Măsuri agro-tehnologice în pas cu vremea
Din punct de vedere agrometeorologic, anul care a trecut le-a dat de furcă agricultorilor din mai toate zonele ţării, fie din cauza secetei prelungite, fie din pricina ploilor abundente.
Pentru a afla cum va evolua vremea în perioada următoare, când fermierii se pregătesc pentru campania agricolă de primăvară, am stat de vorbă cu Dr. Elena Mateescu, şef al Laboratorului de Agrometeorologie din cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM).
Revista Ferma: La ce trebuie să se aştepte agricultorii la sfârşitul iernii şi la începutul primăverii? Vom avea o perioadă normală din punct de vedere agrometeorologic?
Elena Mateescu: În luna februarie 2010, temperatura medie a aerului va avea în general valori peste limitele normale în cea mai mare parte a zonelor agricole, iar în regiunile centrale şi nordice valorile de temperatură vor fi apropiate de normele climatologice lunare.
În zilele cele mai calde, maximele pot depăşi 15oC, iar în nopţile cele mai reci, minimele pot coborî până la valori sub -15oC, îndeosebi în zonele cele mai reci din centrul şi nordul ţării. Sub aspect pluviometric, precipitaţiile se pot situa peste mediile multianuale lunare în jumătatea vestică a teritoriului agricol, iar în rest se vor încadra în general în limite normale.
Prima lună a primăverii se va caracteriza printr-un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod normal în regiunile sud-estice şi vestice, sub valorile normale în nordul ţării, iar în rest, în limite obişnuite. În intervalele mai calde, valorile maxime pot depăşi 20oC, în sudul ţării.
În nopţile cele mai reci, temperaturile minime pot coborî sub -10oC în zonele depresionare. Cantităţile de precipitaţii pot înregistra valori peste mediile multianuale lunare în majoritatea regiunilor agricole ale ţării.
În aceste condiţii, la 31 martie 2010, dată ce corespunde cu sfârşitul perioadei de acumulare a apei în sol, conţinutul de umiditate în cultura grâului de toamnă, pe profilul de sol 0-100 cm, va putea înregistra valori satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime în majoritatea regiunilor agricole, exceptând suprafeţe din Dobrogea, Bărăgan şi sudul Moldovei, unde deficitele de apă vor fi moderate.
Culturile de câmp şi pomi-viticole vor parcurge în condiţii relativ bune sezonul rece şi intrarea în primăvară.
În perioadele cele mai reci, pe fondul scăderii valorilor termice sub pragul biologic critic de rezistenţă al plantelor (Tmin <-10...-15 grade) şi a absenţei sau insuficienţei stratului protector de zăpadă (grosime superficială de 1-5 cm şi aspect peticit) este posibil să se înregistreze deprecierea aparatului foliar la speciile de toamnă prin brunificări şi arsuri ale vârfului frunzelor, în special în semănăturile tardive înfiinţate după data de 1 noiembrie şi care nu au parcurs procesele specifice de vernalizare şi de "călire".
De asemenea, în luna martie, local sunt posibile pierderi de plante prin "asfixiere" în condiţiile apariţiei băltirilor de apă la suprafaţa solului, ca urmare a precipitaţiilor peste valorile normale asociate cu sol îngheţat şi permeabilitate mai redusă în această perioadă. Nu în ultimul rând, alternanţa îngheţ-dezgheţ a solului poate determina fenomenul de "descălţare" a plantelor.
Deci, o perioadă în care lucrările în câmp nu sunt foarte intense, însă verificarea vigurozităţii şi viabilităţii plantelor se impune săptămânal pentru a putea evalua la "desprimăvărare" procentul real al pierderilor cauzate de fenomenele specifice perioadei reci.
Pentru speciile pomicole cu înflorire mai timpurie (cais, piersic, cireş) îngheţul târziu de primăvară poate avea efecte în special asupra varietăţilor extratimpurii şi timpurii surprinse în faza de dezmugurire şi început de înflorire (spre exemplu floarea de cais deschisă poate pieri la temperaturi cuprinse între -2.2...5oC).
Revista Ferma: S-a acumulat suficientă apă în sol, în urma precipitaţiilor intense de la începutul anului?
Elena Mateescu: În luna octombrie 2009, cantitatea medie lunară de precipitaţii la nivelul suprafeţelor de interes agricol din ţara noastră a fost de 80,7 mm faţă de norma climatologică lunară de 34,8 mm, în noiembrie, de 44,2 mm faţă de 42,1 mm, iar în decembrie, de 67,6 mm faţă de 40,9 mm. În intervalul 1-17 ianuarie 2010, cantitatea medie de precipitaţii a fost de 31,8 mm, comparativ cu cea normală de 34,6 mm.
Deci în numai 17 zile avem o valoare apropiată de media multianuală lunară. Observăm că în fiecare lună s-a înregistrat un excedent de precipitaţii, fapt ce a condus la îmbunătăţirea rezervei de apă din sol, la această dată conţinutul de umiditate în cultura grâului de toamnă pe profilul de sol 0-100 cm înregistrând valori satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării.
Revista Ferma: Zăpada căzută până acum a fost suficientă pentru culturile de toamnă?
Elena Mateescu: În decembrie 2009, culturile agricole au beneficiat, începând din a doua parte a lunii, de protecţia stratului de zăpadă, de grosimi diferite, respectiv de la 1 la 10 cm şi până la 10-50 cm în cea mai mare parte a zonelor de cultură.
Totodată, în intervalul 15-24 decembrie 2009, deşi temperaturile minime negative din aer s-au situat frecvent sub limita de rezistenţă a plantelor cerealiere de toamnă (Tmin <-10...-15...-20oC) în condiţiile prezenţei stratului protector de zăpadă, aparatul foliar la culturile de toamnă înfiinţate în epoca optimă (1-15 octombrie 2009) nu a fost afectat, plantele fiind totodată bine înfrăţite (2-3 fraţi) şi pregătite pentru rezistenţa la condiţiile de iernare.
Culturile înfiinţate după 1 noiembrie, insuficient pregătite pentru rezistenţa la condiţiile de iernare şi mai slab înrădăcinate, prezintă la această dată o stare de vegetaţie pe ansamblu medie spre slabă, vigurozitate şi densitate neuniformă.
Revista Ferma: Ne aşteaptă secetă sau exces de umiditate în campania agricolă de primăvară?
Elena Mateescu: Conform estimărilor pe termen lung, putem aprecia că rezerva de umiditate din sol se va situa în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime pe majoritatea suprafeţelor agricole ale ţării, ceea ce înseamnă că există condiţii favorabile sub aspectul gradului de aprovizionare cu apă a solurilor, atât pentru pornirea în vegetaţie a culturilor de toamnă, cât şi pentru înfiinţarea semănăturilor din "prima urgenţă" în primăvară.
Conform datelor prelucrate până în acest moment, doar în sud-estul ţării deficitele de apă pot crea condiţii mai puţin favorabile pentru evoluţia culturilor de grâu de toamnă şi pentru campania de primăvară. Rămâne de văzut ce se va întâmpla în următoarele două luni. Prin actualizarea periodică a prognozelor şi asigurarea continuităţii informaţiilor calendarul lucrărilor agricole se poate modifica în funcţie de evoluţia condiţiilor agrometeorologice.
O apreciere generală însă este aceea că pentru cultura de grâu de toamnă rezerva de apă este favorabilă, cel puţin în acest moment, condiţiile fiind similare anului anterior. Lunile aprilie şi mai sunt, însă, luni hotărâtoare pentru evoluţia proceselor vegetative.
Revista Ferma: Ce sfaturi de specialitate aţi da agricultorilor pentru a se pregăti aşa cum trebuie pentru sezonul ce urmează?
Elena Mateescu: În prezent, monitorizarea curentă a culturilor şi pregătirea lucrărilor pentru declanşarea acestora în primăvară trebuie să se desfăşoare în flux continuu pentru a corela din timp calendarul lucrărilor agricole cu evoluţia vremii, planificarea acestora putându-se adapta în orice moment în funcţie de abaterile în sens pozitiv/negativ de la mersul obişnuit al vremii.
Estimările din luna martie pentru intervalul aprilie-iunie vor putea influenţa însă caracteristica predominantă a acestui an agricol, atât pentru culturile de toamnă, cât şi pentru cele de primăvară. Este bine ştiut faptul că precipitaţiile din această perioadă pot asigura cerinţa de apă pentru formarea recoltei la grâul de toamnă şi pornirea în vegetaţie la culturile de floarea soarelui şi porumb în bune condiţii, în special la hibrizii extratimpurii şi timpurii.
Revista Ferma: Spre ce culturi ar trebui să se orienteze agricultorii din diferite zone ale ţării, ţinând cont de previziunile agrometeorologice pentru anul acesta şi de schimbările climatice din anii trecuţi?
Elena Mateescu: Desigur că speciile cu ponderea cea mai însemnată în structura culturilor de câmp din ţara noastră ramân grâul şi porumbul, iar agricultorul care deţine suprafeţe mai reduse păstrează de ani buni această tradiţie.
La nivelul fermelor mai mari, însă, specialiştii îşi stabilesc an de an structura culturilor în funcţie de condiţiile agroclimatice locale, de rotaţia culturilor, de cerinţele pieţei etc.
Din punct de vedere agrometeorologic, ar fi potrivită alegerea varietăţilor rezistente la temperaturile ridicate şi la seceta din perioada de vară sau a genotipurilor cu o perioadă mai scurtă de vegetaţie, precum şi tendinţa către semănatul mai devreme în primăvară (1 aprilie) a hibrizilor de porumb.
Acestea sunt doar câteva opţiuni tehnologice ce pot fi folosite ca măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice.
SFATUL SPECIALISTULUI
Analiza rezultatelor simulate în condiţiile posibilelor schimbări climatice estimate pe baza modelelor climatice regionale evidenţiază faptul că schimbările în evoluţia climatică viitoare (2020-2050) pot avea efecte semnificative asupra culturilor agricole şi sunt determinate de interacţiunea dintre condiţiile climatice locale, de severitatea parametrilor climatici prognozaţi de scenariile climatice, de efectul creşterii CO2 asupra fotosintezei şi de tipul genetic al plantei.
Fundamentarea şi dezvoltarea opţiunilor de management agricol privind adaptarea şi reducerea efectelor negative ale posibilelor schimbări climatice asupra sistemelor de cultură pot recomanda măsuri tehnologice specifice: modificarea datei de semănat/plantat; utilizarea unor soiuri/hibrizi cu rezistenţă sporită la temperaturi ridicate/secetă; modificarea practicilor de lucrare a terenurilor (sistemul de lucrări "minimum-tillage" prin încorporarea resturilor vegetale); schimbarea rotaţiei culturilor; folosirea culturilor mixte, culturi intercalate, culturi permanente, culturi duble pe aceleaşi parcele sau în cadrul fermei pentru creşterea biodiversităţii şi, nu în ultimul rând, aplicarea irigaţiilor.
Adaptarea la schimbările climatice va beneficia astfel de experienţa dobândită din reacţia la evenimentele deja produse, prin selectarea opţiunilor şi implementarea acelor măsuri care au condus la minimalizarea pierderilor.
Toate articolele scrise de
Olivia FIRI

În ultima lună a anului, crescătorii de ovine şi caprine nu primiseră, încă, acea brumă de subvenţie d

În plin sezon de iarnă, majoritatea legumicultorilor din România care îşi continuă activitatea &icir

45 lei/cap de animal: atât vor primi, pentru anul acesta, crescătorii de ovine şi caprine din România de la

Când pomii înfloresc a doua oară într-un an, se spune că e semn de toamnă lungă şi iarnă grea. Pentru pomicultor

Mnerea de prune de Aldeşti, produsă de familia Faur din localitatea arădeană Voivodeni, a devenit al doilea magiun de

Bucuroşi de producţiile bune obţinute anul acesta, producătorii agricoli din principalele zone legumicole ale Bihorul

În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale uti

Târgul „Agromalim” de la Arad a fost şi locul de întâlnire a reprezentanţilor crescători

La începutul lunii septembrie, în al treilea an consecutiv, bihorenii au sărbătorit bogăţia recoltei de t

Performanţa productivă - poate fi reprodusă în condiţiile tehnice şi financiare ale oricărei ferme?

Campania de preluare a cererilor pentru plăţile naţionale directe complementare (CNDP) la speciile ovine şi caprine p

... Ne avertizează reprezentanţii crescătoriilor de ovine, pe bună dreptate. Mai puţin justificată este teama unora

Din 2008 încoace, piaţa naţională a vinului este în continuă scădere, pe fondul reducerii puterii de cum

Pentru crescătorii de ovine şi caprine, „Ordonanţa 23”, care părea să dea proprietarilor de animale şi

Fătările la ovine şi caprine au început deja şi, ca în fiecare an, proprietarii animalelor se văd din no

Dacă în anul viticol 2009, tehnologia a făcut casă bună cu condiţiile meteo favorabile cultivării viţei de v

Într-un an „al porumbului”, producătorii de seminţe şi-au cules laurii pentru genetica promovată, &

Pentru noul an viticol, Vincon Vrancea a început pregătirile încă din toamna anului trecut, imediat după r

Până la sfârşitului lunii noiembrie, APIA a autorizat la plată mai mult de jumătate din cei peste un mili

Până la această dată, ne aşteptam ca OUG nr. 23 din 24 martie 2010 privind identificarea şi înregistrare

Ediţia din acest an a „Târgului fermierilor bihoreni - Agro Bihor 2010”, desfăşurat la început

În zilele de 26 şi 27 august a.c., Asociaţia Profesională a producătorilor şi utilizatorilor de biotehnologii

Platforma exterioară a complexului Expo Arad Internaţional, în suprafaţă totală de 25.000 mp, a fost rezervată în

Timp de trei zile, în perioada 20-22 august, pe platoul pieţei agroalimentare din Pecica a fost mare sărbătoare,

Ediţia cu numărul XXI a Târgului internaţional de agricultură, industrie alimentară şi ambalaje “Agroma

Vă promiteam, într-una din ediţiile anterioare ale revistei Ferma, că vă vom împărtăşi câte ceva

Mult aşteptata rectificare bugetară, prin care agricultorii României sperau să se aloce în bugetul Agricul

Nemulţumiţi de lipsa de reacţie a reprezentanţilor Ministerului Agriculturii faţă de situaţia ajutoarelor de stat

După ani buni de investiţii în culturile viticole, susţinute prin programele de reconversie/restructurare a plantaţi

Patronatul Naţional al Viei şi Vinului (PNVV) a organizat, în perioada 5 februarie - 10 martie 2010, înt&ac

Campania de depunere a cererilor pentru Plata Naţională Directă Complementară (CNDP) pentru sectorul ovine/caprine es

Piaţa berii din România a înregistrat o scădere de 13 procente, în contextul în care vânz

Furnizarea energiilor regenerabile este o sarcină importantă a politicii energetice şi de mediu la nivel global. Tot m

În ediţia anterioară am făcut o trecere în revistă a principalelor caracterisitici ale activităţii de c
_relatedImg.jpg)
Din punct de vedere agrometeorologic, anul care a trecut le-a dat de furcă agricultorilor din mai toate zonele ţării,

Asociaţia Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL) a demarat, luna trecută, o serie de seminarii, av&aci

Zilele comunei, aniversarea a 481 de ani de la prima atestare documentară, Sfântul Dumitru, şi, nu în ultim
Odată cu aderarea României la Comunitatea Europeană (CE), ţara noastră aplică direct noile Regulamente comunitare de i
Mai mult hobby, decât afacereAsociaţia Crescătorilor de Iepuri şi Animal
Bazându-se pe producţiile bogate ale anului 2008, cu struguri de calitate şi vinuri pe măsură, dar mai ales pe cifrele
Sute de vinuri din zeci de sortimente s-au întrecut în rafinament şi eleganţă pe parcursul a trei zile de sărbătoare
Parlamentul European (PE) a adoptat în sesiunea plenară din data de 13 ianuarie 2009 noul regulament privind utilizarea du
Luna trecută, Patronatul Naţional al Viei şi Vinului (PNVV) a organizat la sediul Ministerului Agriculturii, Pădurilor Cele mai citite azi
- Utilajele Maschio, produse cu energie verde
- Noua gamă de combine Axial-Flow de la CASE IH
- Tabără: CNDP la ovine/caprine va fi minim 60 lei/animal
- Cum putem prepara păstrăvul?
- Model constructiv pentru ferma de 400 oi Ţurcane
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Creşterea iepurilor - programarea reproducerii
- Rambursare mai rapidă pentru beneficiarii fondurilor europene
- Cultura căpşunului
- SOLARUL... cu tot ce sporeşte şi creşte-n izvorniţă
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
Poza zilei
Forum Agroinfo.ro
- ASOCIATIA CRESCATORILOR - BOVINE PENTRU CARNE(11/2/2012 15:49:41)
- infiintare microferma de porci(11/2/2012 11:18:54)
- Fonduri pentru tinerii care doresc sa faca agricultura?(11/2/2012 10:22:42)
- Consultanta fonduri europene(11/2/2012 9:42:44)
- Informatii pentru incepatori(10/2/2012 14:15:39)
- Bovine de carne(10/2/2012 11:59:3)
- PREZENTARE MEMBRI(9/2/2012 22:27:9)
- Cultura cartofi(8/2/2012 16:39:20)
- Subventii(8/2/2012 13:38:29)
- O tara fara guvern(6/2/2012 20:33:0)
Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul
Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali
Fiţi independent energetic!
Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?
Mai multe Tehnologii Agricole

Forum
_artBig.jpg)



Tractor în zăpadă