APIA şi-a făcut planul. Consiliul local ia banul!
Teoretic, dacă ne luăm după comunicatele APIA, lucrurile ar sta cu totul altfel. Practic, cu girul multor agenţii judeţene, Consiliile Locale nu au întâmpinat nici o piedică în a depune dosare pentru plata SAPS şi nici când a venit vorba de a încasa banii... De cealaltă parte, crescătorii rămân şi fără bani şi cu păşunile vai de ele, pentru că odată ajunşi în conturile Primăriei, banii îşi pierd destinaţia iniţială.
Dacă nu am şti, nu v-am povesti... Din păcate, nu e vorba doar de o simplă poveste cu final mai puţin fericit, când ne referim la banii pentru păşunile comunale. De multe ori, scăpările legislative şi chiar încălcarea cu bună ştiinţă a legii duc la nedreptăţi care nu mai pot fi remediate.
La minister e bucurie mare, pentru că APIA a autorizat la plată 595 de milioane de euro, reprezentând 96 la sută din bugetul comunitar alocat plăţilor pe suprafaţă, ceea ce reprezintă necesarul pentru a nu fi penalizaţi de Comisia Europeană pentru întârzieri la plată, se arată într-un comunicat al MADR.
Printre deciziile de plată se află şi multe cereri declarate neeligibile la plata pe 2009 până acum aproximativ o lună, şi care erau depuse de Consiliile Locale. Într-un timp record, pe ultimii metri, primarii s-au mobilizat şi au scos de pe te miri unde documentele justificative pe care n-au fost în stare să le ducă timp de un an de zile.
De ce acum? Pentru că APIA, pentru a nu rămâne cu sacii (banii) în căruţă şi pentru a nu fi urecheată de UE, a acceptat ca document justificativ din partea CL-urilor un simplu proces verbal cu semnătură pe proprie răspundere.
Mioriţa, „jumulită” de APIA
În această situaţie se află şi Consiliul Local din comuna Coşteiu, judeţul Timiş, care a fost declarat eligibil şi a fost autorizat la plata aferentă campaniei SAPS 2009, deşi, aşa cum am mai scris şi anul trecut, Primăria a încasat bani pentru taxele de păşunat (cărora ulterior le-a schimbat destinaţia) iar Asociaţia crescătorilor de ovine Ovitim Mioriţa din Coşteiu a prezentat documente justificative în acest sens.
Mai mult, reprezentanţii APIA Timiş ne-au declarat că pentru SAPS 2010 tot Consiliul Local a depus cerere şi tot pe baza unui proces verbal întocmit în urma unei şedinţe cu crescătorii de animale chemaţi „pe sărite”.
În urma autosesizării, Serviciul de Control Teren din cadrul Centrului Judeţean APIA Timiş a efectuat un control pe suprafaţa de păşune solicitată pentru a verifica dacă au fost respectate bunele condiţii agricole şi de mediu.
Păşunea a fost găsită întreţinută deci, în opinia Agenţiei timişene, Consiliul Local şi-a făcut datoria. Singura problemă este că NU PRIMĂRIA A LUCRAT PĂŞUNEA, ci Asociaţia Ovitim Mioriţa, cu banii pe care i-a încasat din plăţile SAPS pe 2008.
Cel mai grav este faptul că reprezentanţii APIA Timiş ignoră cu desăvârşire faptul că Asociaţia crescătorilor a prezentat documente care atestă acest lucru. Iar răspunsul APIA a fost cât se poate de elocvent: „pe noi nu ne interesează cine a lucrat păşunea, ci doar dacă e lucrată”.
Dar ideea nu era că cei care depun cereri pentru banii pe suprafaţă trebuie să şi întreţină păşunea şi, în plus, conform legislaţiei în vigoare anul trecut, să justifice lucrările efectuate? De când procesul verbal pe proprie răspundere a devenit prioritar?
Şi tot legat de comuna Coşteiu, menţionăm că anul trecut Primăria a dat în judecată Asociaţia Ovitim Mioriţa pe motiv că nu a lucrat păşunea din banii pe suprafaţă pentru care aceasta din urmă a depus cerere în 2008 şi a încasat banii în 2009, după care s-a şi pus pe treabă.
Dovada stă tocmai în controlul APIA, care a concluzionat că păşunea este întreţinută. Iar Asociaţia are documente care justifică faptul că a lucrat păşunea. Ne întrebăm atunci, mai are procesul acesta vreun fond?
„Mă întreb cum este posibil ca Primăria să acţioneze Asociaţia în judecată pe motiv că păşunea n-a fost întreţinută, pentru ca apoi APIA să autorizeze la plată acelaşi Consiliu Local pentru efectuarea lucrărilor de întreţinere a aceleiaşi suprafeţe de pajişte, care în urma controalelor APIA s-a dovedit a fi cea mai bine întreţinută din judeţul Timiş, dar nu de către CL, ci de membrii Asociaţiei?!”, spune Gheorghe Mihăescu, preşedintele Asociaţiei Ovitim Mioriţa.
Timişul bate recordurile
Ce face Ministerul Agriculturii în tot acest timp? Se laudă cu faptul că anul acesta fermierii au avut prioritate la plata pe suprafaţă, în faţa consiliilor locale (într-un comunicat emis la data de 4 iunie a.c., se preciza că doar 48 de consilii au depus cereri de plată, faţă de 1500, media din campaniile anterioare).
Nu s-a comunicat încă cifra din data de 11 iunie, ultima zi a campaniei, dar cum vă sună faptul că în judeţul Timiş au depus cerere de sprijin în campania SAPS 2010 un număr de 25 de Consilii Locale? Dacă cifrele Ministerului rămân aceleaşi, asta înseamnă că Timişul are mai mult de jumătate din media pe ţară la acest capitol.
Păi da, ar putea să spună reprezentanţii APIA, cine e de vină că n-au depus cereri crescătorii şi asociaţiile? Le răspundem tot cu o întrebare: cine să fie oare de vină că, „impulsionate” de lege şi de instituţiile statului, Consiliile Locale refuză să semneze cererile de închiriere ale crescătorilor? Să fie numai legislaţia sau ochii închişi ai statului, să fie „împărţeala leului”... Sau poate toate la un loc? Cert este că la gaura din buget, multe Primării se văd scăpate de grija banilor odată cu plăţile pe suprafaţă, mai ales că, cel puţin în unele judeţe, cum este şi Timişul, nimeni nu-şi bate capul ce se întâmplă cu aceşti bani! Asta deşi legislaţia europeană indică foarte clar destinaţia fondurilor atribuite pentru SAPS.
Prin urmare, stimate domnule Ministru al Agriculturii, precizarea din comunicatul de presă din data de 4 iunie 2010, conform căreia „în urma modificării condiţiilor de eligibilitate pentru campania SAPS 2010, cererile de plată pentru păşuni şi pajişti au fost, pentru prima dată, depuse cu prioritate de asociaţiile şi crescătorii de bovine şi nu de consiliile locale, ca până acum”, este doar parţial corectă.
Ne simţim obligaţi faţă de crescătorii de animale ale căror drepturi au fost din nou încălcate, să precizăm că, deşi au fost modificate condiţiile de eligibilitate, în cazul unor Agenţii judeţene acestea nu sunt respectate.
Aveţi dreptate cu afirmaţia că „statele membre ale UE au dreptul să orienteze prioritar subvenţiile europene către fermieri şi nu către alţi deţinători de terenuri”. Însă statele membre, altele decât România, fac asta de mult timp. Doar la noi interesul poartă atribuirea banilor europeni...
Pentru exemplificare, revenim în numărul din iulie cu un nou caz din ciclul „Sunt Primar şi fac ce vreau!”
4 ComentariiCOMENTEAZA
este f adevarat .consiliile locale au luat subventiile pt pasunat ale proprietarilor.De ce se fac asemenea abuzuri cu sprijinul A.P.I.A?Este mai rau de cit pe vremea chiaburilor,acum chiaburii sunt cei de la apia si primarii-fac ce vor cu pamintul oamenilor.declaratia pe propria raspundere este puntea spre ilegalitate
Ne pute-ti informa care este stadiul dosarelor intocmite ptr masura 141 caci nu am primit nici un semn nici ca s-ar fi aprobat si nici ca nu s-a aprobat .Este important deoarece am facut un plan de masuri care necesita sa luam o hatarire ce anume facem cu animalele (in cazul nostru) le valorificam sau asteptam sa se respecte planul facut si atunci trebuie pastrate nu sintem informati ,sau ce stim noi?nimeni nu ne baga in seama
CIND TREBUIE SA DEA STATUL CEVA CA-M GREU LE SCAPA DIN MINA ,DAR CIND ESTE DE LUAT TE SUFOCA CU CITATII,AVERTIZARI ,PENALIZARI.ETC
inficare zi merg la banca pentru restanta saps si mi sa facut scarba de atatea minciuni cui a autorizat la plata saps? caci nimeni nu aprimit nici un leu
Toate articolele scrise de
Olivia FIRI, Nicoleta DRAGOMIR

„Nici o masă fără... brânză”, cam aşa şi cu prezenţa mai marilor agriculturii pe la înt&ac

Ne-am gândit la un serial de articole de fond inspirate din stupida pasiune a oficialilor autohtoni de a pune piedi

Când a apărut Ordinul 230 din 16 aprilie 2009, privind acordarea de plăţi naţionale directe complementare &icir

Teoretic, dacă ne luăm după comunicatele APIA, lucrurile ar sta cu totul altfel. Practic, cu girul multor agenţii jud

În data de 18 iunie 2010, membrii Comitetului Director al Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România (F

În legislaţia europeană, termenul folosit pentru a numi beneficiarul plăţilor SAPS este "agricultorul”. L

Sectorul de creştere a animalelor şi absorbţia fondurilor europene sunt două dintre priorităţile anunţate public,

Începând cu data intrării în vigoare a OUG nr. 23 din 24 martie 2010 privind identificarea şi î
La mijlocul lunii iunie, oierii au discutat la sediul MAPDR problemele prioritare din sector, una dintre acestea, şi cea ma
Când a apărut Ordinul 230 din 16 aprilie 2009, privind acordarea de plăţi naţionale directe complementare în sectorul Cele mai citite azi
- Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
- Luna aprilie în cultura mare
- Soarta albinelor, reflectată în producţia de miere
- Cum să prevenim mortalităţile la păsările crescute în gospodăriile populaţiei
- Creşterea iepurilor - programarea reproducerii
- GRÂUL – Triticum aestivum L
- Reguli de aur pentru îngrăşarea porcilor
- Cultura ciupercilor, o afacere de familie
- Cultura căpşunului
- Tractorul Lamborghini, un bun cunoscător al cailor putere
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
Poza zilei
Forum Agroinfo.ro
- Infiintare asociatie pentru cresterea ovinelor(24/5/2012 10:58:24)
- Ciobanescul de Bucovina o MINCIUNA imensa(19/5/2012 8:12:49)
- Expozitie internationala de ciobanesti romanesti Targoviste 20.05.2012(19/5/2012 8:1:2)
- Bovine de carne - generalitati(17/5/2012 7:21:27)
- Subventii bovine - situatia actuala si perspective(9/5/2012 2:55:13)
- REVISTA MOLDA MAGAZIN(1/5/2012 9:34:24)
- Stefanescu Cristian ACHR president(1/5/2012 9:30:16)
- Anunturi- Cumparari bovine(22/4/2012 23:31:11)
- Poze din ferma(20/4/2012 12:37:32)
- Sindicatul Crescatorilor de Taurine din Romania(13/4/2012 13:37:15)
Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2012?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Urmând tendinţele impuse de Uniunea Europeană, proporţia utilizării surselor de energie regenerabilă trebuie să crească semnificativ. În acest scop, pentru alimentarea cu energie pe plan intern, în afară de centralele solare, eoliene şi hidrocentrale, un rol însemnat îl vor juca şi centralele energetice şi termice de ardere, alimentate cu biomasă
Sistemele GPS pentru agricultură
Exigenţele agriculturii moderne ţin de productivitate şi eficienţă ridicată. Reducerea costurilor, reducerea timpului de lucru şi siguranţa controlului asupra activităţilor agricole în globalitatea lor sunt factorii esenţiali ai rentabilităţii şi competitivităţii, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern
Acoperiri eficiente cu costuri minime
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Mai multe Tehnologii Agricole

Forum

Flori de primăvară