Sectorul viti-vinicol are nevoie de plăţi la termen!

Luna trecută, Patronatul Naţional al Viei şi Vinului (PNVV) a organizat la sediul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) o conferinţă de presă cu subiectul "Evoluţia industriei vinului românesc în ultimii ani", cu participarea secretarilor de stat în MAPDR, Liviu Harbuz şi Cătălin Roşculete, şi a lui Dragoş Frumosu, Preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară.

Cu această ocazie, PNVV a propus o serie de măsuri anticriză, prin care instituţiile statului să ofere sprijin firmelor din sector.

• O primă solicitare s-a referit la scurtarea termenelor de acordare a subvenţiilor. “Principala noastră preocupare este ca statul să nu se întârzie efectuarea plăţilor, altfel planul de afaceri al fiecărei societăţi comerciale devine greu de îndeplinit în condiţiile în care nici sistemul de creditare nu mai funcţionează. Întârzierea plăţilor este cea mai gravă problemă, cu care dorim să nu ne mai confruntăm de acum încolo”, a declarat pentru revista Ferma Ovidiu Gheorghe, preşedintele PNVV.

Răspunsul a venit imediat, Ministerul Agriculturii, susţinând că pe viitor plăţile se vor realiza în termen de 30 de zile de la momentul aprobării cererilor. În plus, ministerul va achita restanţele pentru viticultură în scurt timp, potrivit lui Liviu Harbuz.

• De asemenea, o altă cerere constă în facilitarea accesului la fonduri UE, prin modificarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) astfel încât plata cofinanţării să se facă după ce beneficiarul a achitat 50 la sută din valoarea proiectului.

În acest caz, Ministerul Agriculturii susţine că va elabora un nou PNDR care va corespunde realităţilor din România şi situaţiei de criză economică, conform spuselor lui Harbuz.

• Totodată, ar trebui aprobată cât mai repede Hotărârea de Guvern care stabileşte nivelul fondurilor publice alocate în 2009 pentru acordarea sprijinului prin Legea creditului agricol. Nici în acest caz răspunsurile n-au întârziat. Ministerul a majorat până la 30 la sută fondurile publice acordate în 2009 prin Legea Creditului agricol, majorare prevăzută în bugetul pe 2009.

“Legea creditului agricol se află în avizare la minister, pentru anul 2009. Proiectul de act normativ îşi propune o contribuţie de 30 la sută din volumul creditelor agricole, corespunzător unei perioade de 360 de zile”, a declarat Cătălin Roşculete.

• De asemenea, ar trebui notificate Comisiei Europene măsuri de sprijin financiar pentru sectorul viti-vinicol pentru perioada 2010-2013, în condiţiile în care din 2010 nu vor mai putea fi aplicate o serie de scheme de ajutor de stat, aprobate de Bruxelles doar pe o perioadă de trei ani de la aderare. Printre acestea, subvenţia pentru tratamentele fitosanitare sau sprijinul pentru certificarea Denumirii de Origine Controlată (DOC) la vinuri.

• Alte soluţii pentru îmbunătăţirea activităţii din sectorul viti-vinicol sunt reorganizarea Oficiului Naţional al Viei şi Vinului (ONVV), pentru eficientizarea activităţii, îmbunătăţirea şi creşterea transparenţei activităţii de control în domeniul viti-vinicol, eficientizarea dialogului cu Ministerul Agriculturii, dar şi promovarea produselor româneşti, prin crearea de fonduri şi de programe speciale.

În ceea ce priveşte reorganizarea ONVV, Cătălin Roşculete a spus că acesta va deveni o structură separată în cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).


• PNVV a mai cerut elaborarea unui act normativ care să prevadă regularizarea diferenţelor de curs valutar în acordarea subvenţiilor la fiecare sfârşit de an financiar. Răspunsul a venit din partea lui Harbuz, care a spus că se poate obţine o rezolvare printr-un act normativ al Ministerului Finanţelor care, probabil, va face o regularizare pentru întreg sistemul, nu doar pentru sectorul de vin.


Piaţa vinurilor “sfidează” criza

Producătorii de vin autohtoni sunt optimişti în ceea ce priveşte evoluţia pieţei de profil, chiar dacă ritmul de creştere nu va mai fi la nivelul celui din 2008. Anul trecut, valoarea pieţei autohtone a vinurilor a fost estimateă la aproximativ 450-500 de milioane de euro, cu aproximativ 17 la sută mai mult faţă de anul precedent.

“Deocamdată, sectorul viti-vinicol nu este în criză, iar cifrele anterioare arată o creştere de piaţă, chiar şi pe 2008. Faptul că 2009 este un an incert, acest lucru este valabil pentru toată lumea, dacă România e în colaps, toţi vom fi în colaps, iar vinul românesc nu face notă discordantă. Având în vedere creşterile din anii precedenţi, pentru 2009 ar trebui să vizăm măcar o stabilizare, nu neapărat o creştere de zece la sută, aşa cum propuneam anterior”, a declarat Ovidiu Gheorghe.


Blocaj în industria alimentară

Patronatele susţin că există un blocaj atât la producţia, cât şi la distribuţia produselor alimentare. Industria alimentară este blocată din cauza dificultăţilor de obţinere a finanţării prin credite, dar şi din cauza întârzierilor la recuperarea banilor de la reţelele de distribuţie, susţine Ovidiu Gheorghe, care se referă la două tipuri de blocaje.

"Industria alimentară este blocată în ambele capete ale fluxurilor: suntem la producţie, pentru că din cauza acestei crize nu mai luăm credite, şi în final, pentru că nu reuşim să ne luăm banii prin reţelele de distribuţie. De aceea, am solicitat ministerului să dea drumul HG privind creditul agricol", ne-a declarat Ovidiu Gheorghe, care consideră că acesta ar fi un prim efect al crizei economice.  


Posibila creştere a preţurilor

Reprezentanţii sectorului viti-vinicol iau în calcul o posibilă creştere a preţurilor la produsele de vinificaţie. Ovidiu Gheorghe consideră că în acest an marea bătălie la raft se va daî la preţuri şi există posibilitatea să crească consumul vinului de masă semnificativ mai mult decât cel al vinului de calitate.

Acesta ia în considerare două tipuri de influenţe asupra preţurilor, pe fondul devalorizării monedei naţionale: „influenţa pe vinurile de masă, foarte ieftine, care se importă din spaţiul intracomunitar, mă refer la Spania sau Italia, precum şi cel din ţările terţe; alte influenţe ar putea fi explicate prin costurile cu achiziţionarea sticlei care se importă, precum şi a etichetelor şi capişoanelor, niciunele dintre acestea nefabricându-se în România”, consideră Ovidiu Gheorghe.

În aceste condiţii, reprezentantul PNVV vorbeşte despre o marjă de creştere a preţurilor de 10 la sută, deşi, deocmadată, nu se întrevăd majorări de preţuri. „Din informaţiile pe care le am de la producători, preţul este stabil, nu creşte. Probabil că acesta va creşte după Paşte”, a mai spus Ovidiu Gheorghe.


Codul de Bune Practici, nefuncţional

O problemă aparte semnalată de PNVV este una mai veche şi anume: relaţia comercială între furnizor şi supermarket. Aceştia au cerut Guvernului elaborarea în regim de urgenţă a unui act normativ pe baza Codului de Bune Practici.

De asemenea, reprezentanţii Agrostar spun că hipermarketurile româneşti percep cele mai mari taxe din cifra de afaceri a unui furnizor pentru serviciile prestate.  

În ultimele săptămâni, patronatele şi retailerii au avut o serie de întâlniri şi discuţii, organizate de reprezentaţii Ministerului Agriculturii.

Ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu, a declarat că retailerii trebuie să înţeleagă că nu pot practica preţuri care "să încarce preţul plătit de consumatori", iar aceştia „trebuie să înţeleagă că nu poţi să vii într-o ţară că a noastră cu tot felul de preţuri care să încarce până la urmă tot costul pe care îl plăteşte consumatorul, consumator care nu a ajuns încă la nivelul de salarizare din UE", a spus oficialul.

Ilie Sârbu a declarat că ministerul "va merge mai departe" cu procedurile pentru ca proiectul de ordonanţă care transpune Codul de Bune Practici în retail să intre în vigoare, în contextul în care retailerii au anunţat că nu sunt de acord cu unele prevederi ale actului.

Reprezentanţi patronatelor şi asociaţiilor patronale din industria alimentară au semnat, în iulie 2008, alături de reprezentanţii marilor lanţuri de magazine, Codul de Bune Practici pentru comerţul cu produse agroalimentare. Acesta are ca scop reglementarea relaţiilor atât faţă de procesatori, cât şi faţă de cumpărători.

"Prin acesta se stabilesc nişte criterii clare prin care cumpărătorul să nu mai scoată aşa de mulţi bani din buzunar pentru a-şi achiziţiona necesarul. Astfel, rezolvă acea problemă a adaosului comercial. Mai mult decât atât, se va crea o concurenţă între hipermarketuri, iar cumpărătorul va alege singur de unde să îşi facă cumpărăturile”, a declarat Dragoş Frumosu, potrivit căruia, prin acest proiect se vor stabili clar relaţiile comerciale, se vor încasa bani la buget şi se vor salva şi locuri de muncă.


SUBVENŢII PENTRU SECTORUL VITI-VINICOL


Proucătorii din sectorul viti-vinicol beneficiază în acest an de un sprijin financiar de 12.200 euro/hectar pentru reconversie şi 3764 lei/ha pentru viile pe rod, reprezentând 37 la sută din cheltuielile estimate.


Fondurile comunitare pentru acest sector cuprind:

- Plata unică pe suprafaţă aferentă lui 2008: 227,20 lei/ha (60,75 euro/ha);            

- Restructurarea şi reconversia podgoriilor: 38 milioane euro

- Asigurarea recoltei: 50-80% din valoarea primei de asigurare (total 3,55 milioane euro)

- Folosirea mustului de struguri concentrate: 1699 euro/hl C I  şi 2206 euro/hl C II

- Promovarea pe pieţe terţe: UE 50% Buget naţional 30%


Sumele alocate de la bugetul de stat sunt pentru :

- Tratamente fitosanitare: 500 lei/ha

- Subvenţionarea motorinei: 39 lei/ha

- Costuri aferente autorizării plantaţiilor viticole destinate producerii strugurilor de vin cu denumire de origine controlată: 10 lei/ha

- Costuri aferente certificării şi marcării vinurilor cu denumire de origine controlată: 12 lei/hl

- Credit agricol pentru producţie (30%)


Măsura de reconversie şi restructurare

Potrivit datelor PNVV, prin măsura de reconversie şi restructurare, pentru 2008-2009 fondurile alocate sunt de 37,9 milioane euro, până la sfârşitul lunii ianuarie acordându-se 6,38 milioane de euro, pentru 48 de cereri, corespunzătoare unei suprafeţe viticole de 1104 hectare.

Beneficiarii acestei forme de sprijin sunt viticultorii a căror producţie nu este adaptată cererii şi urmăreşte îmbunătăţirea calitativă a producţiei acestor plantaţii.

Programele eligibile pentru măsura de restructurare şi reconversie sunt: reconversia soiurilor viţei de vie prin plantare pe acelaşi amplasament ori pe altă parcelă echivalentă ca suprafaţă; reamplasarea viilor situate în condiţii nefavorabile pe terenuri cu condiţii de climă şi sol favorabile la nivelul aceleiaşi suprafeţe; modernizarea sistemului de conducere şi palisare.


Bani pentru asigurarea recoltelor

De asemenea, pentru a beneficia de sprijinul financiar pentru asigurarea recoltei de struguri pentru vin, peste 350 de viticultori au depus cereri la APIA, până la sfârşitul lunii ianuarie.

Conform prevederilor Ordinului nr. 756 din 2008, de acest ajutor pot beneficia producătorii care exploatează minim 0,1 hectare cultivate cu soiuri de viţă de vie de struguri pentru vin; cei care fac dovada înscrierii în Registrul plantaţiilor viticole a suprafeţei de viţă de vie cu soiuri de struguri pentru vin pentru care s-a încheiat poliţa de asigurare a recoltei; producătorii care încheie cu un asigurător o poliţă de asigurare a recoltei.


Valoarea sprijinului financiar reprezintă:

- 80 la sută din costul primelor de asigurare plătite de către producători pentru a se asigura împotriva pierderilor rezultate din fenomene climatice cu efecte adverse asimilabile dezastrelor naturale.

- 30 la sută din producţia medie anuală a unui producător viticol faţă de media producţiei pe 3 ani anteriori sau faţă de media pe 3 ani bazată pe 5 ani anteriori, cu excepţia celei mai mari şi a celei mai mici dintre valori.

- 50% din costul primelor de asigurare plătite de către producători pentru a se asigura împotriva pierderilor cauzate de boli vegetale sau de infestări cu dăunători sau împotriva altor fenomene climatice.