Soarta albinelor, reflectată în producţia de miere
Recent, câţiva europarlamentari au readus în actualitate problema dispariţiei albinelor. Potrivit Mediafax, Neil Parish, preşedintele Comisiei pentru Agricultură, a redactat o rezoluţie privind situaţia din sectorul apicol, pe care a prezentat-o Parlamentului European. Neil Parish a arătat că 76 la sută din producţia de alimente pentru consumul uman este corelată cu sectorul apicol, iar 84 la sută dintre speciile de plante cultivate în Europa depind de procesul de polenizare.
Deşi oamenii de ştiinţă nu au ajuns încă la un consens privind cauzele concrete care pot determina dispariţia albinelor, deputaţii europeni au identificat câteva aspecte negative în acest sens, şi anume: folosirea pesticidelor în agricultură; transportul albinelor pe distanţe mari; lipsa diversităţii genetice; schimbarea climatică; câmpurile magnetice generate de utilizarea telefoanelor mobile.
Redresarea sectorului apicol european
Potrivit europarlamentarilor, autorităţile ar trebui să investească mai mult în cercetare, pentru a putea stabili exact cauzele scăderii drastice a coloniilor de albine.
Un alt factor negativ este practicarea monoculturilor pe scară largă în agricultură, ceea ce îngreunează efortul albinelor de a găsi nectarul pentru hrană. Pentru a contracara acest efect, parlamentarii europeni propun crearea unor zone ecologice, în special în regiunile arabile, unde ar urma să se cultive plante bogate în nectar.
Condiţii meteo nefavorabile
În România, doar vremea s-a dovedit potrivnică apiculturii şi unii factori mai subiectivi, cum ar fi tratamentele inadecvate sau lipsa hranei în pregătirea pentru iernare, după cum ne-a declarat preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, Eugen Zorici: “este adevărat că în alte ţări europene s-au înregistrat pierderi de efective de 20-25 la sută, iar în America, de aproximativ 40-45 la sută. În România nu avem dispariţii însemnate. Observăm, însă, că producţia de miere este la fel de slabă ca şi anul trecut. Cifrele sunt orientative. În 2008 s-au obţinut producţii de aproximativ 13.000-15.000 de tone, în condiţiile în care, într-un an normal, producţia de miere se situează îîntre 17.000 şi 20.000 de tone. Un an normal înseamnă, în mare, temperaturi de 15-20 grade în luna mai, zile însorite, fără vânt, iar temperaturile să nu atingă 40 de grade pe timpul verii. Toate aceste condiţii le-au cam lipsit în ultimii doi ani apicultorilor români.”
Producţii variabile, cerere slabă
În ultimii ani, producţia autohtonă de miere a avut un trend ascendent, care a dat speranţe cultivatorilor. De exemplu, în 2005-2006, s-au produs circa 19.000 de tone. Însă, în 2007-2008, ţara noastră a obţinut cele mai slabe producţii de miere din ultimii cinci ani, de maxim 15.000 de tone.
În plus, românii consumă de zece ori mai puţină miere decât restul europenilor. În ultimii doi ani, însă, consumul aproape s-a dublat pe fondul proliferării produselor naturiste pe bază de miere. „Consumul de miere a crescut în ultimul an de la 100 grame/cap de locuior, în 2007, la cel mult 200 de grame, în 2008. Sperăm să crească în continuare, prin aplicarea Legii 509/2006, privind distribuirea de miere în şcoli”, ne-a mai precizat Eugen Zorici.
Apicultorii români, profilaţi pe export
Actualmente, în ţara noastră există circa 35 de mii de apicultori, numărul familiilor de albine fiind de aproximativ un milion. Potrivit datelor statistice, circa 70 la sută din producţia anuală de miere a României este exportată, dar şi exportul este în scădere. „Dacă într-un an bun exportam circa 10.000 tone de miere, acum exportăm doar 5.000-6.000 de tone”, spune Zorici. Cele mai căutate destinaţii sunt, în primul rând, Germania, apoi Italia, Olanda, Polonia, Franţa, Ungaria, Austria, dar şi SUA, Canada, Japonia sau China. La prima vedere, putem trage concluzia că, în ultima vreme, producătorii români au înregistrat câştiguri financiare pe măsură. Ceea ce nu corespunde întru totul realităţii. Deşi mierea românească este foarte apreciată pe pieţele externe, ea este valorificată la preţ mic: „În condiţiile în care procesatorii externi de miere oferă preţuri de până la doi euro/kilogramul de miere, nici nu poate fi vorba de acoperirea cheltuielilor în apicultură”, ne-a explicat Eugen Zorici.
Sprijin financiar pentru apicultura autohtonă
În prezent, apicultorii români, fie ei crescători individuali, asociaţii, cooperative sau grupuri de producători, pot accesa fonduri europene în valoare de circa două milioane de euro anual, valabile în perioada 2008-2010, destinate combaterii anumitor boli, sau pentru achiziţia de roiuri, mătci şi familii de albine.
La această sumă se adaugă alte două milioane de euro de la bugetul de stat, alocate prin intermediul Programului Naţional Apicol, aprobat de Comisia Europeană şi elaborat pentru aceeaşi perioadă. Pentru a le obţine, apicultorii sunt obligaţi să întocmească proiecte fezabile, conform regulamentelor UE. „Suportul financiar există. În plus, apicultorii s-au bucurat de o toamnă blândă şi ploioasă şi suntem siguri că, prin culesurile de toamnă, şi-au asigurat rezervele de hrană pentru iarnă. Pentru anul 2009 ne aşteptăm la producţii de 20.000 de tone de miere, asta în condiţii meteorologice favorabile. Referitor la acoperirea cheltuielilor, există mai multe variante, de la producerea mierii, a propolisului, a polenului etc., până la comerţul cu mătci selecţionate”, ne-a asigurat Eugen Zorici.
Articol apărut în Revista Ferma nr. 12/2008
Galerie de imagini
2 ComentariiCOMENTEAZA
de ce nu se gaseste calea de a usura accesarea de fonduri europene mai usor si limita de varsta pentru accesare sa se faca egala cu limita pentru pensionare(65ani)
In tara noastra in ultimii doi ani productia de miere a scazut si datorita cultivarii de floarea soarelui cu autopolenizare care nu produce nectar.Eu sunt si apicultor si agricultor si am vazut ca toti marii fermieri cultiva fs. modificata.mai multe detalii va pot da oricand.0742909638.SANDU.
Toate articolele scrise de
Olivia Firi, Cosmin Trif

La momentul publicării acestui articol, culturile de rapiţă, orz şi orzoaică ar trebui să fie deja în hambare

În condiţiile unei ierni cu temperaturi normale şi cu zăpezi din abundenţă, culturile de rapiţă au t
Practicarea unei agriculturi moderne, schimbările climatice înregistrate în ultimii ani, câmpurile magnetice provenind dCele mai citite azi
- Soarta albinelor, reflectată în producţia de miere
- Cum să prevenim mortalităţile la păsările crescute în gospodăriile populaţiei
- Creşterea iepurilor - programarea reproducerii
- GRÂUL – Triticum aestivum L
- Reguli de aur pentru îngrăşarea porcilor
- Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
- Cultura ciupercilor, o afacere de familie
- Cultura căpşunului
- Tractorul Lamborghini, un bun cunoscător al cailor putere
- Noul cultivator de la Güttler
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
Poza zilei
Forum Agroinfo.ro
- Infiintare asociatie pentru cresterea ovinelor(24/5/2012 10:58:24)
- Ciobanescul de Bucovina o MINCIUNA imensa(19/5/2012 8:12:49)
- Expozitie internationala de ciobanesti romanesti Targoviste 20.05.2012(19/5/2012 8:1:2)
- Bovine de carne - generalitati(17/5/2012 7:21:27)
- Subventii bovine - situatia actuala si perspective(9/5/2012 2:55:13)
- REVISTA MOLDA MAGAZIN(1/5/2012 9:34:24)
- Stefanescu Cristian ACHR president(1/5/2012 9:30:16)
- Anunturi- Cumparari bovine(22/4/2012 23:31:11)
- Poze din ferma(20/4/2012 12:37:32)
- Sindicatul Crescatorilor de Taurine din Romania(13/4/2012 13:37:15)
Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2012?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Urmând tendinţele impuse de Uniunea Europeană, proporţia utilizării surselor de energie regenerabilă trebuie să crească semnificativ. În acest scop, pentru alimentarea cu energie pe plan intern, în afară de centralele solare, eoliene şi hidrocentrale, un rol însemnat îl vor juca şi centralele energetice şi termice de ardere, alimentate cu biomasă
Sistemele GPS pentru agricultură
Exigenţele agriculturii moderne ţin de productivitate şi eficienţă ridicată. Reducerea costurilor, reducerea timpului de lucru şi siguranţa controlului asupra activităţilor agricole în globalitatea lor sunt factorii esenţiali ai rentabilităţii şi competitivităţii, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern
Acoperiri eficiente cu costuri minime
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Mai multe Tehnologii Agricole

Forum

Flori de primăvară