Producţiile şi piaţa au intrat în declin

În 2009, an cu o favorabilitate deosebită pentru cultivarea viţei de vie din punct de vedere al condiţiilor climaterice, producţia de struguri a fost cel puţin egală cu cea obţinută în 2008 - an de referinţă pentru viticultură, dar în care vânzările producătorilor şi distribuitorilor de vin din România au intrat în declin.

De atunci şi până acum, piaţa naţională a vinului a scăzut anual cu cel puţin zece la sută, ajungând la sfârşitul lui 2010 la circa 350 milioane de euro.

Anul trecut, producţiile de struguri au înregistrat şi ele o scădere comparativ cu 2009. În funcţie de zonă şi de fenomenele meteorologice, izolat, recoltele de struguri au fost diminuate chiar şi în proporţie de 90 la sută.

Dacă, spre exemplu, în Banat s-a recoltat cu 10% mai puţin decât în 2009, în Moldova, în plantaţiile afectate de îngheţ sau de grindină s-au înregistrat producţii de struguri care n-au reprezentat mai mult de 20% din ce s-a cules în anul precedent. Mulţi dintre podgoreni, prin mijloace tehnologice moderne, au reuşit să menţină calitatea în defavoarea cantităţii, atât la struguri, cât şi la vin.

Astfel, producţia naţională de vin în 2010 a fost estimată la 4 milioane hectolitri, în condiţiile în care media anuală este de 5,5 milioane hectolitri.

„Întrucât condiţiile climaterice (îngheţ târziu, ploi abundente urmate de perioade secetoase) nu au mai fost la fel de generoase ca în anul precedent, estimăm ca în acest an producţia naţională de vin să fie de maximum 4 milioane de hectolitri, comparativ cu 6,3 milioane de hectolitri, rezultat obţinut în 2009.

Datorită investiţiilor în tehnologie, realizate în ultimii ani, condiţiile meteo nefavorabile au influenţat însă cantitatea, nu şi calitatea producţiei de vin 2010”, ne-au precizat reprezentanţii Patronatului Naţional al Viei şi Vinului, la sfârşitul anului trecut.

Venituri mai mici, cheltuieli mai mari

Cât timp va mai trece până când vor reveni la volumele de vânzări realizate în perioada 2005 - 2008? Asta se întreabă producătorii şi distribuitorii de vin din România, care speră, deocamdată, ca piaţa măcar să se stabilizeze. „În ceea ce priveşte estimările pentru 2011, obiectivul producătorilor este în principal stabilizarea pieţei interne”, ne-a precizat Ovidiu Gheorghe, director general PNVV.

În privinţa cantităţii de vin disponibile, cel mai posibil scenariu pentru 2011 este ca „pe fondul diminuării producţiei în 2010, să asistăm la importul de vin vărsat”, a adăugat directorul PNVV.

Semnalele negative n-au venit doar dinspre piaţa de consum, afectată de politicile fiscale adoptate în ultimii ani de Guvern, fenomenele meteo extreme contribuind şi ele la reducerea profitului viticultorilor.

Aceasta pentru că vremea nefavorabilă a condus la majorarea costurile de producţie, întrucât podgorenii au fost nevoiţi să crească numărul tratamentelor chiar şi cu 20-30 la sută, faţă de un an normal.

Ce a însemnat anul viticol 2010 şi care sunt tendinţele pieţei naţionale a vinului ne-au spuns chiar producătorii, cei care deţin şi cele mai mari cote de piaţă, şi cele mai mari suprafeţe cu viţă de vie.

CRAMELE RECAŞ -  foto Gh IOVA
Calitate mai bună decât în 2009

„Ca aspect general, în anul 2010 s-a evidenţiat o scădere a consumului de vin pe locaţie şi o orientare a unui anumit procent din consumatori pentru produse cu un nivel de preţ mai scăzut

„Cred că termenul de comparaţie - 2009 - nu este foarte fericit ales, întrucât eu sunt la Recaş din 1983 şi n-am întâlnit un an cu asemenea favorabilitate pentru viţa de vie.

Aşadar, producţia realizată în viticultură în 2010 o consider undeva la nivelul mediei din ultimii zece ani, atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ, dar prin măsurile luate în vinificaţie, produsul finit - vinul - obţinut în 2010 este sub anumite aspecte (fructuozitate, aromă) chiar peste ce am realizat în 2009”, ne-a precizat Gheorghe Iova (foto), director general Cramele Recaş, judeţul Timiş.

Anul 2010 a ridicat probleme serioase în ceea ce priveşte combaterea bolilor, mai cu seamă în lunile mai-iunie, numărul tratamentelor fiind suplimentat cu trei, comparativ cu anii normali. Decisive au fost şi vor fi şi investiţiile realizate în 2010 în tractoare, maşini şi utilaje - peste 2 milioane euro, care le permit efectuarea tratamentelor de combatere a bolilor şi dăunătorilor în maxim trei zile pe toată suprafaţa deţinută.

„Am reuşit în acest fel să menţinem producţia la un nivel bun din punct de vedere cantitativ - 9 tone/ha, media pe 500 hectare vie pe rod. De asemenea, condiţiile climatice din toamnă - precipitaţii reduse - au permis amânarea perioadei de recoltare pentru sfârşitul lunii septembrie - început de octombrie, iar soiurile tardive (ex: Cabernet Sauvignon) au fost recoltate după 20 octombrie”, a adăugat Gheorghe Iova.

Cramele Recaş a reuşit, anul trecut, să menţină volumele de vin comercializate în ţară la nivelul celor din 2009, iar pentru 2011 producătorul are încrederea că vinurile de Recaş vor avea aceeaşi căutare. „Pentru 2011 estimăm o uşoară scădere a consumului de vin la nivel naţional, dar avem încrederea că prin calitate vom reuşi să menţinem constant nivelul vânzărilor în cazul vinurilor produse de noi”, a mai spus managerul Cramelor Recaş.

JIDVEI -foto cu Ioan BUIA
2009, an de vârf; 2010, an normal

Pregătirea viei pentru iernare
Ioan Buia, director tehnic Jidvei: „În podgoria Târnave, plantaţiile se află la altitudini diferite - de la sub 300 m până la 400 m. În funcţie de treapta de altitudine, viţa de vie a fost muşuroită sau protejată total. De asemenea, a fost lăsată şi o coardă de siguranţă care poate înlocui tulpina semi-înaltă sau înaltă dacă avem temperaturi scăzute o perioadă lungă de timp”.

Nici în podgoriile companiei Jidvei nu s-au înregistrat pierderi cantitative sau calitative semnificative, cu atât mai mult cu cât au intrat pe rod noi plantaţii, iar via a fost atent supravegheată. “2010 a fost un an cu o cantitate mai mare de precipitaţii în perioada de vegetaţie. Pentru a le diminua efectele asupra viţei de vie, au fost urmărite toate fenofazele şi au fost aplicate tratamentele potrivite pentru fiecare perioadă.

De asemenea, înainte de recoltare, s-a acordat o foarte mare atenţie maturării”, ne-a precizat Ioan Buia (foto), director tehnic al companiei Jidvei. Astfel, în Podgoria Târnavelor s-au cules 12 mii tone struguri, iar producţia de vin a fost de 85 mii hectolitri, anul 2010 fiind unul normal atât în ceea ce priveşte cantitatea, cât şi calitatea.

„Atunci când vorbim de un an viticol de vârf, ne referim la un an în care s-au putut obţine toate tipurile de vin, de la seci la dulci, de la vinuri de masă la vinuri cu Denumire de Origine Controlată (DOC), un astfel de an fiind 2009.

Anul 2010 a fost unul normal, în care maturarea s-a petrecut în mod continuu şi corect, acumulându-se compuşii de aromă şi conţinutul de zaharuri pentru vinurile seci şi demiseci tipice podgoriei Târnave”, ne-a declarat Ioana Anghel, PR manager Jidvei.

În contextul scăderii pieţei interne de vin, producătorul din Transilvania speră ca ”în anul 2011 să apară o uşoară redresare, deşi va dura ceva timp până să ajungem la nivelul dinainte de înrăutăţirea situaţiei economice”, a conchis Ioana Anghel.

MURFATLAR ROMÂNIA  -foto Laura Muşat
Consumul, împins spre piaţa neagră

Murfatlar România şi liderul pieţei interne de vin, cu o cotă de piaţă de 25%, a înregistrat anul trecut o producţie în uşoară scădere din punct de vedere cantitativ,”aceasta fiind influenţată de: alternanţa fenomenelor climaterice de ploi, furtuni şi caniculă, fenomene care influenţează producţia cantitativă de struguri, dar neimpietând calitatea vinului ce va purta anul 2010 pe etichetă”, ne-a declarat Laura Muşat, PR Manager Murfatlar România.

Cât despre 2011 reprezentantul Murfatlar spune că „cel mai optimist forecast (prognoză - n.r) este stagnarea”.

În ceea ce priveşte evoluţia pieţei, în opinia Laurei Muşat, cea mai importantă schimbare este generată de micşorarea bugetului pentru consum şi de nesiguranţă, aspecte care au determinat atât migrarea consumului de la mediu către ieftin, o migrare către piaţa neagră, dar şi un plus de consumatori de vin proveniţi de la produse substituente.

„Este o regulă clară: în timpul unei crize tendinţa de economisire este covârşitor mai mare, ceea ce în acest moment este o realitate. După terminarea crizei probabil că se va prelungi tendinţa de economisire.

Estimăm că piaţa de vin va fi afectată, iar cel mai mare pericol vine din zona pieţei "fără taxe", vinul, ţuica şi orice alte băuturi făcute în casă, plus diverse alte băuturi contrafăcute. Aceste băuturi vor câştiga o cotă din ce în ce mai mare, iar producătorii de vin, în condiţiile actuale, vor putea face faţă acestei concurenţe foarte greu”, a precizat Laura Muşat.

Compania a încheiat anul cu o cifră de afaceri de circa 140 milioane lei.

VINCON VRANCEA - foto Georgel Costache
Vinul vechi - un plus de calitate  

„Vinconul nu pleacă niciodată mai departe fără un strop de vin vechi Georgel Costache, Vincon Vrancea

Producătorul din Vrancea a avut în 2010 o pierdere de zece la sută din producţia de struguri, dar şi de vin, raportat la cea obţinută în 2009, dar care a fost recuperată în procesul de vinificaţie. „Am obţinut o producţie de struguri de 90% din cea a anilor precedenţi, şi vinuri, cam în aceeaşi proporţie, dar avem şi stocuri de vin, de o calitate deosebită.

Şi chiar dacă, să presupunem că următorii ani ar fi mai slabi, avem posibilitatea să „asamblăm” 20-30% din vinurile vechi pentru a menţine acelaşi nivel de calitate. Acesta este unul din secretele Vinconului“, spune Georgel Costache, director general Vincon Vrancea.

Dacă producătorii aflaţi pe o piaţă în continuă scădere reuşesc să-şi menţină clienţii, cei mai mulţi pe sortimente mai puţin profitabile, cum sunt vinurile de masă, unul dintre competitorii neloaiali ai tututor vitivinicultorilor din România îl reprezintă „fabricanţii” băuturilor contrafăcute, care au preţuri mult mai accesibile.

„Din păcate, pe piaţă la gama low sunt şi produse din acestea la preţuri foarte mici, cum sunt băuturile fermentate liniştit, pe care n-am reuşit să le scoatem din piaţă, deşi au fost accizate. Vinul este reglementat printr-o legislaţie foarte strictă şi se poate obţine numai din strugure de calitate, dar, din păcate, aceste produse în România sunt permise”, ne-a explicat managerul Vincon.

Cifra de afaceri a companiei, estimată la sfârşit de an, se situa în jurul valorii de 105 milioane lei.

COTNARI - foto Catalin Grecu
2010 - an foarte capricios pentru viticultură

„Cu toate că în iarnă temperaturile au scăzut până la -25°C, plantaţiile viticole de la Cotnari au suferit pierderi nesemnificative. A urmat apoi o primăvară cu câteva zile de caniculă şi cu un exces de precipitaţii în luna mai, care au creat condiţii favorabile apariţiei manei în plantaţii. Vara a început cu precipitaţii la fel de bogate, mult peste media anilor precedenţi.

În zilele fără ploaie din lunile iunie şi iulie au fost temperaturi foarte ridicate şi s-au creat astfel condiţii pentru atacul de făinare”, spune Cătălin Grecu, Marketing Manager Cotnari SA. Producătorul a reuşit să facă la timp toate tratamentele contra manei şi a făinării pe toate cele 1300 ha de vie aflate pe rod şi alte 400 ha de plantaţii viticole.

Producţia de vin realizată de Cotnari anul trecut s-a ridicat la 8 milioane de litri, iar volumul vânzărilor a fost de peste 10 milioane de butelii cu vin. Astfel, compania a încheiat anul 2010 cu o cifră de afaceri de 25 milioane de euro. „Toate aceste rezultate ne fac să privim cu optimism anul 2011 şi compania Cotnari îşi propune ca viitorul an să fie peste cel actual”, au precizat reprezentanţii comapniei.

ŞTIRI

PNVV
Zece ani în 2010 – foto PNVV

„În 2010, comparativ cu anul precedent, piaţa vinului a înregistrat o scădere cu circa zece la sută, până la 350-400 milioane de euro, deoarece criza a afectat consumul, care a scăzut

În luna noiembrie a anului trecut, PNVV a sărbătorit împlinirea a zece ani de existenţă, prilej cu care Patronatul a organizat şi Gala Vinului 2010, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe şi cu BASF.

Înfiinţat în anul 2000, ca asociaţie a industriaşilor din România, viticultori, producători, distribuitori şi exportatori de vinuri, distilate şi băuturi alcoolice pe bază de must, vin şi subproduse vinicole, PNVV a devenit în 2007 membru al Comité Européen des Entreprises Vins, asociaţia europeană reprezentativă a industriei vinului.

De-a lungul timpului, PNVV şi-a propus şi a realizat obiective majore, prin care a susţinut şi a promovat dezvoltarea viticulturii şi a industriei vinului din ţara noastră:

- a participat direct la negocierea Capitolului VII, Agricultură - Documentul de poziţie pentru aderarea României la UE;
- a obţinut acciza zero la vinurile liniştite şi eliminarea banderolei de marcare atât la vinurile liniştite, cât şi la cele spumante - 2004;
- a participat direct la negocierea Reformei Organizării Comune a Pieţei Vinului, obţinând un buget european de 42.1 milioane euro/an pentru România;
- anul trecut, Patronatul a înfiinţat şapte filiale regionale în cadrul proiectului“Consolidarea patronatului şi dezvoltarea capacităţii acestuia de a participa la procesul decizional”, finanţat prin Fondul Social European - Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.

Noi lansări pe segmentul vinurilor roşii

De câţiva ani, compania Jidvei a intrat şi pe segmentul vinurilor roşii, cu Crăiţa Transilvaniei - un vin de masă cu indicaţie geografică, iar de anul acesta producătorul îşi va completa portofoliul cu un vin roşu superpremium, după cum ne-a spus Ioana Anghel.

Şi compania Cotnari intenţionează să promoveze pe piaţă vinuri roşii şi roze DOC, ne-a precizat Cătălin Grecu, Marketing Manager, Cotnari. Pe lângă soiurile deja consacrate (Grasă de Cotnari, Frâncuşa, Tămâioasă Românească şi Fetească Albă), Cotnariul are în podgorie în acest moment 105 hectare cu Fetească Neagră şi 40 de hectare cu Busuioacă de Bohotin.

În acest fel, compania îşi întregeşte gama de soiuri româneşti, intrând şi pe soiurile roşii.