o rasa pura am metis si asi vrea sa cumpar cateva capre de lapte tot cu tap
 
ADAUGA COMENTARIUL TAU
 
 

Toate articolele scrise de

Sorin Octavian VOIA

Ameliorarea producţiei de...
Zootehnie,17 Feb 2011 - 16:00,0 comentarii

Omul a căutat dintotdeauna să dezvolte şi să îmbunătăţească caracterele utile, încă din momentul dom

Rasa Alpină Franceză
Zootehnie,08 Feb 2011 - 15:00,0 comentarii

producţii excelente de lapte în ferme intensive

Raţii furajere pentru...
Zootehnie,11 Jan 2011 - 16:00,0 comentarii

Caprele gestante trebuie să aibă o condiţie corporală bună, însă fără a fi grase. Acumularea de grăsime se

Întreţinerea caprelor în...
Zootehnie,05 Jan 2011 - 15:00,0 comentarii

Nu peste mult timp scăderea temperaturii mediului şi epuizarea surselor de masă verde de pe păşune va face necesară

Tehnica ecornării...
Zootehnie,08 Dec 2010 - 14:00,2 comentarii

Ecornarea se aplică mai des la caprine şi mai puţin la ovine. Dacă este sau nu pusă în practică rămâne la apreci

Monta sezonală la capre
Zootehnie,30 Nov 2010 - 16:00,0 comentarii

Caprele sunt animale ciclice, a căror activitate de reproducere este strâns legată de durata zilei lumină. Spre

Examinarea caprelor
Zootehnie,27 Sep 2010 - 14:00,0 comentarii

Înainte de începerea unui nou sezon de reproducţie, cea mai importantă acţiune este înlocuirea capre

Consumăm lapte de capră...
Alimentatie,13 Sep 2010 - 10:00,1 comentarii

În unele cazuri oamenii cumpără punga sau sticla cu lapte direct de la producător, fără a fi interesaţi de la

Factori care influenţează...
Zootehnie,18 Aug 2010 - 9:00,0 comentarii

Pentru a obţine o cantitate cât mai mare de lapte de la caprele pe care le creştem, este bine să cunoaştem şi

Ectima contagioasă a oilor...
Medicina Veterinara,23 Jul 2010 - 12:00,0 comentarii

Foarte mulţi crescători de capre ne-au semnalat problemele foarte grave de sănătate apărute, în special, la iezi ş

Hrana caprelor în lactaţie
Zootehnie,12 Jul 2010 - 12:00,0 comentarii

Cerinţele nutriţionale ale caprelor în lactaţie sunt cele mai ridicate cantitativ şi calitativ, faţă de celel

Fătarea la capre
Zootehnie,08 Jul 2010 - 12:00,0 comentarii

Pregătirea adăpostului

Lapte de vacă sau de capră?
Zootehnie,15 Jun 2010 - 11:00,1 comentarii

De foarte multe ori ne întrebăm: este mai “bun” laptele de capră decât cel de vacă? În c

Factorii care determină...
Zootehnie,11 Jun 2010 - 14:00,0 comentarii

Eficienţa unei ferme de capre este condiţionată, în mod hotărâtor, de realizarea unei viteze de creştere

Hrănirea iezilor în...
Zootehnie,18 Mar 2010 - 16:00,0 comentarii

După activitatea intensă din timpul fătărilor, munca în fermă va lua un nou curs, iar priorităţile se vor sc

Îngrijirea iezilor după...
Zootehnie,16 Mar 2010 - 14:00,0 comentarii

Iedul nou născut va fi supravegheat doar în primele 2-3 ore după fătare când el trebuie să se ridice şi

Comportamentul caprelor
Zootehnie,11 Mar 2010 - 15:00,0 comentarii

Comportamentul maternal

Prevenirea avortului la capre
Zootehnie,26 Nov 2009 - 16:00,5 comentarii
Cele mai multe avorturi suferite de caprele gestante apar în ultimele două luni de gestaţie. Cele produse în perioada fe
Importanţa ţapilor pentru...
Zootehnie,06 Oct 2009 - 23:00,0 comentarii
Ţapul are un rol la fel de important precum are şi capra, în realizarea unei fecundităţi potenţiale. Combaterea eventu
Creşterea şi...
Zootehnie,16 Jun 2009 - 18:00,1 comentarii
Performanţele individuale ale animalelor depind atât de cantitatea de nutrienţi pe care îi ingeră, cât şi de gradul d
Prima “hrană” a iedului
Zootehnie,22 Jan 2009 - 18:00,1 comentarii
Imediat după fătare, iedul se ridică şi, nesigur pe picioare, clătinându-se, încearcă să meargă. Foarte curând, e

Cele mai citite azi

Cele mai comentate azi

Abonare Newsletter


 
 
 
 

Poza zilei

 

Forum Agroinfo.ro

Intra acum pe forum
 
 
 
Recolta grau 2011

Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?





VOTEAZA
 
Va multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Alte sondaje agricole
 
 
Acoperiri eficiente cu costuri minime

Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara



Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz

Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an



BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă

În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo



Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde

Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale



SCAPA de ambalaje!

În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide



E criză grea în cercetare

În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite



Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic

Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată



Energie cu panouri solare

Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice



Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul

Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali



Fiţi independent energetic!

Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?




Mai multe Tehnologii Agricole