Viitorul omenirii aparţiine biotehnologiilor agricole

Pe Platforma de Biotehnologie a Staţiunii de Cercetare de la Lovrin, oamenii de ştiinţă din domeniul biotehnologiilor moderne de ameliorare a plantelor au analizat cele mai noi realizări ale cercetării genomice în domeniu, comparativ cu tehnologiile convenţionale.

La faţa locului, producătorii de seminţe au prezentat hibrizi de porumb modificat genetic pentru toleranţă la erbicidele pe bază de Glifosat şi rezistenţă la atacul viermelui rădăcinilor porumbului (Diabrotica) şi al sfredelitorului porumbului (Ostrinia nubilalis). Atacul de Ostrinia favorizază instalarea unor specii de Fusarium, care cresc conţinutul în toxine al producţiilor, permis în UE doar în anumite limite, pe care agricultura ecologică le depăşeşte.

Fiecare companie licenţiată a prezentat evenimentele de transformare genetică, cuprinzând MON810 (singurul hibrid aprobat de Uniunea Europeană), incluse pe propria germoplasmă. Alături de companiile Monsanto, Pioneer şi Syngenta, la Lovrin au prezentat hibrizi de porumb amelioraţi transgenic şi firmele KWS, Caussade, Euralis şi Maïsadour.

Importăm, consumăm, dar n-avem voie să cultivăm

În jurul fiecărui eveniment de transformare s-au creat discuţii pe tema multiplelor avantaje ale introducerii în cultură a plantelor ameliorate prin ingineria genetică, însă beneficiile acestui progres ştiinţific sunt împiedicate de decizia politică la nivel european. Paradoxal, Uniunea Europeană aprobă anumite organisme modificate genetic (OMG) pentru import, procesare şi consum uman şi furajer, dar interzice cultivarea acestor plante pe teritoriul statelor membre.

Explicaţia acestui paradox a venit din partea actualului ministru al agriculturii, la acea dată preşedinte al Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaţilor, care a calificat politica UE ca fiind “un comportament de anormalitate, o aberaţie politică influenţată de compromisul făcut cu verzii”, subliniind prin aceasta faptul că politicul este predispus la compromisuri. Prin acest comportament fals se încearcă blocajul unor realizări ştiinţifice extraordinare.

Probabil însă că blocajul politic este pentru moment, deoarece va veni vremea când cercetarea va fi cea în măsură să servească politicului soluţii ştiinţifice la probleme acute ale omenirii, o ameninţare crescândă în acest sens fiind estimările ONU, potrivit cărora, până în anul 2050, populaţia globului va depăşi 9 miliarde de oameni, ceea ce presupune realizarea unui spor de producţie de 80 la sută, care nu se poate obţine doar cu ajutorul îngrăşămintelor şi al produselor de protecţia plantelor, potrivit specialiştilor prezenţi la Lovrin.

Cu toţii au fost de acord că, dincolo de acest comportament de anormalitate al UE, cercetarea trebuie să-şi facă treaba, aşa cum se întâmplă chiar în ţările europene care s-au declarat împotriva cultivării OMG (Germania, Franţa sau Austria).

“În Austria, dincolo de politica de stat, există elementul esenţial ştiinţific, dovadă faptul că în structura Universităţii Agricole Bocu din Viena funcţionează Departamentul de Biotehnologii. (...) Şi Germania are din punct de vedere politic o poziţie care obstrucţionează într-un anumit fel promovarea biotehnologiilor agricole. Dar dincolo de aceasta, tehnologiile şi cercetarea se fac”, a spus actualul ministru al agriculturii.

Acesta a adăugat că “noi nu putem să rămânem în urma celorlalţi. Dacă nu mergem mai departe cu cercetări de fond şi cu promovarea acestui progres tehnic, riscăm să rămânem undeva departe, în lumea a treia”, în timp ce alte state vor contribui la progresul mondial în domeniu.

În prezent, în România astfel de experimente sunt posibile datorită colaborării foarte bune a institutelor de cercetare, a universităţilor şi a oamenilor de ştiinţă cu companiile de profil care activează la noi.
Firmele fac eforturi extraordinare de cercetare, şi implicit financiare, pentru a scoate la lumină noile produse ale biotehnologiei moderne, în timp ce autorităţile limitează accesul acestora la cercetarea noilor tehnologii, prin stabilirea unor condiţii şi tarife aberante, spun reprezentanţii firmelor producătoare.

OMG-urile, mai prezente în viaţa noastră decât ne-am putea imagina

Alimentele pe care le consumăm provin într-o măsură covârşitoare din OMG-uri, interzise la cultivare în UE, dar importate din SUA şi administrate în hrana animalelor. Pe lângă aceasta, realizările ingineriei genetice se folosesc în alte industrii, ca cea a vinului, unde se lucrează cu fermenţi - microorganisme modificate genetic, apoi în cea farmaceutică, întrucât 95% din insulină se obţine din microorganisme modificate genetic.

În acest context, putem lua în discuţie şi ingineria genetică umană, care va căuta soluţii ştiinţifice pentru combaterea anumitor boli ereditare, atrag atenţia promotorii OMG-urilor, care se întreabă, în aceste condiţii, de ce biotehnologiile, atât de răspândite, se interzic în agricultură?!

Europa îşi revizuieşte politica

În acest an, Comisia Europeană pare să-şi fi revizuit politica vizavi de OMG, dând mai multe speranţe firmelor licenţiate pentru a putea să testeze, să certifice şi să omologheze realizările în domeniu.

În UE, OMG-urile se cultivă la scară mult mai redusă comparativ cu SUA, Brazilia şi Argentina. În prezent, doar două produse modificate genetic pot fi comercializate spre cultivare în Europa şi doar unul dintre ele a fost aprobat pentru consum alimentar - porumbul MON810. Celălalt este cartoful Amflora, numai pentru utilizare industrială.

În luna iulie 2010, CE a iniţiat o dezbatere pe un pachet legislativ comunitar prin care statelor membre li se recunoaşte autoritatea de a permite, restricţiona sau interzice cultivarea OMG-urilor pe o porţiune sau pe întreaga suprafaţă a teritoriului lor. Iniţiativa este la stadiul de propunere, cu şanse mari să fie adoptată în noua legislaţie până la sfârşitul acestui an.

Propunerea CE prevede menţinerea sistemului actual de autorizare a OMG aprobat de UE, însă pachetul legislativ va cuprinde o nouă Recomandare, referitoare la coexistenţa culturilor transgenice cu cele convenţionale şi ecologice. Revizuirea Directivei 2001/18/EC va permite mai multă siguranţă legislativă pentru statele membre, odată cu aceasta eliminându-se principala cauză a reticenţei cu care fermierii europeni cultivă OMG.

„Majoritatea fermierilor sunt îngrijoraţi în special de schimbarea politicilor privind cultura OMG”, a explicat Doru Pamfil, preşedintele Comisiei Ştiinţifice de Biotehnologie a ASAS. Acesta consideră că pe viitor, pericolul va fi reprezentat de extinderea acestei hotărâri a UE la iniţiative locale.

OMG-urile, vitale pentru viitorul omenirii

Potrivit oamenilor de ştiinţă din domeniul biotehnologiilor agricole, organismele modificate genetic sunt singurele care ne pot feri din calea iminentului atac de Diabrotica sau de efectele schimbărilor climatice.

De asemenea, ele sunt soluţiile reale în situaţii precum epuizarea resurselor necesare producerii de combustibili, poluarea excesivă prin practicarea “revoluţiei verzi” - o altă descoperire a ştiinţei care trebuie înlocuită numaidecât cu “biotehnologia verde”, nepoluantă.

La toate acestea, se adaugă nevoia de cercetare a materiilor prime pentru dublarea sau triplarea anumitor tipuri de substanţe, precum substanţele active în medicină sau pentru producerea de aminoacizi esenţiali, şi multe altele, însă cea mai importantă este asigurarea hranei necesare unei populaţii în creştere la nivel global.

“România nu va fi scutită de o astfel de insectă (Diabrotica, n.r.). Ce alegem? Acele 43 de kg de insecticid cu care putem să tratăm sau sistemul de protecţie naturală tehnologică, dar şi biologică. Ce facem în condiţiile în care suprafaţa arabilă a globului se reduce prin deşertificare? Avem nevoie de specii cu rezistenţă şi cu adaptabilitate la sistemul de deşert şi cu gene de rezistenţă la secetă.

Ce se va întâmpla cu plantele producătoare de hidraţi de carbon, ştiut fiind faptul că 30 la sută din producţia de porumb în SUA se duce pe producţia de etanol? Sunt câteva probleme pe care noi va trebui să le clarificăm. Cum le rezolvăm? Prin cercetări de 20-30 de ani sau prin motodele acestea noi, cunoscute deja şi testate?

Această problemă nu este a prezentului, este a viitorului imediat, pentru că cine pierde, pierde tot. Doamne fereşte să nu ajungem să importăm sămânţa de grâu şi să n-o mai putem produce în România sau să importăm absolut tot ce este material biologic!”, a explicat actualul ministru al agriculturii.

ALEGEREA OMG-URILOR ÎN CUNOŞTINŢĂ DE CAUZĂ

Doru Pamfil, preşedintele Comisiei Ştiinţifice de Biotehnologie a ASAS: „Ne-am propus ca în această toamnă să lansăm pe site-ul ASAS o informare pentru publicul român privind situaţia globală şi din România a ONG-urilor, ca să conştientizăm cât mai bine avantajele, să discutăm dacă este nevoie şi despre dezavantajele posibilie, dar în orice caz să avem un public cât mai bine informat. Dorinţa noastră nu este neapărat de a spune clar şi tare că suntem pro OMG, ci să informăm corect şi să lăsăm la latitudinea consumatorului opţiunea pro sau contra OMG, care să nu fie una construită politic sau financiar”.

CULTIVAREA OMG-URILOR, SUSŢINUTĂ CU ARGUMENTE ŞTIINŢIFICE

Un grup de 73 de organizaţii neguvernamentale i-au cerut demisia noului ministru al agriculturii, pe motiv că acesta ar fi un colaborator apropiat al companiei Monsanto, cel mai mare producător de organisme modificate genetic (OMG) din lume, fapt negat însă de ministrul agriculturii.

În opinia ONG-urilor, România are o istorie nedemocratică legată de cultivarea organismelor modificate genetic, în care ministrul în exerciţiu a jucat un rol esenţial prin lobby-ul pro-OMG practicat la toate nivelurile de decizie, în acest sens organizaţiile indicând susţinerile şi interpelările parlamentare ale demnitarului între 2005 şi 2006, care, declară organizaţiile, "nu face un secret din conflictul de interes în care se regăseşte.

Domnia sa păstrează legătura cu compania Monsanto. Obiectivitatea şi profesionalismul lui sunt compromise, acesta neputând să îşi exercite eficient şi în interes public funcţia de ministru al Agriculturii”, se precizează în documentul semnat de cele 73 de ONG-uri.

Argumentare ştiinţifică

În replică, ministrul susţine că presupusele legături se rezumă la o serie de colaborări cu Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor (ISTIS) şi la unele proiecte de cercetare. ISTIS este instituţia abilitată să testeze în scop ştiinţific, în condiţii de câmp - pe lângă alte plante - şi plante modificate genetic, pentru care companiile deţinătoare ale dreptului de proprietate intelectuală au autorizaţie pentru introducerea deliberată în mediu, în scop ştiinţific, emisă de Ministerul Mediului sau de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului începând din anul 2008, precizează ministrul agriculturii.

Acesta susţine că pe durata mandatului său, toate deciziile referitoare la OMG vor fi luate pe baze ştiinţifice, iar poziţia României pe acest subiect va fi elaborată în colaborare cu celelalte autorităţi implicate, între care Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Ministerul Mediului şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului.