Comportamentul caprelor
Imediat după fătare, iedul se ridică şi, nesigur pe picioare, clătinându-se, ...
Comportamentul maternal
Caprele gestante, în apropierea fătării, vor căuta locuri mai retrase. Câteodată încearcă să se ascundă dacă configuraţia terenului le permite. Înaintea fătării sunt neliniştite şi lovesc pământul cu piciorul.
Semnele fătării apar cu 4-5 ore înainte de fătarea propriu-zisă şi constă în: mărirea in volum a glandei mamare, diminuarea consumului de furaj, atenţie mărită la zgomote şi la orice mişcare, caută insistent loc pentru fătare şi daca îl stabileşte rămâne acolo.
De foarte multe ori le putem vedea scurmând pământul în încercarea de a construi un cuib „adăpost rudimentar pentru ied”. În principal caută locuri situate în apropierea gardurilor, copacilor, colţurile ţarcului, bolovani etc., dar, în procent mai mic, pot făta şi lângă celelalte capre din turmă.
Fătarea are loc, de regulă, în poziţie de decubit lateral. Expulzarea fătului durează 15-30 minute. În cazul fătărilor gemelare între expulzarea ambilor iezi poate interveni o pauză de 15-120 de minute.
După parturiţie (fătare), circulaţia periferică a sângelui iezilor va fi activată de capra mamă prin lins, proces prin care se consolidează şi relaţia între mamă şi proprii produşi de concepţie, ceea ce este foarte important pentru supravieţuirea lor. În cazul în care capra se sperie sau este deranjată imediat după fătare, iar linsul iedului întârzie cu mai mult de o oră, relaţia cu capra mamă se poate rupe şi iedul va fi abandonat.
Iezii se ridică în picioare la scurt timp după fătare şi caută ugerul (îl percepe ca pe „un loc fără păr”). În timpul suptului mişcă viguros coada pentru a împrăştia mirosul pe baza căruia este recunoscut de mama sa. Dacă un ied încearcă să sugă la altă capră decât mama lui aceasta îl împinge cu capul şi mai rar îl loveşte cu coarnele.
Când caprele cu iezi nou născuţi sunt întreţinute în comun, în primele 2-3 zile se stabileşte ierarhia de grup şi fiecare capră alege un loc în spaţiul respectiv pe care îl va respecta toată perioada convieţuirii.
Transportul iedului se face prin ridicarea acestuia de membrele posterioare. Acesta ţipă şi capra îl va urma îndeaproape. Sunt cazuri în care capra mamă refuză să urmeze iedul sau chiar îl atacă pe cel care provoacă suferinţă propriei progenituri.
La fătarea unui singur ied sau când unul dintre aceştia moare, este necesar să se practice mulgerea jumătăţii de uger unde laptele rămâne neconsumat pentru a evita apariţia mastitelor.
În creşterea intensivă se recomandă întreţinerea în boxe individuale a cuplului capră-iezi cel puţin o săptămână după fătare.
Pentru caprele întreţinute la păşune, fătarea este o perioadă critică datorită expunerii iezilor cruzi la condiţiile de mediu. Pentru a proteja iezii este necesar ca fermierul să asigure animalelor accesul într-un loc adăpostit cel puţin 2-8 ore pe zi unde vor fi hrănite suplimentar. Pentru a se întoarce cu succes la iezii lor, caprele trebuie să fie familiarizate (obişnuite) cu topografia terenului.
De aceea, nu este recomandat ca în preajma fătării femelele gestante să fie mutate pe parcele noi pe care nu le cunosc. Dacă legătura dintre capră şi ied este puternică în caz de pericol ea îşi cheamă iedul şi se interpune între acesta şi pericolul iminent pentru a-l apăra.
Nu rare sunt cazurile când in nopţile friguroase capra mamă întinde capul şi gâtul peste iezi pentru ai încălzi.
Articol publicat în revista Ferma nr. 1(33)/2005
Toate articolele scrise de
Sorin Octavian VOIA
Foarte mulţi crescători de capre ne-au semnalat problemele foarte grave de sănătate apărute, în special, la iezi ş
Cerinţele nutriţionale ale caprelor în lactaţie sunt cele mai ridicate cantitativ şi calitativ, faţă de celel
De foarte multe ori ne întrebăm: este mai “bun” laptele de capră decât cel de vacă? În c
Eficienţa unei ferme de capre este condiţionată, în mod hotărâtor, de realizarea unei viteze de creştere
După activitatea intensă din timpul fătărilor, munca în fermă va lua un nou curs, iar priorităţile se vor sc
Iedul nou născut va fi supravegheat doar în primele 2-3 ore după fătare când el trebuie să se ridice şi
Cele mai multe avorturi suferite de caprele gestante apar în ultimele două luni de gestaţie. Cele produse în perioada fe
Ţapul are un rol la fel de important precum are şi capra, în realizarea unei fecundităţi potenţiale. Combaterea eventu
Performanţele individuale ale animalelor depind atât de cantitatea de nutrienţi pe care îi ingeră, cât şi de gradul d
Imediat după fătare, iedul se ridică şi, nesigur pe picioare, clătinându-se, încearcă să meargă. Foarte curând, e
Cele mai citite azi
- Rase performante de iepuri: Californian
- Ferma piscicolă - riscuri şi oportunităţi
- Eficienţa înfiinţării exploataţiilor de cultură a zmeurei
- Reguli de aur pentru îngrăşarea porcilor
- Actualul colectiv Ferma
- Rapiţa furajeră
- Biomasă, bioenergie, biocombustibili
- Întreţinerea oilor în perioada de toamnă şi în stabulaţie
- Cultura ciupercilor, o afacere de familie
- Ordin nr. 180 din 24 martie 2009
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
Poza zilei
Petale galbene de Floarea SoareluiForum Agroinfo.ro
- Telefoanele mobile - mai multi microbi decat toaleta (31/7/2010 23:11:48)
- Rezultatele cainilor produsi in CNCCR (31/7/2010 20:14:24)
- www.antiosiceanu.forumhit.ro (31/7/2010 11:14:24)
- Guran de Curtea Veche o bomba genetica cu ceas (31/7/2010 10:2:5)
- Mioritici in USA (31/7/2010 9:51:23)
- Subventii (30/7/2010 19:51:49)
- Claas (30/7/2010 6:43:37)
- Tratarea perilor bolnavi (29/7/2010 9:20:50)
- Bovine de carne (28/7/2010 21:31:41)
- documente productia de rosii (28/7/2010 14:26:4)
De unde vă procuraţi sămânţa necesară pentru campania de primăvară?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
- Indagra Farm 2010 (10-11-2010)
- Agromalim (10-09-2009)
- Pet Expo 2010 (18-06-2010)
- TimAgralim (10-06-2010)
- InterLacta 2010 (03-06-2010)
- Agraria (05-05-2010)
- Salonul International de vinuri Vinvest (16-04-2010)
- AgromExpo Bacău (08-04-2010)
- MoldAgroTech (31-03-2010)
- Agro Expo Bucovina (19-03-2010)
Centrul Româno-German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Agriculturii din localitatea Voiteg a făcut un pas important pentru pregătirea fermierilor care doresc să se specializeze în domeniul întreţinerii şi exploatării maşinilor agricole, prin stabilirea unei colaborări cu firma Guttler.
“Paradisul legumelor”, o lecţie de business
Săturându-se să vadă doar la televizor cum se poate face agricultură performantă, legumicultorii din judeţul Arad s-au încumetat să spargă tiparele înfiinţând, după lege, primul grup de producători legumicoli din România.
Energie produsă în fermă
În ultimii ani, subiectul securităţii energetice, a independenţei energetice şi obţinerii de energie din materii prime care se pot reface într-un timp scurt (resurse regenerabile), a devenit atât de popular încât a depăşit nivelul discuţiilor din mediile ştiinţifice sau guvernamentale, iar acum se bucură de interesul oamenilor de rând.
Gardul electric şi organizarea păşunatului
Reprezintă mijlocul cel mai eficient pentru organizarea păşunatului în tarlale pentru protecţia animalelor domestice împotriva animalelor sălbatice prădătoare sau pentru delimitarea padocurilor pentru animale.
Structura unei bucătării furajere pentru fermele zootehnice
Bucătăriile furajere (F.N.C.-urile sau micro F.N.C.-urile) sunt sisteme complexe care se folosesc pentru prepararea hranei animalelor din fermele zootehnice. În funcţie de productivitatea lor, ele se compun, în principiu, din următoarele elemente: silozuri de materii prime; silozuri de produs finit; mori; amestecătoare; dozatoare pentru premixuri; dozatoare de ulei; utilaje de transfer materii prime şi produse finite; computere de proces şi accesorii; echipamente electrice şi accesorii.
De la gunoiul de grajd la energia electrică
Cererea tot mai mare de energie şi preţul ridicat al ţiţeiului şi al gazelor naturale constituie, fără doar şi poate, un subiect de actualitate. Acest lucru a dus la un interes crescând al oamenilor în găsirea de surse de energie regenerabilă, cum sunt biocombustibilii, deşeurile celulozice, vântul, energia solară sau gunoiul de grajd.
Biogazul, protectorul neconvenţional al mediului
Cei care au lucrat în sectorul creşterii animalelor în timpul socialismului ştiu că a fost o perioadă în care s-a discutat foarte mult şi chiar s-au construit staţii de producere a biogazului din dejecţii de animale. Din anumite motive entuziasmul a trecut şi biogazul a „fâsâit” slab până s-a stins.
OVĂZUL – Avena sativa L.
1. Importanţa furajeră
Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea cultivării acestei specii în zonele cu climat mai umed şi răcoros, de pe toate continentele. În ţara noastră, în ultimii ani, ovăzul este cereala păioasă de primăvară cea mai cultivată, suprafaţa fiind în jur de 100 000 ha.
MEIUL – Panicum miliaceum L.
1. Importanţă furajeră
Deşi din punct de vedere alimentar, meiul este considerată o cereală de mai mică importanţă, valoarea furajeră a acestei specii este mai ridicată datorită următoarelor particularităţi:
Sfecla furajeră (Beta vulgaris ssp. crassa)
Are capacitate mare de producţie şi calitate ridicată.
Mai multe Tehnologii Agricole