Agricultura a pierdut şi banii de la fundul sacului

Potrivit Proiectului de Ordonanţă privind rectificarea bugetară pe 2010, Agricultura va pierde 142 milioane lei din bugetul de funcţionare, pe de o parte, iar pe de alta, va primi ceva bani prin suplimetarea Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri.

Fondul de Garantare a Creditelor va fi suplimentat...

Prin rectificare, Guvernul are în vedere, în principal, asigurarea sumelor necesare pentru cofinanţarea proiectelor europene, spune premierul României. „Nu se taie nici un euro de la cofinanţarea proiectelor europene. Dimpotrivă, la Mediu şi la Agricultură am suplimentat partea necesară cu cofinanţarea proiectelor europene, astfel încât absorbţia fondurilor de la UE să nu aibă de suferit”, a subliniat prim ministrul.

În acest sens, Fondul de Garantare şi Contragarantare pentru IMM-uri va fi capitalizat cu 46 de milioane de euro în vederea garantării pre-finanţărilor şi cofinanţărilor pentru firmele care au proiecte finanţate din fonduri europene. „Prin capitalizarea Fondului cu 46 milioane de euro se pot acorda garanţii pentru credite de până la 2 miliarde de euro”, a adăugat premierul.

... dar cum va ajuta agricultura?

Această măsură nu pare să ajute prea mult agricultura ţării, deoarece condiţiile de creditare sunt foarte greu de îndeplinit de către 80 la sută dintre agricultori. „Ce fac eu cu fondul de garantare, când acesta îmi garantează banii şi îmi ia dobândă, câştigând astfel şi funcţionând aproape ca o societate privată.

Prin această măsură am îmbogăţit doar modul de garantare! De ce nu s-au luat acele măsuri cerute de noi, să avem acces la credite cu o dobândă de până la 6 la sută, cum este în toate statele europene.

Prin această mascaradă, nici zece la sută din fermieri nu vor atrage fonduri europene, deoarece sistemul de garanţii te înrobeşte şi este diabolic, fiind accesibil doar celor care pe lângă agricultură mai au şi alte activităţi, fabrici etc. Restul, adică 70-80 la sută din fermieri, care au făcut până acum investiţii mari, sunt în prag de lichidare”, spune Viorel Matei, preşedinte FNPAR.

Şi crescătorii de ovine sunt rezervaţi vizavi de măsura suplimentării fondului de creditare. „Politica agricolă nu e compatibilă cu cea bancară. Poate să pună în plus zeci de miliarde de euro, iar noi tot nu-i vom accesa. Tind să cred că fondurile europene sunt strict direcţionate spre anumiţi beneficiari”, spune Ionică Nechifor, vicepreşedinte al Federaţiei Romovis.

Rectificarea “muşcă” din bugetul agriculturii

Potrivit notei de fundamentare a Proiectului de Ordonanţă privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2010, discutat în şedinţa de Guvern din data de 11 august a.c., Agricultura va ceda 142,5 milioane lei, deşi ministrul Agriculturii, Mihail Dumitru, a declarat că instituţia pe care o conduce ar avea nevoie de peste 2 miliarde de lei, pe care nu are speranţe că le va obţine.

Dimpotrivă, „cred că mai degrabă bugetul Ministerului Agriculturii va fi afectat negativ la rectificarea bugetară, la cheltuieli de personal şi la cheltuieli de bunuri şi servicii”, a spus Dumitru, care a avut dreptate, întrucât cele 142 milioane lei se taie din bugetul pentru investiţii şi cheltuieli de capital al MADR, potrivit lui Adrian Rădulescu, secretar de stat al ministerului de resort.

„Nu s-a spus niciodată că va fi o rectificare bugetară pozitivă, ci una prin care se taie. Am avea nevoie de o mie de miliarde de lei, dar nu putem cere aşa ceva. Bugetul destinat subvenţiilor n-are cum să fie afectat, deoarece el nu există. Zero din zero n-ai cum să iei. Banii aceştia (care s-au tăiat, n.r.) au devenit disponibili prin măsurile de restructurare ale MADR şi prin reducerea salariilor cu 25 la sută”, ne-a precizat Adrian Rădulescu.

Reprezentanţii agricultorilor spun că deşi sperau, nu se puteau aştepta la mai bine de la această rectificare, nu atât din pricina Guvernului, cât a ministrului agriculturii, căruia aceştia îi cer cu insistenţă demisia. „Activitatea MADR este compormisă. Imediat după anunţarea tăierii bugetului agriculturii, care şi aşa este gol, Mihail Dumitru trebuia să-şi depună demisia.

Această rectificare afectează calitatea muncii angajaţilor Ministerului Agriculturii, şi aşa deficitare pe anumite servicii. Cum a putut crede că poate să ducă la bun sfârşit timp de un an activitatea MADR fără bani?”, se întreabă Viorel Matei.

Fermierii români s-au ales anul acesta cu o subvenţie pe suprafaţă de 82 de euro, când puteau să primească 160 euro, în timp ce, potrivit lui Viorel Matei, orice fermier din UE primeşte cel puţin 270 euro/hectar.

Ovinele şi bovinele, pe nicăieri

Să nu mai vorbim despre prima pe cap de animal la ovine/caprine sau de subvenţia acordată crescătorilor de bovine, despre care nu se ştie aproape nimic sigur. Deocamdată, Adrian Rădulescu i-a asigurat pe crescătorii de bovine că anul acesta vor primi 21 euro/tona de lapte livrată şi 80 euro/carcasa de vită sacrificată în abator.

În ceea ce priveşte ovinele şi caprinele, secretarul de stat ne-a precizat că ajutorul va fi de 5 euro/cap de animal. „Pentru sectorul ovine/caprine ar fi fost necesare 101 milioane euro. Noi am cerut doar jumătate, astfel încât să primim cel puţin 10 euro/cap de animal. Cu toate acestea, Ministerul spune că nu ne poate acorda mai mult de 5 euro/cap de animal, ceea ce este inacceptabil, deoarece este inadmisibil ca un sector care realizează exporturi de peste un miliard de euro anual să fie distrus.

Sperăm ca în toamnă, când se votează bugetul pe 2011, să avem la agricultură o sumă mai mare, din care să se plătească şi subvenţiile pe anul acesta”, ne-a declarat Ionică Nechifor.

Reprezentanţii crescătorilor de bovine au făcut şi ei o ultimă propunere Ministerului Agriculturii privind sprijinul la bovine în acest an. Aceştia au acceptat varianta propusă de Minister, respectiv acordarea celor 21 euro/tona de lapte cotă şi ajutorul pentru carne, cu condiţia să se renunţe la obligativitatea ca producătorul să devină PFA. „Astfel, suma alocată va putea fi accesată de către 90 la sută dintre fermieri, şi nu de 40 la sută, cât ar permite condiţia de PFA a beneficiarilor”, spune Claudiu Frânc, vicepreşedinte al Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România.

De asemenea, FCBR a propus ca diferenţa de bani care nu se va putea absorbi prin măsurile pentru carne şi lapte să se acorde pe hectarul de teren aferent bazei furajere. “Sprijinul poate merge până la 100 euro/hectar, dar un fermier poate depune cerere doar pentru 1,4 hectare pe UVM”, a precizat Frânc. Până la această oră nici unii, nici alţii n-au primit un răspuns concret din partea ministerului, pentru a putea trece la elaborarea legisaţiei aferente.

COMITETULUL DE CRIZĂ PENTRU SALVAREA AGRICULTURII IA ATITUDINE

Federaţia Agrostar, împreună cu Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR), au reunit la sfârşitul lunii trecute toate organizaţiile sindicale, patronale din agricultură şi asociaţiile profesionale din România într-un Comitet de criză pentru salvarea agriculturii şi au stabilit o strategie de acţiune pentru următoarea perioadă.

„Acest Comitet de Criză era necesar, pentru că trebuie să mai dăm o speranţă agricultorilor. Nu sărim doar la gâtul Guvernului, ci protestăm şi împotriva Ministerului Agriculturii pentru incompetenţa cu care gestionează acest minister, şi împotriva votului şi tratamentului diferenţiat pe care îl aplică UE României”, spune Viorel Matei.

Planul de măsuri vizează şi demiterea ministrului agriculturii, pe care îl fac responsabil de situaţia critică a agriculturii. „Important este că am reuşită să ne aşezăm la aceeaşi masă şi să ne găsim un numitor comun: agricultura României trece printr-o perioadă grea, e chiar una de răscruce, şi dacă nu vom reuşi să blocăm toate iniţiativele acestui ministru Mihail Dumitru, care cred că va ajunge în istorie ca cel mai slab ministru pe care l-a avut agricultura României, atunci probabil că ne vom merita soarta.

Avem nişte drepturi câştigate, negociate cu UE şi din păcate s-a trezit el (Mihail Dumitru, n.r.) ca acum, pe fondul crizei economice, să înjumătăţească subvenţia la hectar, să taie subvenţia la crescătorii de animale sau să nu facă nimic cu privire la accesarea fondurilor europene”, ne-a declarat ştefan Nicuale, preşedintele Ferderaţiei Agrostar.

Pentru început, reprezentanţii tuturor sectoarelor agricole au solicitat urgent întâlniri cu toate instituţiile statului implicate în domeniul agricol, în frunte cu premierul Emil Boc şi cu preşedintele României, Traian Băsescu. În lipsa unui răspuns şi a unor soluţii acceptabile, începând cu luna septembrie, fermierii vor demara ample acţiuni de protest.

Aşadar, în data de 2 septembrie, producătorii agricoli vor protesta în faţa prefecturilor din toată ţara, reprezentanţii Agrostar spunând că se aşteaptă să participe peste 40 mii de oameni cu mii de utilaje. O săptămână mai târziu, va avea loc un protest de amploare la Bucureşti la care vor fi aşteptaţi în jur de 10-15 mii de agricultori, cu aproximativ 300 de utilaje agricole, urmând ca pe 23 septembrie, fermierii să blocheze drumurile naţionale şi judeţene.


MADR, ACUZAT DE DISCRIMINARE ŞI ÎNVRĂJBIRE A AGRICULTORILOR

Viorel Matei, preşedinte FNPAR
„Prin acordarea discriminatorie a ajutoarelor de stat se doreşte dezbinarea agriculturii şi au avut grijă să creeze tensiuni între diferitele sectoare, pentru că oricum, cu timpul, fermierii din România se vor trezi. Aşadar, nu se doreşte sub nici o formă unitatea acestor oameni”.

Claudiu Frânc, vicepreşedinte FCBR
“Nu avem nimic împotriva colegilor noştri care cresc porc şi pasăre, pentru că se vrea cu orice preţ asmuţirea unora împotriva celorlalţi. Sunt măsuri normale şi fireşti, pe care le aplică toate statele cu o economie normală, dar modul în care au fost aprobate, în acest moment în care toate celelalte specii şi sectoare, ovine, caprine, legume-fructe, cultură mare, irigaţii etc., le-ai lăstat să crape, este strigător la cer. Noi ne luptăm de şase luni de zile pentru vaca asta şi totdeauna ni s-a spus NU”.

Ştefan Niculae, preşedinte Agrostar: „Din 14 Hotărâri de Guvern pe care trebuia să le trimită MADR la Bruxelles, s-au trimis numai două: pasărea şi porcul. Păi numai pasăre şi porc avem în România? O agricultură n-o poţi privi numai sectorial. În primul rând, trebui să vedem ce se întâmplă la sectorul vegetal, căci acesta suţine porcul şi pasărea. Pe de altă parte, când ai un sector care a ajuns să facă exporturi de aproape un miliard de euro la berbecuţi şi, în loc să stimulezi să crească aceste exporturi, tu vii şi le tai subvenţia de la 17 euro la 5 euro şi nu le mai acorzi nici o soluţie de finanţare... ce să mai credem!?”

Ionică Nechifor, vicepreşedinte ROMOVIS
“Nu se poate să dai 1370 pentru o scroafă gestantă, 500 lei pentru un porc la îngrăşat şi 470 lei pentru o scrofiţă de prăsilă, iar oaia care aduce valută în ţară să fie lăsată de izbelişte. Nu cred că porcul aduce valută în ţară, mai ales că noi importăm carnea de porc şi nici măcar nu avem voie să facem export”.