Energii regenerabile

În anul 2005, în cadrul Facultăţii de Agricultură din Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara a fost înfiinţată specializarea "Maşini şi Instalaţii pentru Agricultură şi Industrie Alimentară" (MIAIA), în cadrul căreia cadre universitare din alte instituţii academice de peste hotare au fost invitate să susţină cursuri, în calitate de profesori asociaţi. În acelaşi an, s-a reuşit colaborarea cu Walter Stahli din Germania, titular al cursului "Maşini pentru protecţia plantelor", renumit specialist în acest domeniu.

Anul trecut, la propunerea lui Sorin Bungescu, profesor la Facultatea de Agricultură, Milan Martinov, profesor al Facultăţii de Ştiinţe Tehnice din cadrul Universităţii din Novi Sad, a fost invitat să susţină cursul "Energii regenerabile în mediul rural", pentru studenţii din anul I ai acestei specializări.

În luna noiembrie a anului trecut, Milan Martinov a fost prezent la Timişoara şi a oferit studenţilor informaţii cu privire la principiile de bază şi la ultimele realizări în domeniu.

Proiecte transfrontaliere

Cu această ocazie, invitatul din Serbia a avut şi câteva contacte cu profesori de la Universitatea "Politehnica" şi ai USAMVB din Timişoara, dar şi cu un producător timişorean de utilaje pentru industria alimentară, de cazane pentru încălzire centrală, schimbătoare de căldură, boilere etc., în ideea de a da starul unor proiecte euroregionale România - Serbia, în domeniul energiilor regenerabile.

“Deocamdată, s-a discutat posibilitatea de a demara un proiect transfrontalier privind utilizarea biomasei pentru obţinerea de energie alternativă, în care să fie implicate localităţile Săcălaz, judeţul Timiş, şi Jitişte, din Regiunea Banatului Sârbesc.

Obiectivul principal este construirea unei centrale de biogaz, pe bază de peleţi, coji de nuci etc., pentru încălzirea primăriilor şi a şcolilor din cele două localităţii”, ne-a explicat Sorin Bungescu.

Ulterior, sistemul ar urma să se extindă la nivelul întregii comune, avându-i drept aplicanţi, dar şi beneficiari, pe toţi locuitorii comunelor, care ar putea să-şi încălzească singuri gospodăriile. Sursele de finanţare ar urma să provină din fonduri UE, care se alocă programelor bilaterale-transfrontaliere.

Afaceri de familie cu venituri decente

Implementând proiecte de producere a energiei bio în mediul rural se poate găsi o soluţie pentru anumite probleme sociale specifice acestor zone slab dezvoltate. “Pe lângă obiectivele care ţin de protecţia mediului, în paralel, încercăm să rezolvăm şi probleme de natură socială, cum ar fi dezvoltarea rurală.

Având în vedere că aceste resurse pentru energii regenerabile se află cu precădere în mediul rural, valorificarea lor trebuie concentrată aici. Producerea şi utilizarea energiei regenerabile presupune folosirea atât a resurselor materiale, dar şi a forţei de muncă. Serbia şi România sunt preocupate în prezent şi de înaintarea producţiei proprii de echipamente necesare, creşterea producţiei, cu precădere a biomasei, folosind, spre exemplu, plopul pentru încălzire, o masă verde care se poate obţine pe terenuri inferioare”, ne-a explicat Milan Martinov.

Astfel de proiecte implementate la sate ar aduce şi profit utilizatorilor, iar finanţările ar putea fi susţinute şi din surplusul plătit de utilizatorii combustibililor pe bază de fosfaţi. “O parte din preţul, evident mai mare, plătit pentru gaze sau pentru motorină, ar trebui să meargă spre obţinerea de energie regenerabilă.

Această îndeletnicire va fi profitabilă şi pentru că energia produsă astfel se plăteşte mult mai bine. Prin urmare, agricultorii vor fi motivaţi să investească aici”, a adăugat Martinov. Însă, astfel de îndeletniciri nu sunt la îndemâna oamenilor simpli, ci mai degrabă a celor cu bani, a marilor producătorilor, în special a întreprinderilor, care ar face concurenţă micilor producători.

“N-ar fi corect ca un om de afaceri să câştige 50 mii euro lunar, iar un mic producător, doar 200 de euro pe lună.De aceea, noi îi vizăm pe tinerii fermieri ai satelor, deţinători ai unor ferme relativ mari, constituiţi în asociaţii familiale, spre exemplu o familie formată din soţ şi soţie, la 35 de ani, cu doi copii, posesori ai unui business care să le asigure un trai decent la ţară”, a explicat Martinov.

RECUNOAŞTERE INTERNAŢIONALĂ

Milan Martinov, membru al Comitetului Utilizatorilor de Biomasă în Guvernul Voivodina şi expert individual evaluator al proiectelor FP6 (cel de-al 6-lea Program-cadru pentru Cercetare al UE), este recunoscut atât în Serbia, dar şi pe plan internaţional pentru cercetările efectuate în: testarea diferitelor tipuri de cazane şi cuptoare de ardere pentru lemn şi paie; utilizarea energiilor geotermale, solare şi eoliene în agricultură; producerea de biogaz, bioetanol şi de biodiesel; cercetări privind utilizarea biomasei ca şi combustibil, proiectarea maşinilor de tocat paie şi de prelucrare a acestora etc.