Prezent şi perspective pentru oaia de la munte
Federaţia Oierilor de Munte din România a fost constituită în luna martie 2008, la iniţiativa a cinci asociaţii fondatoare, cu scopul clar definit de a reprezenta interesele crescătorilor de ovine şi caprine din zona montană. Şi asta deoarece, voit sau nu, specificul impus oieritului montan de către relieful şi clima de la munte, precum şi alte particularităţi, au fost întotdeauna ignorate sau greşit interpretate de către cei cu putere decizională.
Deşi există reglementări naţionale şi europene care protejează activitatea pastorală şi prevăd plăţi speciale, cum este indemnizaţia de handicap natural, se face prea puţin sau nimic pentru aplicarea lor.
Avem o lege a muntelui (347/2005), avem rezoluţia Parlamentului European din 2008 care conţine prevederi clare asupra oieritului din zona montană, avem ordine şi ordonanţe şi, cu toate acestea, Ministerul Agriculturii nu a făcut nici până la această oră nici măcar o notificare la Bruxelles cu harta care să prezinte zonele cu handicap natural din România.
Tocmai de aceea, Federaţia Oierilor de Munte (FOM) va face demersuri pentru a definitiva această hartă şi pentru a înlesni astfel accesul la fondurile speciale prevăzute de UE pentru oieritul montan.
Adunarea Generală a FOM
La finele lunii februarie, la Moeciu de Sus, lângă Bran, a avut loc întâtlnirea anuală a Federaţiei Oierilor de Munte. Cu acest prilej s-au adus încă o dată în discuţie problemele specifice cu care se confruntă asociaţiile membre din punct de vedere al oieritului montan şi s-a stabilit planul de măsuri pentru acest an.
În partea a doua a întâlnirii s-a stabilit şi noul Consiliul director al federaţiei. De fapt, în funcţia de preşedinte a fost reales, cu unanimitate de voturi, Eugen Gonţea, crescător de ovine din zona Branului, iar secretar general a rămas Vasile Turculeţ, preşedintele Asociaţiei "Dealu Negru" de la Bistriţa.
Anul trecut în luna iunie a avut loc la Moeciu de Sus o şedinţă de lucru, prilejuită de seminarul "Oieritul din Carpaţii României, încotro?", în cadrul căreia s-au discutat trei tematici importante şi care au rămas la fel de actuale:
• Realizarea unor stâne model în zona montană, în 11 judeţe, ţinându-se cont de sprijinul financiar promis de secretarul de stat de atunci, Liviu Harbuz. Se poate presupune că odată cu schimbările survenite la nivel ministerial acest deziderat să fi dispărut...
• Certificarea produselor tradiţionale şi ecologice româneşti, preparate în stânele montane din ţară, activitate care poate fi realizată de fiecare asociaţie profesională în parte, în funcţie de specificul zonei respective.
• Elaborarea standardului ocupaţional al meseriei de oier montan şi a calificărilor care alcătuiesc meseria de oier montan pentru că, din păcate, crescătorii de oi din România nu au nici calificare, nici instruire. În orice ţară civilizată, oieritul este o meserie, la noi este considerat drept o muncă necalificată.
Produse tradiţionale atestate
Petru Eugen Gonţea, preşedintele FOM, este şi preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine şi Ecvine Braşov. Asociaţia judeţeană a fost constituită în anul 2002 şi are în prezent 621 de membri, totalizând peste o sută de mii de capete ovine.
La capitolul "demersuri reuşite", asociaţia are 82 de atestate pe produs tradiţional, pentru cinci produse: brânza de burduf, urda sărată, caşul afumat, telemeaua şi pastrama.
Aproximativ 32 dintre membrii asociaţiei sunt înregistraţi sanitar-veterinar pe partea de procesare, iar doi producători sunt atestaţi conform Ordinului 34 - procesare produse tradiţionale pastramă, unul dintre ei fiind Eugen Gonţea. "Avem construcţii realizate aşa cum se prevede în caietul de sarcini şi cum ne-a cerut Direcţia sanitar-veterinară, investiţia fiind făcută din fonduri proprii", spune preşedintele asociaţiei.
Oierul de la munte, cu "stâna-n spinare"
Extrapolate şi la nivel de federaţie, problemele specifice cu care se confruntă crescătorii de ovine montani sunt mult prea multe pentru a putea fi rezolvate în limitele de timp impuse de reglementările naţionale şi europene.
Eugen Gonţea spune că oieritul montan este adus la stadiu de haiducie, din cauza problemei păşunilor. Nu vrem să-i stabilizăm pe crescători, pentru că statul nu vrea să se implice, deci nici Ministerul Agriculturii, să le concesioneze oamenilor păşunile pe 15-20 de ani. Aşadar, una dintre cele mai grave probleme rămâne concesionarea terenurilor. Crescătorii sunt la mâna primarilor şi nici nu-şi iau subvenţiile.
Apoi, în fiecare an trebuie să se mute de pe o păşune pe alta, neputând face nici o investiţie, pentru a fi în pas cu cerinţele sanitar-veterinare. Ei sunt cu “stâna în spinare” în fiecare an. Administrarea pe păşune este proastă, iar încărcăturile de foarte multe ori sunt depăşite, deoarece nu se stabilesc corespunzător cu numărul de animale.
Este adevărat că mulţi crescători, în lipsa unei minime instruiri, aplică tot vechile metode, fără a înţelege şi a se adapta noilor cerinţe tehnologice. De pildă, nu-şi schimbă berbecii la timp şi le apar consangvinizările.
Desfacerea şi forţa de muncă sunt cu bai mare
"Şi la ora actuală avem cu toţii pe stoc telemea, dar şi burduf. Din toamna anului trecut până în prezent, vânzările au scăzut extraordinar de mult, cu aproximativ 60 la sută. Am organizat vânzarea şi prin Bucureşti, în pieţe volante şi în târguri, cu diferite firme şi nu cred că se mai întâmplă ca în trei zile de târg sau expoziţie să cumpere zece inşi o bucată de telemea. Spun “dă-mi de-un deget, dă-mi de două degete”. Nu ştiu ce se întâmplă, cred că nu mai sunt bani...", spune Gonţea cu mâhnire.
Lipsa personalului de îngrijire a oilor, mai bine zis a ciobanilor, care au plecat, majoritatea, în Italia, Spania, Franţa, inclusiv Germania, rămâne o problemă la fel de mare şi pentru judeţul Braşov, aşa cum se întâmplă cam în toată ţara.
"În 2008, din cauza lipsei de ciobani s-au muls cam 40 la sută din efectivele judeţului, iar ciobanii au lăsat mieii sub oaie. Aşa se explică criza de brânzeturi simţită spre sfârşitul acestui an. Anul trecut, a fost puţin mai lejer şi s-au muls cam 80 la sută din efective. Avem foarte mulţi membri, care de aproape patru ani nu le mai mulg deloc şi lasă doar mieii la supt.
Le mulg în luna august, două săptămâni, ca să-şi facă necesarul de brânză pentru autoconsum şi atât. În ceea ce priveşte comercializarea mieilor, aceştia merg bine la vânzare, dar nu mai au profit. Când nu mulgi laptele, profitul s-a dus.
În perioada de secetă, când a scăzut producţia (oilor), au ţinut oamenii un cioban la cinci-şase sute de oi, iar celorlalţi ciobani le-au dat drumul, deoarece n-aveau cu ce să-i plătească. Mulsul era mai scump decât cantitatea de lapte obţinut. De valorificarea lânii nici nu poate fi vorba. Valoarea ei a scăzut anul trecut la 0,50 lei/kg", adaugă preşedintele Asociaţiei.
Viitorul? Bunişor...
“Eu consider, şi le insuflu şi membrilor asociaţiei, că în 4-5 ani de zile vor avea un viitor bunişor. Cei care vor creşte oi, vor trăi bine. La nivelul întregii Europe există tendinţa de scădere a efectivelor. În Rezoluţia Comunităţii Europene din 18 iunie 2008, care cuprinde o analiză drastică a oieritului, structurată în peste 40 de puncte, concluzia este că efectivul se diminuează, tinerii nu se mai orientează spre profesia asta şi dispar meserii tradiţionale.
Iar ei, vest europenii, nici nu se confruntă cu problemele pe care le avem noi. Noi suntem o ţară atipică din toate punctele de vedere: şi ca tehnologie, şi ca relief, şi ca mod de administrare. Noi n-avem fermele lângă casă, cum au ei, care fac puţină transhumanţă şi încasează şi bani pentru asta!
La noi, spre exemplu, în Bazinul Branului, avem în jur de 80 mii de oi, iar suprafaţa de păşunat disponibilă poate deservi vreo trei mii de oi. În plus, noi nu luăm subvenţii nici pe transhumanţă, nici pentru zonă defavorizată”, precizează Gonţea.
NU EXISTĂ ZONĂ MONTANĂ... FAVORIZATĂ
Vasile Turculeţ, secretar general FOM: "Invocând ridicolul argument precum că „oaia are tot patru picioare şi la munte şi la şes”, ministerul şi admiratorii unui anumit tip de agricultură ignoră particularităţile evidente ale agriculturii montane, în care desigur trebuie inclusă şi zootehnia specifică zonei de munte. Subiectul a mai fost abordat în paginile revistei Ferma fără intenţii de a fi dezvoltate polemici pe această temă, ci pentru a se ţine cont de potenţialul agricol al zonei de munte de la noi, cu reale calităţi ecologice.
Din acest motiv doresc să subliniez şi de această dată că oieritul de la munte reprezintă cu totul altceva decât oieritul din zonele nemontane, neputând fi eclipsat sub nici o formă de promovat într-un mod egoist.
Oieritul montan practicat la mari depărtări de aşezările omeneşti, cu un grad ridicat de izolare şi mari dificultăţi generate de relieful şi clima montană, şi mai cu seamă dificultăţi provocate de animalele sălbatice de pradă, nu poate fi confundat cu un oieritul realizat în condiţii mult mai uşoare.
Aceste diferenţe care caracterizează oieritul montan impun forma extensivă a practicării lui, fapt care presupune şi procesarea laptelui la faţa locului în scopul rentabilizării acestei activităţi, activitate care ar deveni falimentară prin transportul laptelui la centre de procesare a laptelui.
Dar, cum în orice rău este şi un bine, procesarea laptelui în condiţiile vitrege de la munte a condus la realizarea multor produse tradiţionale de stână, cu care România s-a putut prezenta chiar şi la Bruxelles..."
Galerie de imagini
Toate articolele scrise de
Nicoleta Dragomir

Acum cinci ani, pe vremea asta, România era stat UE nou-nouţ, cu pretenţii mari şi planuri frumoase

Câtă vreme Comisia Europeană nu va condiţiona acordarea de plăţi directe pe suprafaţă de cultivarea terenulu

„Urmare a eforturilor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale”... aşa începe înşiruir

Nu avem noi prea multe posibilităţi de a investi în tehnologia de ultimă generaţie, însă avem oferte de

În martie 2008, Levente Szekely, fiul lui Karoly Szekely, ambii crescători de ovine din localitatea arădeană Ade

Ce bine că a ţinut vremea cu românul de s-au umplut câmpurile cu spice bune şi roade cu tonele

Credeaţi cumva că s-au liniştit apele în ceea ce priveşte „bunele practici agricole” în inter

Dacă până nu demult, la auzul unei noi strategii/proiect/plan de acţiune ni se străpezea gura şi ni se st&acir

Era previzibil că anul 2011, unul cu adânci semnificaţii pre-electorale, va aduce modificări importante în

Sub sloganul „Semănăm viitorul din 1856”, KWS Seminţe România lansează pentru campania de primăvar

35 de blonde pe păşune. E o imagine frumoasă, nu? Mai ales pentru un fermier ceh, pentru că blondele sunt vacile de r

Anul trecut pe vremea asta scriam că în legislaţia europeană, termenul folosit pentru a numi beneficiarul plăţ

Haos în declaraţii. Haos în preţurile alimentelor. Cine şi de ce se joacă de-a specula pe piaţa noastră

Am stat câteva minute în faţa unei coli albe, încercând să desprind o idee coerentă din î

În toamna anului 2005, când am vizitat Şcoala de agricultură Deula din Landul german Baden-Württemberg

Pentru locuitorii din Moravia, vinul este un mod de viaţă, o sursă de trai şi-o pasiune nemărginită

Soare cu dinţi în 5 decembrie 2010, la Pecica. Dar frigul nu i-a oprit pe membrii celor zece echipe care au partic

Ştim cu toţii, din proprie experienţă, că un lucru de calitate are durabilitate în timp.

Am ştiut că se va ajunge aici. Mă refer la produsele tradiţionale şi la atacul fără echivoc la care sunt supuse &i

După un an destul de agitat,
Agricultura s-a mai aşezat.
E mult mai linişte acum, se pare,
Dar vine, iu

Aproape că nu mai există sezon fără scumpiri la anumite categorii de produse agroalimentare şi la inputurile necesar

Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu Şişeşti” şi Institutul de Cercetare-Dezvolta

Păşunea, păşunatul şi banii pe suprafaţă au ocupat, cel puţin în prima jumătate a lui 2010, poziţii frunt

Am plecat din Timişoara în 14 iulie, având punct terminus Maramureşul, unde am ajuns în 1 august.

Ioan Beidac, de loc din comuna bihoreană Şinteu, s-a stabilit cu familia sa, de origine slovacă, în localitatea

Şi-am încălecat pe-o şa, şi v-am spus povestea aşa... Povestea banilor, desigur. Îmi imaginam numărul t

În fiecare săptămână, crescătorii de oi din Bistriţa se întâlnesc pentru a mai afla noutăţ

Scriam în numărul trecut despre ferma de vaci de la Institutul Cartofului din Braşov, singura fermă de elită din jud

Există la români mai multe vorbe sau pilde care leagă sau condiționează producția agricolă de vreme, de vremu

Pe principiul “când constaţi că-i sacul gol mulţi evazionişti se-arată”, Guvernul României a

Federaţia Oierilor de Munte din România a fost constituită în luna martie 2008, la iniţiativa a cinci asoc

"Oaia este cel mai bun prieten al poporului român"... aşa şi-a început Ioan Pădeanu prezentarea la î

“O fermă nu poţi s-o duci fără bani: muncitorii aşteaptă salariile, vacile aşteaptă mâncare. Pentru o

Dar leacul european se atribuie selectiv, după legea românească... Hotărârea privind distribuirea sumei st

Campania de depunere a cererilor de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă, fără penalizări, s-a înche

Prelungirea sezonului rece şi umiditatea foarte mare a solului sunt factori care pot influenţa negativ producţia de fu

Scriam în numărul trecut despre ferma de vaci cu lapte a familiei Cristolovean din Stupini, de lângă Braşo

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) defineşte biotehnologiile drept un complex de tehnici car

"Mecanizarea agriculturii nu este numai o ramură a științelor tehnice. Performanța în acest domeniu însea

Odată cu venirea primăverii, se simte prin pieţe miros îmbietor de ceapă şi usturoi verde... Mă apropii să iau c

Gavril Pup din Hida, judeţul Sălaj este de meserie profesor de educaţie fizică. A moştenit de la părinţi dragostea

În ultimii ani, toate sferele economiei româneşti au suferit modificări. Structurale, legislative sau func

La începutul lunii februarie am vizitat mai multe ferme de taurine din Salonta, judeţul Bihor. Despre acestea &ici

În vechea tradiţie populară românească, în ziua de Sfântul Gheorghe (23 aprilie) era celebrat

În rolurile principale: primarul războinic, veterinarul corupt, samsarul şi oierul ciomăgit

Maria Radna este cel mai important loc de pelerinaj din Banat al Bisericii Catolice.

Interviu realizat la Arad, în luna ianuarie a.c., cu domnul Anton Wagner, preşedinte al Asociaţiei Centrale a Cre

Crescătorii de animale au ajuns să facă săptămânal naveta, din ferme la Bucureşti, la uşa ministrului Agricu

De loc din Valea Dîljii, de lângă Haţeg, Emil Crişan s-a stabilit în localitatea Densuş, aproape de

La începutul anului trecut, agricultura se pregătea pentru un nou sezon sortit eşecului, "dotată" fiind cu toate
Nu îmi aparţin vorbele din titlu, dar mi le-am asumat pentru a descrie starea actuală în care se află conducerea agricu
Personal, mi-am dorit foarte mult să particip la o expoziţie a crescătorilor de ovine din zona montană românească, pen
Dezvoltarea unei comunităţi în România zilelor noastre, presupune, pe lângă coordonarea venită din partea autorităţ
La câteva zile după cel de-al XV-lea Congres al Asociaţiei Internaţionale a Muzeelor de Agricultură din Serbia şi dup
Aproape un an de zile a trecut de la ediţia 2008 a expoziţiei Agromalim de la Arad, atunci când l-am cunoscut şi am scri
Spasa Stoianov este producător individual, conducând o afacere de familie în domeniul apiculturii. În anul 1995 a absolv
A început campania. Electorală (vi-aţi închipuit altceva?!), că cea agricolă abia se opinteşte şi ea din răsputeri
Din data de 1 iulie a.c. au intrat în vigoare prevederile Regulamentului (CE) nr. 1221/2008 al Comisiei Europene de modific
Pentru mulţi dintre agricultorii români, "răul care nu vine niciodată singur" a devenit deja o măsură de agrotehnică,
În perioada 24-26 aprilie a.c. s-a desfăşurat în localitatea Hódmezövásárhely din Ungaria, la circa 70 de kilometri
„Trebuie să-ţi asumi anumite riscuri ca să ai o afacere profitabilă în agricultură”, spune András Gál, un tână
Asta pare să fie deviza primarului de Coşteiu, judeţul Timiş, Petru Carebia, în lupta deschisă şi declarată cu Asoci
Acum câţiva ani, când l-am cunoscut pe Felician Negruţ, se ocupa de porci, mai exact de recoltarea materialului seminal.
Franz Bucher este cetăţean german, de profesie inginer electrician. Fără să aibă nici o pregătire de specialitate în
Lucerna a fost şi rămâne cea mai eficientă plantă furajeră pentru hrana animalelor, atât pentru producţia realizată
Păşunile comunale din România, uitate parcă de toată lumea până să apară sprijinul pe suprafaţă, par să-şi găs
Adevărată zi de sărbătoare pentru Asociaţia Crescătorilor de Animale “Ovitim-Mioriţa”, care a organizat în ziua
Este deja evidentă practica actualilor şi foştilor guvernanţi şi politicieni, precum şi a aspiranţilor la un post că
În plin sezon agricol, după o procedură deja testată în Ungaria, producătorul maghiar Framest şi specialiştii firmei
Patronatul Naţional al Viei şi Vinului (P.N.V.V.) împreună cu Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România (A.D.A
Nu e greu să ajungi la Sibiel, la Muzeul Icoanelor pe Sticlă. Dar odată ce-ai ajuns aici, ţi-e greu să pleci, să te î
Vă dezvăluiam, recent, faptul că broşura care ar fi trebuit să informeze instituţiile statului din teritoriu şi, mai
V-am spus că aşa se va întâmpla sau nu? Au trecut doar câteva luni de când vă scriam, în septembrie anul trecut, des
Gavril Pup din Hida, judeţul Sălaj este de meserie profesor de educaţie fizică. A moştenit de la părinţi dragostea pe
Ultimul număr al revistei Ferma pe 2008 vă aduce, pe lângă informaţie, inovaţie, tehnologie, tradiţii de sărbăto
Din punct de vedere turistic, comuna suceveană Marginea este cunoscută
pe plan naţional şi mai ales internaţional prin
Situată în judeţul Alba, la munte, într-un loc care îşi merită cu
prisosinţă numele, "la Cărări", cabana Ancuţa
Utilajul este proiectat atât pentru executarea lucrărilor primare, cât şi pentru prelucrarea secundară a solului.
Claas Axos este un tractor mediu, cu o gamă de putere cuprinsă între 74 şi 100 cp, care înlocuieşte modelul anterior d
116 pagini de informaţie agricolă, interviuri, tehnologie, noutăţi, evenimente, opinii, cele mai bune surse de input-uri
Nu ştiu sigur cum e pe la alţii, dar la noi, la români, cum încep
lucrurile să se mişte puţin înspre bine, cum aparCele mai citite azi
- Ordin nr. 104 din 30 martie 2009
- Ameliorarea producţiei de lapte în turma de capre
- Noua gamă de combine Axial-Flow de la CASE IH
- Păpuşile din Bucovina
- Întâmplări cu... bivoliţe
- Speedair Drive şi Supair Air AB 800-1000-1500
- Model constructiv pentru ferma de 400 oi Ţurcane
- Întreţinerea zmeurului în perioada de vegetaţie (I)
- GRÂUL – Triticum aestivum L
- De acum Badea Ion vrea să crească numai oi cu miei gemeni
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
Poza zilei
Forum Agroinfo.ro
- ASOCIATIA CRESCATORILOR - BOVINE PENTRU CARNE(11/2/2012 17:22:22)
- infiintare microferma de porci(11/2/2012 11:18:54)
- Fonduri pentru tinerii care doresc sa faca agricultura?(11/2/2012 10:22:42)
- Consultanta fonduri europene(11/2/2012 9:42:44)
- Informatii pentru incepatori(10/2/2012 14:15:39)
- Bovine de carne(10/2/2012 11:59:3)
- PREZENTARE MEMBRI(9/2/2012 22:27:9)
- Cultura cartofi(8/2/2012 16:39:20)
- Subventii(8/2/2012 13:38:29)
- O tara fara guvern(6/2/2012 20:33:0)
Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul
Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali
Fiţi independent energetic!
Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?
Mai multe Tehnologii Agricole

Forum






Tractor în zăpadă