ForumUnde dai prea mult, pân’ la urmă crapă!
A aparut noul număr al Revistei Ferma din luna februarie!A dat omul taxa de păşunat ani de-a rândul, gândindu-se, în naivitatea lui, că domn’ primar o şti el ce să facă cu banii şi cum să-i gospodărească să poată şi el să iasă cu animalele la păscut pe o iarbă mai acătării.
Da’ cum băga primarul banii în păşunea comunală, nimeni n-o şti. Că tare păcătoasă se făcu buruiana prin locurile iestea, de nu se dă dusă nicicum! Ba mai mult, de te uiţi mai deaproape, mai că vezi cum cresc ciulinii ăştia poluaţi şi mutanţi... ptiu, ce grozăvie!
Apoi trebe că de la UE ni se trage asta, că bine zicea domn’ primar, că tare-s grele noarmele cele. Bag de seamă că nu vin vremi prea bune. Hai Joiană, că n-ai ce rupe din bălăria asta...
Ce nu ştie bietul om e că onestul lui de primar a făcut cârdăşie cu dosarele pe la APIA şi a luat şi subvenţia de la UE pentru păşune, care s-ar fi cuvenit de drept crescătorilor de animale care au concesionat păşunile, ca să poată oamenii cu banii ăia să execute un minim de lucrări agrotehnice.
Anul trecut, demersul nostru jurnalistic a fost rezultatul firesc ai unei solicitări venite din partea unui grup de crescători din judeţul Caraş-Severin, posesori ai unui contract colectiv de închiriere de păşune, care ne-au semnalat faptul că stau cu banii din plata unică în cont şi nu ştiu ce să facă mai departe.
Asta în condiţiile în care au primit o înştiinţare oficială de la APIA, cum că trebuie să depună la dosarul pentru 2008, documente care să ateste că au cheltuit banii pe 2007 pentru efectuarea lucrărilor de întreţinere a păşunilor.
Este drept că ordinul 246 direcţionează clar aceşti bani spre investiţii în terenuri agricole şi pajişti/păşuni, dar nici un stat european nu condiţionează acordarea plăţilor unice pe suprafaţă de depunerea unor documente justificative (facturi, chitanţe, devize de lucrări).
Se fac, într-adevăr, recomandări pentru respectarea bunelor practici agricole şi de mediu, pentru ca oamenii să ştie ce au de făcut, dar de aici până la a impune şi condiţiona mai avem de săpat...
Mai ales că există un organism de control în APIA care are tocmai menirea de a verifica dacă solicitanţii de plăţi îşi lucrează sau nu pământurile. Până la urmă, dacă X-ulescu depune la dosar facturi că a cumpărat diverse pentru agricultură, ce garanţie are APIA că le-a şi le-a folosit în acest scop? }ine de conştiinţa omului şi de buzunarului lui, până la urmă, să-şi gestioneze banii şi să-şi lucreze terenul.
Din moment ce semnează şi îşi asumă obligaţia de a investi banii pe suprafaţă pentru întreţinerea păşunii închiriate sau a terenului proprietate, să-l lăsăm pe individ să-şi facă treaba! Desigur, dacă merge APIA şi verifică situaţia la faţa locului, iar animalele crescătorului cu pricina păşunează tot printre scaieţi şi bălării, atunci da, se impun măsuri drastice!
Pe de altă parte, e drept că în statele vest europene starea actuală (foarte bună!) a păşunilor este rezultatul unor investiţii enorme, realizate în ani de zile. E o mare diferenţă faţă de situaţia din ţara noastră, pentru că, deşi deţinem deja renumitul potenţial pastoral (sincer, m-am săturat deja de aud faza cu potenţialul nevalorificat! Ce mai aşteptăm? Poate să ni-l valorifice alţii?!), fruntaş în Europa, degradarea păşunilor face practic imposibilă desfăşurarea unei activităţi agricole, nici măcar la nivel de minimă decenţă.
Şi totuşi, de aici până la a le indica beneficiarilor de sprijin, folosindu-te de „greutatea” unei instituţii publice, de unde şi ce să cumpere pe banii primiţi de la APIA, e treabă urâtă tare şi depăşeşte abuziv atribuţiile de serviciu.
Aşa se face că anul trecut, în septembrie, am acordat prioritate documentării şi analizării aspectelor legate de sprijinul pe suprafaţă pentru cei care au concesionat păşuni şi, în special, situaţia consiliilor locale care au făcut cerere pentru plata directă şi care, evident, şi-au asumat aceleaşi condiţii ca şi orice alt beneficiar individual sau asociaţie de crescători.
Se pare însă că mulţi nu se dezmint şi nici nu se dezic de vechile metehne, conform cărora întotdeauna există o portiţă, dacă nu legislativă, atunci bazată pe influenţă, cadouri, relaţii...
Aşa se face că acum, taman în Caraş-Severin, bubele s-au spart şi încep să iasă dosarele „infestate”. Direcţia Antifraudă şi Control Intern din cadrul APIA a verificat, în urma sesizărilor primite, activitatea Centrului judeţean Caraş-Severin, în ceea ce priveşte modul de acordare a sprijinului direct pe suprafaţă, aferent campaniei 2007.
În urma neregulilor constatate, a fost demarată procedura emiterii titlurilor de creanţă pentru un număr de 50 de consilii locale din judeţ. Mai pe româneşte, consiliile locale respective trebuie să returneze banii care au fost obţinuţi nu tocmai legal, după cum declară surse APIA, chiar cu „sprijinul” unor funcţionari ai acestei instituţii.
Nu este pentru prima dată când revista Ferma semnalează probleme grave legate de punerea în practică a unor legi, ordine şi norme, europene sau marcă autohtonă, şi atenţionează asupra efectelor ce vor urma.
N-avem gura aurită şi nici spurcată, cum ar zice unii, ci doar ne-am făcut meseria, aceea de a informa şi analiza neajunsurile sau nedreptăţile ce ne-au fost semnalate de cei care nu vor decât să fie lăsaţi să-şi crească animalele şi să-şi cultive terenurile; şi dacă se dă ceva, e bun venit! Că până la urmă, ei au de hrănit un popor întreg, inclusiv pe cei care le-au luat banul din mână şi pita de la gură! Vom reveni...
3 ComentariiCOMENTEAZA
Doamna Ioana, va multumesc pentru sugestii. Acest editorial nu este primul si, precum am promis la finele lui, nici ultimul. Nu avem pretentia ca vom rasturna o lume plina de nereguli, dar avem datoria de a le semnala si de a atrage atentia celor care trebuie sa ia masurile ce se impun. Si o vor face pana la urma, nu degeaba se spune ca "repetitia este mama invataturii nu"? Cine primeste bani de la APIA? Respectiv plata directa pe suprafata? Cel care lucreaza/intretine terenul sau pasunea, fie ca e proprietar, fie ca a concesionat sau a luat in arenda teren, sau l-a inchiriat. Prin contractele aferente acestor tipuri de exploatare aterenului agricol, cel care ia banii se obliga sa intretina, sa lucreze sau sa pasuneze suprafata prevazuta in contract. In caz contrar, fie ca e persoana juridica sau fizica, PFA sau consiliu local, controalele efectuate de APIA prin organismele abilitate si in urma carora se constata neindeplinirea clauzelor contractuale, se vor solda cu obligatia respectivului de a returna intreaga suma primita si alte masuri prevazute de legislatia in vigoare. Arendasul (cel care ia teren in arenda) va lua banii de la APIA,iar Arendatorul (cel care da teren in arenda)va incasa banii/produsele de la arendas, pe baza intelegerilor contractuale contractuale dintre cele doua parti. Pentru orice alte detalii, va stau oricand la dispozitie.
Doamna Nicoleta Dragomir va rog sa afceti un articol clar Cine primeste de la APIA bani ? Arendasul, sau Arendatorul? cu stima ,Ioana Bucataru!
Asa Doamna, redactor sa spuneti pe slheau toate neregulile care le vedeti ,pentru ca noi ce-i mici nu avem curajul !!!
Toate articolele scrise de
Nicoleta Dragomir
Conform Dicţionarului Explicativ al limbii române, astenia înseamnă \"lipsă de putere fizică şi psihică
În ziua de 24 februarie a.c., în localitatea braşoveană Moeciu de Jos, Consiliul Director al Federaţiei Oierilor de
La închiderea ediţiei, normele metodologice pentru aplicarea Legii 214/2011, cunoscută ca „Legea pajiştilo
După cum lesne se observă cu ochiul liber de orice (pre)judecată, vremea bună de agricultură nu se prea înghes
Acum cinci ani, pe vremea asta, România era stat UE nou-nouţ, cu pretenţii mari şi planuri frumoase
Câtă vreme Comisia Europeană nu va condiţiona acordarea de plăţi directe pe suprafaţă de cultivarea terenulu
„Urmare a eforturilor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale”... aşa începe înşiruir
Nu avem noi prea multe posibilităţi de a investi în tehnologia de ultimă generaţie, însă avem oferte de
În martie 2008, Levente Szekely, fiul lui Karoly Szekely, ambii crescători de ovine din localitatea arădeană Ade
Ce bine că a ţinut vremea cu românul de s-au umplut câmpurile cu spice bune şi roade cu tonele
Credeaţi cumva că s-au liniştit apele în ceea ce priveşte „bunele practici agricole” în inter
Dacă până nu demult, la auzul unei noi strategii/proiect/plan de acţiune ni se străpezea gura şi ni se st&acir
Era previzibil că anul 2011, unul cu adânci semnificaţii pre-electorale, va aduce modificări importante în
Sub sloganul „Semănăm viitorul din 1856”, KWS Seminţe România lansează pentru campania de primăvar
35 de blonde pe păşune. E o imagine frumoasă, nu? Mai ales pentru un fermier ceh, pentru că blondele sunt vacile de r
Anul trecut pe vremea asta scriam că în legislaţia europeană, termenul folosit pentru a numi beneficiarul plăţ
Haos în declaraţii. Haos în preţurile alimentelor. Cine şi de ce se joacă de-a specula pe piaţa noastră
Am stat câteva minute în faţa unei coli albe, încercând să desprind o idee coerentă din î
În toamna anului 2005, când am vizitat Şcoala de agricultură Deula din Landul german Baden-Württemberg
Pentru locuitorii din Moravia, vinul este un mod de viaţă, o sursă de trai şi-o pasiune nemărginită
Soare cu dinţi în 5 decembrie 2010, la Pecica. Dar frigul nu i-a oprit pe membrii celor zece echipe care au partic
Ştim cu toţii, din proprie experienţă, că un lucru de calitate are durabilitate în timp.
Am ştiut că se va ajunge aici. Mă refer la produsele tradiţionale şi la atacul fără echivoc la care sunt supuse &i
După un an destul de agitat,
Agricultura s-a mai aşezat.
E mult mai linişte acum, se pare,
Dar vine, iu
Aproape că nu mai există sezon fără scumpiri la anumite categorii de produse agroalimentare şi la inputurile necesar
Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu Şişeşti” şi Institutul de Cercetare-Dezvolta
Păşunea, păşunatul şi banii pe suprafaţă au ocupat, cel puţin în prima jumătate a lui 2010, poziţii frunt
Am plecat din Timişoara în 14 iulie, având punct terminus Maramureşul, unde am ajuns în 1 august.
Ioan Beidac, de loc din comuna bihoreană Şinteu, s-a stabilit cu familia sa, de origine slovacă, în localitatea
Şi-am încălecat pe-o şa, şi v-am spus povestea aşa... Povestea banilor, desigur. Îmi imaginam numărul t
În fiecare săptămână, crescătorii de oi din Bistriţa se întâlnesc pentru a mai afla noutăţ
Scriam în numărul trecut despre ferma de vaci de la Institutul Cartofului din Braşov, singura fermă de elită din jud
Există la români mai multe vorbe sau pilde care leagă sau condiționează producția agricolă de vreme, de vremu
Pe principiul “când constaţi că-i sacul gol mulţi evazionişti se-arată”, Guvernul României a
Federaţia Oierilor de Munte din România a fost constituită în luna martie 2008, la iniţiativa a cinci asoc
"Oaia este cel mai bun prieten al poporului român"... aşa şi-a început Ioan Pădeanu prezentarea la î
“O fermă nu poţi s-o duci fără bani: muncitorii aşteaptă salariile, vacile aşteaptă mâncare. Pentru o
Dar leacul european se atribuie selectiv, după legea românească... Hotărârea privind distribuirea sumei st
Campania de depunere a cererilor de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă, fără penalizări, s-a înche
Prelungirea sezonului rece şi umiditatea foarte mare a solului sunt factori care pot influenţa negativ producţia de fu
Scriam în numărul trecut despre ferma de vaci cu lapte a familiei Cristolovean din Stupini, de lângă Braşo
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) defineşte biotehnologiile drept un complex de tehnici car
"Mecanizarea agriculturii nu este numai o ramură a științelor tehnice. Performanța în acest domeniu însea
Odată cu venirea primăverii, se simte prin pieţe miros îmbietor de ceapă şi usturoi verde... Mă apropii să iau c
Gavril Pup din Hida, judeţul Sălaj este de meserie profesor de educaţie fizică. A moştenit de la părinţi dragostea
În ultimii ani, toate sferele economiei româneşti au suferit modificări. Structurale, legislative sau func
La începutul lunii februarie am vizitat mai multe ferme de taurine din Salonta, judeţul Bihor. Despre acestea &ici
În vechea tradiţie populară românească, în ziua de Sfântul Gheorghe (23 aprilie) era celebrat
În rolurile principale: primarul războinic, veterinarul corupt, samsarul şi oierul ciomăgit
Maria Radna este cel mai important loc de pelerinaj din Banat al Bisericii Catolice.
Interviu realizat la Arad, în luna ianuarie a.c., cu domnul Anton Wagner, preşedinte al Asociaţiei Centrale a Cre
Crescătorii de animale au ajuns să facă săptămânal naveta, din ferme la Bucureşti, la uşa ministrului Agricu
De loc din Valea Dîljii, de lângă Haţeg, Emil Crişan s-a stabilit în localitatea Densuş, aproape de
La începutul anului trecut, agricultura se pregătea pentru un nou sezon sortit eşecului, "dotată" fiind cu toate
Nu îmi aparţin vorbele din titlu, dar mi le-am asumat pentru a descrie starea actuală în care se află conducerea agricu
Personal, mi-am dorit foarte mult să particip la o expoziţie a crescătorilor de ovine din zona montană românească, pen
Dezvoltarea unei comunităţi în România zilelor noastre, presupune, pe lângă coordonarea venită din partea autorităţ
La câteva zile după cel de-al XV-lea Congres al Asociaţiei Internaţionale a Muzeelor de Agricultură din Serbia şi dup
Aproape un an de zile a trecut de la ediţia 2008 a expoziţiei Agromalim de la Arad, atunci când l-am cunoscut şi am scri
Spasa Stoianov este producător individual, conducând o afacere de familie în domeniul apiculturii. În anul 1995 a absolv
A început campania. Electorală (vi-aţi închipuit altceva?!), că cea agricolă abia se opinteşte şi ea din răsputeri 
Din data de 1 iulie a.c. au intrat în vigoare prevederile Regulamentului (CE) nr. 1221/2008 al Comisiei Europene de modific
Pentru mulţi dintre agricultorii români, "răul care nu vine niciodată singur" a devenit deja o măsură de agrotehnică,
În perioada 24-26 aprilie a.c. s-a desfăşurat în localitatea Hódmezövásárhely din Ungaria, la circa 70 de kilometri 
„Trebuie să-ţi asumi anumite riscuri ca să ai o afacere profitabilă în agricultură”, spune András Gál, un tână
Asta pare să fie deviza primarului de Coşteiu, judeţul Timiş, Petru Carebia, în lupta deschisă şi declarată cu Asoci
Acum câţiva ani, când l-am cunoscut pe Felician Negruţ, se ocupa de porci, mai exact de recoltarea materialului seminal.
Franz Bucher este cetăţean german, de profesie inginer electrician. Fără să aibă nici o pregătire de specialitate în
Lucerna a fost şi rămâne cea mai eficientă plantă furajeră pentru hrana animalelor, atât pentru producţia realizată
Păşunile comunale din România, uitate parcă de toată lumea până să apară sprijinul pe suprafaţă, par să-şi găsAdevărată zi de sărbătoare pentru Asociaţia Crescătorilor de Animale “Ovitim-Mioriţa”, care a organizat în ziua 
Este deja evidentă practica actualilor şi foştilor guvernanţi şi politicieni, precum şi a aspiranţilor la un post că
În plin sezon agricol, după o procedură deja testată în Ungaria, producătorul maghiar Framest şi specialiştii firmei
Patronatul Naţional al Viei şi Vinului (P.N.V.V.) împreună cu Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România (A.D.A
Nu e greu să ajungi la Sibiel, la Muzeul Icoanelor pe Sticlă. Dar odată ce-ai ajuns aici, ţi-e greu să pleci, să te î
Vă dezvăluiam, recent, faptul că broşura care ar fi trebuit să informeze instituţiile statului din teritoriu şi, mai 
V-am spus că aşa se va întâmpla sau nu? Au trecut doar câteva luni de când vă scriam, în septembrie anul trecut, des
Gavril Pup din Hida, judeţul Sălaj este de meserie profesor de educaţie fizică. A moştenit de la părinţi dragostea pe
Ultimul număr al revistei Ferma pe 2008 vă aduce, pe lângă informaţie, inovaţie, tehnologie, tradiţii de sărbăto
Din punct de vedere turistic, comuna suceveană Marginea este cunoscută
pe plan naţional şi mai ales internaţional prin
La Mulţi Ani români care vă numiţi Nicolae, Neculai, Nicoleta, Nicuşor,
Nicu, Nicoară. Să vă fie viaţa plină de b
Situată în judeţul Alba, la munte, într-un loc care îşi merită cu
prisosinţă numele, "la Cărări", cabana Ancuţa
Utilajul este proiectat atât pentru executarea lucrărilor primare, cât şi pentru prelucrarea secundară a solului.
Claas Axos este un tractor mediu, cu o gamă de putere cuprinsă între 74 şi 100 cp, care înlocuieşte modelul anterior d
116 pagini de informaţie agricolă, interviuri, tehnologie, noutăţi, evenimente, opinii, cele mai bune surse de input-uri
Nu ştiu sigur cum e pe la alţii, dar la noi, la români, cum încep
lucrurile să se mişte puţin înspre bine, cum aparCele mai citite azi
- Creşterea iepurilor - programarea reproducerii
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- "Ce ne dau albinele: asta avem şi din asta trăim"
- Tehnică şi tehnologie agricolă marca Axiál
- Cultura fasolei în sere şi în solariile calde
- Fertilizarea heleşteielor de creştere a crapului cu îngrăşăminte chimice
- Piaţă se va găsi cu siguranţă
- Model constructiv pentru ferma de 400 oi Ţurcane
- Ectima contagioasă a oilor şi a caprelor
- Pregătirea livezilor pentru sezonul rece
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
Poza zilei
Flori de primăvarăForum Agroinfo.ro
- Infiintare asociatie pentru cresterea ovinelor(24/5/2012 10:58:24)
- Ciobanescul de Bucovina o MINCIUNA imensa(19/5/2012 8:12:49)
- Expozitie internationala de ciobanesti romanesti Targoviste 20.05.2012(19/5/2012 8:1:2)
- Bovine de carne - generalitati(17/5/2012 7:21:27)
- Subventii bovine - situatia actuala si perspective(9/5/2012 2:55:13)
- REVISTA MOLDA MAGAZIN(1/5/2012 9:34:24)
- Stefanescu Cristian ACHR president(1/5/2012 9:30:16)
- Anunturi- Cumparari bovine(22/4/2012 23:31:11)
- Poze din ferma(20/4/2012 12:37:32)
- Sindicatul Crescatorilor de Taurine din Romania(13/4/2012 13:37:15)
Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2012?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Urmând tendinţele impuse de Uniunea Europeană, proporţia utilizării surselor de energie regenerabilă trebuie să crească semnificativ. În acest scop, pentru alimentarea cu energie pe plan intern, în afară de centralele solare, eoliene şi hidrocentrale, un rol însemnat îl vor juca şi centralele energetice şi termice de ardere, alimentate cu biomasă
Sistemele GPS pentru agricultură
Exigenţele agriculturii moderne ţin de productivitate şi eficienţă ridicată. Reducerea costurilor, reducerea timpului de lucru şi siguranţa controlului asupra activităţilor agricole în globalitatea lor sunt factorii esenţiali ai rentabilităţii şi competitivităţii, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern
Acoperiri eficiente cu costuri minime
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Mai multe Tehnologii Agricole