Bilanţ Caussade Semences

În data de 20 august 2010, reprezentanţii firmei Caussade Semences SRL, subsidiara din România a companiei multinaţionale de origine franceză Groupe Caussade Semences, s-au aflat în vestul ţării, într-unul din cele cinci centre proprii de testare a soiurilor şi hibrizilor în România, situat în comuna Tomnatic, judeţul Timiş.

Compania, al cărei obiect de activitate este ameliorarea, multiplicarea, producerea şi comercializarea seminţelor pentru cultura mare, plante tehnice şi plante furajere, a organizat La Tomnatic o reuniune cu circa două sute de fermieri din vestul ţării şi cu partenerii şi distribuitorii naţionali şi regionali, cărora le-au prezentat o serie de varietăţi de porumb şi de sorg.

Portofoliul de produse al Groupe Caussade Semences cuprinde 23 de specii de cultură, respectiv cultură mare (porumb, floarea soarelui, sorg, leguminoase anuale pentru boabe: soia, mazăre), leguminoase perene: lucernă, trifoi, sparcetă şi alte plante furajere, produse care se comercializează în 34 de ţări din întreaga lume.

La nivel mondial, firma Caussade este foarte bine poziţionată la cultura de porumb şi este recunoscută pentru performanţa extraordinară la hibrizii extratimpurii şi timpurii, fără a omite rezultatele excelente ale hibrizilor semitimpurii şi tardivi, care au debutat în producţie acum 50 de ani cu programele de ameliorare pe porumb pe această linie.

În România, cea mai mare cotă de piaţă o deţine pentru cultura de rapiţă, urmată de porumb şi de floarea soarelui, însă şi celelalte culturi sunt bine poziţionate.

60 hibrizi de porumb şi 4 de sorg, la Tomnatic

La Tomnatic, pe o suprafaţă de aproape 20 de hectare, pusă la dispoziţie de fermierul Constantin Molcuţ, reprezentant al societăţii agricole Molagro din Lovrin, Caussade deţine loturi demonstrative cultivate cu 60 hibrizi de porumb, dintre care 25 sunt deja în comercializare, alţii fiind în testare, precum şi patru hibrizi de sorg.

„Nu comercializăm nimic până nu testăm măcar doi ani în toate zonele de cultură din România, pentru a vedea cât de bine se adaptează pedoclimatului fiecărei regiuni agricole. Pentru hibrizii în testare din 2009, la sfârşitul lui 2010 tragem linie şi vedem ce putem avea ca şi noutăţi în anul următor în pachetul comercial al companiei”, a explicat Nina Gheorghiţă, director de marketing şi dezvoltare în cadrul subsidiarei Grupului Caussade Semences din România.

La porumb, portofoliul de hibrizi al Caussade este unul foarte generos, iar fermierii au de unde să aleagă. În prezent, peste 250 de varietăţi sunt înscrise în catalogul european, iar anual Departamentul de Cercetare al Caussade omologhează aproximativ 20 de noi hibrizi.

Specialiştii Caussade au adus în atenţia oaspeţilor şi sorgul (pentru boabe sau zaharat, pentru siloz), o cultură despre care aceştia spun că nu i se acordă încă importanţa cuvenită, ştiind că specia valorifică foarte bine solurile sărace, chiar şi în condiţii de secetă.

“Dacă aveţi terenuri degradate sau acolo unde nu sunteţi siguri că obţineţi producţii la porumb, vă propunem să cultivaţi sorgul pentru boabe, cu randament extraordinar de bun, precum şi cel pentru siloz, care are o masă vegetativă foarte bogată şi un conţinut excelent în zaharuri”, i-a sfătuit Nina Gheorghiţă pe fermierii care cresc şi animale.

Prezentarea hibrizilor de porumb

Compania produce hibrizi de porumb pentru boabe, pentru siloz, pentru amidon şi pentru agro-energie. Prezentarea celor 60 de varietăţi s-a facut în ordinea crescătoare a grupelor FAO. „În general, la prezentare, dar şi pentru zona de vest a ţării, se pune accent pe hibrizii de la semitimpurii către cei mai tardivi, pentru că nu merită să cultivi sub grupă FAO 350, deoarece aici sunt condiţii propice acestei culturi.

Chiar dacă cei din grupele mai mari sunt mai productivi, îi testăm şi pe cei din grupele FAO 190-300, deoarece dorim să ştim exact cum se comportă toate varietăţile noastre aici. Apoi, există posibilitatea ca cei extratimpurii să fie cultivaţi ca şi cultura a doua. De asemenea, dacă în toamnă se doreşte eliberarea terenului din timp în vederea înfiinţării culturilor care se seamnănă mai devreme, un hibrid timpuriu este ideal”, ne-a lămurit Nina Gheorghiţă.

În prezentarea hibrizilor de porumb Caussade, la început s-a insistat asupra varietăţilor pentru siloz din gama DUO CS (combinarea a două varietăţi de porumb, având aceeaşi precocitate şi dezvoltare vegetativă, selecţionate pentru complementaritate nutritivă şi digestivă), respectiv DUO 340 CS, DUO 450 CS şi DUO 540 CS.

“Hibrizii se seamănă intercalat, câte două rânduri, iar rezultatele sunt excepţionale: în condiţiile de secetă de anul trecut, producţiile au fost de peste 65 tone/ha, la o tehnologie medie. În condiţii de irigat şi cu aplicarea de îngrăşăminte, producţiile ajung şi la 80 tone/ha”, a explicat Laszlo Szabo, promotor pe zona Transilvania.

În recomandarea de la finalul prezentării loturilor, specialistul Caussade a ţinut cont de perioada de semănat a hibrizilor. Astfel, dacă porumbul se seamănă dincolo de epoca optimă, se recomandă cultivarea hibrizilor semitimpurii, cum sunt Realli (hibrid vârf de gamă pentru grupa lui de maturitate FAO 380) şi Pardi (FAO 370).

Dacă se seamănă în perioada optimă sau mai devreme, sunt recomandaţi hibrizii din grupa FAO de peste 430, semitardivi sau tardivi, cum ar fi Gerzi - FAO 430, Tacki - FAO 440, Maggi - FAO 440, Promi - FAO 460 sau Coretta - FAO 510, iar recomandările pot continua. Prezentarea fiecărui hibrid s-a făcut concomitent cu explicarea avantajelor cultivării acestora, cu indicarea zonei de favorabilitate, fiind însoţită de recomandările tehnologice specifice fiecărei varietăţi aflate în lotul de testare.

Vă supunem atenţiei câţiva dintre hibrizii de top ai companiei Caussade Semences.

• Realli CS (FAO 380): hibrid semitimpuriu, din noua generaţie (18-20 rânduri de boabe pe ştiulete), simplu, cu bob dentat, unul din cei mai productivi hibrizi din piaţă, ştiulete mare, foarte bine acoperit cu boabe, boabe/rând: 42-45, MMB: 330, randament în boabe foarte ridicat, recomandat pentru tehnologii intensive, pierderea foarte rapidă a apei din bob, densitate: 55.000-60.000 pl/ha-neirigat şi 60.000-65.000 pl/ha-irigat, recomandat pentru cultivare în Câmpia de Vest, sudul ţării, Dobrogea şi sudul Moldovei. Rezultate de producţie în 2009: 10.202 (Alba) - 12.700 (Marghita) kg/ha.

• Pardi (FAO 370): hibrid semitimpuriu, simplu, bob dentat, ştiulete mare, foarte bine acoperit cu boabe, rahis subţire, potenţial foarte ridicat de producţie, adaptabilitate la diferite tipuri de sol, rezistenţă la bolile foliare, la frângerea şi căderea tulpinii, toleranţă la stres hidric, pierderea rapidă a apei din bob, rânduri/ştiulete: 16, boabe/rând: 42-45, MMB: 290-350, densitate: 55.000-60.000 pl/ha-neirigat şi 60.000-65.000 pl/ha-irigat, recomandat pentru cultivare în Câmpia de Vest, sudul ţării, Dobrogea şi sudul Moldovei. Rezultate de producţie în 2009: 9915 (Galda - Alba) - 11.742 (Marghita) kg/ha.

• Gerzi (FAO 430): hibrid semitardiv, simplu, bob dentat, ştiulete mare, foarte bine acoperit cu boabe, rahis subţire, start excelent în vegetaţie, foarte bun potenţial de producţie, toleranţă la secetă şi la arşiţă atmosferică, pierderea rapidă a apei din bob, rezistenţă la frângerea şi căderea tulpinii, rânduri/ştiulete: 16, boabe/rând: 40-44, MMB: 350-365, densitate: 55.000-60.000 pl/ha-neirigat şi 60.000-65.000 pl/ha-irigat, recomandat pentru cultivare în Câmpia de Vest, sudul ţării, Dobrogea şi sudul Moldovei. Rezultate de producţie în 2009: 9035 (Albota) - 14.498 (Brăila) kg/ha.

• Coretta (FAO 510): hibrid tardiv, simplu, bob dentat, ştiulete mare, foarte bine acoperit cu boabe, potenţial de producţie foarte ridicat, adaptabilitate foarte bună la toate condiţiile pedoclimatice şi tehnologice, rezistenţă foarte bună la boli, pierderea rapidă a apei din bob, rânduri/ştiulete: 18, boabe/rând: 38-42, MMB: 360-395, densitate: 55.000-60.000 pl/ha-neirigat şi 60.000-65.000 pl/ha-irigat, recomandat pentru cultivare în Câmpia de Vest, sudul ţării, Dobrogea şi sudul Moldovei. Rezultate de producţie în 2009: 10.519 (Grabat) - 16.539 (Brăila) kg/ha.

ÎNTRE PRIMII 5 PRODUCĂTORI ŞI COMERCIANŢI DE SEMINŢE

Caussade Semences este prezentă în România încă din anul 2005, când a început colaborarea cu o serie de staţiuni de cercetare în vederea testării adaptabilităţii varietăţilor proprii la pedoclimatul din România, de la care compania a achiziţionat ulterior material genetic autohton pentru a-şi infuza propria bancă de gene cu germoplasmă nouă. Văzând că varietăţile se comportă foarte bine, în 2007 şi în 2008, Caussade şi-a promovat genetica în România prin intermediul unui distribuitor, după care, la 1 ianuarie 2009, a deschis propria filială.

De anul acesta, grupul francez a hotărât să deschidă o a doua companie, Caussade Semences Est-Europa, care să coordoneze activitatea din România, Ungaria, Bulgaria şi din Republica Moldova, iar începând din 2011 să supravegheze extinderea şi către Rusia, Ucraina, Turcia şi restul ţărilor din fostul bloc sovietic.

Evoluţia Caussade Semences în România a depăşit orice aşteptare, cota de piaţă deţinută situându-se undeva la 10-15% pentru toate culturile comercializate. “Suntem departe de ceea ce ne aşteptăm pe termen mediu, dar suntem în grafic ca şi rezultate imediate. Obiectivele pe care ni le-am propus s-au îndeplinit, iar în ceea ce priveşte România, deja suntem între primii cinci producători şi comercianţi de sămânţă.

Ne aşteptăm ca în perioada următoare să fim între primii trei producători şi comercianţi, ceea ce ar însemna să vindem peste o sută de mii de doze de porumb”, ne-a declarat Ştefan Gheorghiţă (foto), director general la Caussade Semences Est-Europa şi director general interimar al Caussade Semences România.

UN PRODUCĂTOR CARE A ÎNCERCAT SĂ FACĂ PERFORMANŢĂ

Constantin Molcuţ (foto), de profesie inginer mecanic agricol, a început propria afacere în agricultură în anul 1992, când a înfiinţat societatea Molagro din Lovrin. Acum, are în exploatare aproximativ cinci sute de hectare de teren, majoritatea luate în arendă şi cultivate cu porumb (230 ha), grâu (200 ha), orz şi cu floarea soarelui. Suprafeţele se întind pe teritoriul a patru comune: Sânpetru Mare, Lovrin, Tomnatic (45 hectare) şi Gotlob, această repartizare fiind explicată de dificultăţile întâmpinate la achiziţionarea/arendarea terenurilor în vederea comasării şi exploatării eficiente.

Parcul tehnologic al societăţii este… “antic, vechi şi de demult”, spune fermierul Molcuţ, şi cuprinde şase tractoare U650 şi utilajele aferente, dar şi un tractor Fendt şi o combină Case 50-88 cumpărată în leasing de doi ani.

Una peste alta, cel care a fost gazdă a evenimentului de prezentare a hibrizilor Caussade nu se dă înapoi de la nimic când vine vorba să facă performanţă, într-o astfel de conjunctură începând şi colaborarea cu Caussade Semences. “În ultimii ani am avut o ascensiune normală pentru un producător care a încercat să facă performanţă. Firma Caussade Semences am cunoscut-o acum doi ani, prin promotorii din zonă, Ascanio Masut, în speţă.

Caussade nu e un mare producător în România încă, dar având un marketing foarte bun, o politică foarte bună de orientare în zona noastră, cu promotori şi oameni competenţi, a ajuns să se înrădăcineze şi aici. Am lucrat foarte bine anul trecut, anul acesta am dezvoltat conlucrarea cu firma Caussade şi suntem încântaţi de soiurile şi hibrizii pe care-i au, în speţă la porumb şi la floare, care m-au încântat efectiv”, spune Molcuţ.

Tehnologia aplicată a fost şi ea ca la carte. “Firma vine cu produsul şi cu tehnologia, totul e să ştii să îmbini experienţa acumulată de-a lungul anilor cu ceea ce-ţi recomandă specialistul. Fără tehnologie, nu faci producţii”, susţine Constantin Molcuţ.

Cel mai important hibrid la porumb pe care Molagro îl are în cultură este Realli, care anul trecut a dat rezultate extraordinare, iar pentru 2010 aşteptările sunt mult mai mari. “În 2009, în condiţii de secetă, am făcut producţii de peste 8000 de kg de boabe stas la porumb.

Pentru 2010, un ochi de specialist poate estima producţii de 11-12 tone/ha”, spune Constantin Molcuţ, care speră ca măcar la porumb să iasă bine anul acesta, după recoltele slabe înregistrate la grâu, o medie de 3500/ha, şi la orz, de 3 tone/ha.