POPAS DE SUFLET - Icoanele pe sticlă de la Sibiel
Această icoană, opera fraţilor Grecu din Făgăraş, se găsea în casa familiei ...
Ne-au lăsat însă sute de icoane pe sticlă, zămislită şi ea în atelierele meşteşugăreşti transilvănene şi dăruite cele mai multe muzeului prin mijlocirea Preotului Zosim Oancea, care cu har dumnezeiesc, cu evlavie şi iubire de frumos şi de artă, a avut menirea de-o viaţă să afle şi să adune laolaltă minunăţiile ce se află acum în muzeul de la Sibiel.
Muzeul Preot Zosim Oancea
Nu e uşor să scrii despre ce vezi în altarul de suflet şi credinţă al icoanelor de la Sibiel. A făcut-o Giovanni Ruggeri, ziarist şi eseist, autorul unor publicaţii despre România şi Europa de Est. Ruggeri trăieşte şi munceşte la Bergamo. Anul trecut în martie, la o tipografie din Roma, vede lumina tiparului ghidul “Icoanele pe sticlă din Sibiel”, editat în cinci limbi (italiană, germană, engleză, franceză şi română).
Lucrarea cuprinde nu numai o prezentare a icoanelor expuse la Sibiel, ci şi o istorie a iconografiei româneşti, a transpunerii religiei în arta nepreţuită a ţăranilor transilvăneni, fiind în acelaşi timp un omagiu pentru toţi cei care au donat icoanele de-a lungul timpului acestui muzeu.
Giovanni Ruggeri: “Vizita la Muzeul de icoane e sticlă din Sibiel oferă, de asemenea, ocazia de a descoperi cu admiraţie şi lumină în suflet figura celui al cărui nume îl poartă: părintele Zosim Oancea, om şi preot de excepţie care, cu inteligenţă clarvăzătoare şi neobosită tenacitate a creat, sprijinit de locuitorii din Sibiel, cea mai mare expoziţie de icoane pe sticlă, în unul din cele mai mici sate din România. Un paradox care, prin el însuşi, aminteşte de extraordinara istorie şi memorie păstrate aici.”
Robi ai pământului, păstrători ai credinţei
Pictura icoanelor pe sticlă din Transilvania a început în primele decenii ale secolului al XVIII-lea şi a atins culmea dezvoltării sale între 1750 şi sfârşitul anilor 1800, pentru a ajunge aproape să se stingă între cele două războaie mondiale. Muzeul Pr. Zosim Oancea oferă o panoramă amplă şi detaliată a acestui mare fenomen de artă religioasă populară românească, a cărui bogăţie se prezintă într-un mod remarcabil, dacă luăm în considerare vastul orizont spiritual al tradiţiei creştine orientale şi rolul pe care îl are icoana clasică în cadrul acesteia.
Materia din care este făcută icoana, împreună cu culorile şi preţioasele sale componente, trebuie să reflecte transparenţa dintre Cer şi pământ, sanctificarea umanităţii întru Divinitate pornind de la Întrupare, de la misterul lui Iisus Hristos, Dumnezeu adevărat şi om adevărat şi să exprime energiile divine ce pătrund fiinţa.
Pictura icoanelor pe sticlă din Transilvania - fenomen cu diferenţe importante faţă de tradiţia icoanelor clasice - apare într-o perioadă istorică caracterizată printr-o situaţie socială şi politică cu relevanţă şi în plan religios. În secolul XVII, Transilvania era locuită în mare parte de români, dar în aceste regiuni trăiau de mai multe secole şi unguri, saşi şi secui.
Dominaţia maghiară şi apoi anexarea la Imperiul Habsburgic (1699), au făcut ca timp de sute de ani populaţia majoritar română să trăiască în condiţii de dură oprimare: izolată la sate, aproape analfabetă, dedicată cu precădere păstoritului şi muncii câmpului, fără acces la vreuna dintre ocupaţiile burgheze - comerţ, studiu, afaceri, şi cu atât mai puţin la cele administrative. Robi ai pământului, românii erau însă liberi religios (şi aici însă cu anumite limite).
Românii au trăit înrădăcinaţi în credinţa ortodoxă a părinţilor şi au luptat să o apere în faţa presiunilor habsburgice. Iar una dintre cele mai eficiente modalităţi de păstrare a identităţii ortodoxe a fost pentru românii ardeleni icoana pe sticlă.
La Sibiel s-au adunat laolaltă icoane realizate la Mănăstirea Nicula, în Nodrul Transilvaniei, pe Valea Mureşului, în zona Braşovului, Valea Sebeşului - Alba Iulia, Mărginimea Sibiului, Apuseni, Bucovina... şi tot atâtea stiluri şi culori, specifice zonelor din care provin făuritorii lor. Fiecare icoană expusă are şi o tăbliţă pe care e trecut numele celui care a donat-o muzeului.
Galerie de imagini
< >1 Comentarii COMENTEAZA
Mestesugul a durat ceva timp si dupa al doilea razboi mondial, nu se stinsese! Inca se mai cumparau icoanele pe sticla vandute din carutele ce umlau din sat in sat prin 1960...
Toate articolele scrise de
Nicoleta Dragomir
Am plecat din Timişoara în 14 iulie, având punct terminus Maramureşul, unde am ajuns în 1 august.
Ioan Beidac, de loc din comuna bihoreană Şinteu, s-a stabilit cu familia sa, de origine slovacă, în localitatea
Şi-am încălecat pe-o şa, şi v-am spus povestea aşa... Povestea banilor, desigur. Îmi imaginam numărul t
În fiecare săptămână, crescătorii de oi din Bistriţa se întâlnesc pentru a mai afla noutăţ
Scriam în numărul trecut despre ferma de vaci de la Institutul Cartofului din Braşov, singura fermă de elită din jud
Există la români mai multe vorbe sau pilde care leagă sau condiționează producția agricolă de vreme, de vremu
Pe principiul “când constaţi că-i sacul gol mulţi evazionişti se-arată”, Guvernul României a
Federaţia Oierilor de Munte din România a fost constituită în luna martie 2008, la iniţiativa a cinci asoc
"Oaia este cel mai bun prieten al poporului român"... aşa şi-a început Ioan Pădeanu prezentarea la î
“O fermă nu poţi s-o duci fără bani: muncitorii aşteaptă salariile, vacile aşteaptă mâncare. Pentru o
Dar leacul european se atribuie selectiv, după legea românească... Hotărârea privind distribuirea sumei st
Campania de depunere a cererilor de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă, fără penalizări, s-a înche
Prelungirea sezonului rece şi umiditatea foarte mare a solului sunt factori care pot influenţa negativ producţia de fu
Scriam în numărul trecut despre ferma de vaci cu lapte a familiei Cristolovean din Stupini, de lângă Braşo
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) defineşte biotehnologiile drept un complex de tehnici car
"Mecanizarea agriculturii nu este numai o ramură a științelor tehnice. Performanța în acest domeniu însea
Odată cu venirea primăverii, se simte prin pieţe miros îmbietor de ceapă şi usturoi verde... Mă apropii să iau c
Gavril Pup din Hida, judeţul Sălaj este de meserie profesor de educaţie fizică. A moştenit de la părinţi dragostea
În ultimii ani, toate sferele economiei româneşti au suferit modificări. Structurale, legislative sau func
La începutul lunii februarie am vizitat mai multe ferme de taurine din Salonta, judeţul Bihor. Despre acestea &ici
În vechea tradiţie populară românească, în ziua de Sfântul Gheorghe (23 aprilie) era celebrat
În rolurile principale: primarul războinic, veterinarul corupt, samsarul şi oierul ciomăgit
Maria Radna este cel mai important loc de pelerinaj din Banat al Bisericii Catolice.
Interviu realizat la Arad, în luna ianuarie a.c., cu domnul Anton Wagner, preşedinte al Asociaţiei Centrale a Cre
Crescătorii de animale au ajuns să facă săptămânal naveta, din ferme la Bucureşti, la uşa ministrului Agricu
De loc din Valea Dîljii, de lângă Haţeg, Emil Crişan s-a stabilit în localitatea Densuş, aproape de
La începutul anului trecut, agricultura se pregătea pentru un nou sezon sortit eşecului, "dotată" fiind cu toate
Nu îmi aparţin vorbele din titlu, dar mi le-am asumat pentru a descrie starea actuală în care se află conducerea agricu
Personal, mi-am dorit foarte mult să particip la o expoziţie a crescătorilor de ovine din zona montană românească, pen
Dezvoltarea unei comunităţi în România zilelor noastre, presupune, pe lângă coordonarea venită din partea autorităţ
La câteva zile după cel de-al XV-lea Congres al Asociaţiei Internaţionale a Muzeelor de Agricultură din Serbia şi dup
Aproape un an de zile a trecut de la ediţia 2008 a expoziţiei Agromalim de la Arad, atunci când l-am cunoscut şi am scri
Spasa Stoianov este producător individual, conducând o afacere de familie în domeniul apiculturii. În anul 1995 a absolv
A început campania. Electorală (vi-aţi închipuit altceva?!), că cea agricolă abia se opinteşte şi ea din răsputeri
Din data de 1 iulie a.c. au intrat în vigoare prevederile Regulamentului (CE) nr. 1221/2008 al Comisiei Europene de modific
Pentru mulţi dintre agricultorii români, "răul care nu vine niciodată singur" a devenit deja o măsură de agrotehnică,
În perioada 24-26 aprilie a.c. s-a desfăşurat în localitatea Hódmezövásárhely din Ungaria, la circa 70 de kilometri
„Trebuie să-ţi asumi anumite riscuri ca să ai o afacere profitabilă în agricultură”, spune András Gál, un tână
Asta pare să fie deviza primarului de Coşteiu, judeţul Timiş, Petru Carebia, în lupta deschisă şi declarată cu Asoci
Acum câţiva ani, când l-am cunoscut pe Felician Negruţ, se ocupa de porci, mai exact de recoltarea materialului seminal.
Franz Bucher este cetăţean german, de profesie inginer electrician. Fără să aibă nici o pregătire de specialitate în
Lucerna a fost şi rămâne cea mai eficientă plantă furajeră pentru hrana animalelor, atât pentru producţia realizată
Păşunile comunale din România, uitate parcă de toată lumea până să apară sprijinul pe suprafaţă, par să-şi găs
Adevărată zi de sărbătoare pentru Asociaţia Crescătorilor de Animale “Ovitim-Mioriţa”, care a organizat în ziua
Este deja evidentă practica actualilor şi foştilor guvernanţi şi politicieni, precum şi a aspiranţilor la un post că
În plin sezon agricol, după o procedură deja testată în Ungaria, producătorul maghiar Framest şi specialiştii firmei
Patronatul Naţional al Viei şi Vinului (P.N.V.V.) împreună cu Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România (A.D.A
Nu e greu să ajungi la Sibiel, la Muzeul Icoanelor pe Sticlă. Dar odată ce-ai ajuns aici, ţi-e greu să pleci, să te î
Vă dezvăluiam, recent, faptul că broşura care ar fi trebuit să informeze instituţiile statului din teritoriu şi, mai
V-am spus că aşa se va întâmpla sau nu? Au trecut doar câteva luni de când vă scriam, în septembrie anul trecut, des
Gavril Pup din Hida, judeţul Sălaj este de meserie profesor de educaţie fizică. A moştenit de la părinţi dragostea pe
Ultimul număr al revistei Ferma pe 2008 vă aduce, pe lângă informaţie, inovaţie, tehnologie, tradiţii de sărbăto
Din punct de vedere turistic, comuna suceveană Marginea este cunoscută
pe plan naţional şi mai ales internaţional prin
La Mulţi Ani români care vă numiţi Nicolae, Neculai, Nicoleta, Nicuşor,
Nicu, Nicoară. Să vă fie viaţa plină de b
Situată în judeţul Alba, la munte, într-un loc care îşi merită cu
prisosinţă numele, "la Cărări", cabana Ancuţa
Utilajul este proiectat atât pentru executarea lucrărilor primare, cât şi pentru prelucrarea secundară a solului.
Claas Axos este un tractor mediu, cu o gamă de putere cuprinsă între 74 şi 100 cp, care înlocuieşte modelul anterior d
116 pagini de informaţie agricolă, interviuri, tehnologie, noutăţi, evenimente, opinii, cele mai bune surse de input-uri
Nu ştiu sigur cum e pe la alţii, dar la noi, la români, cum încep
lucrurile să se mişte puţin înspre bine, cum apar
Cele mai citite azi
- POPAS DE SUFLET - Icoanele pe sticlă de la Sibiel
- Abatorizarea iepurilor de casă
- Proiecte Sapard prelungite
- La Cărări, locul în care natura şi-a adunat toate legendele
- Ordin nr. 762 din 19/12/2008
- Calitatea şi mărimea fructelor, controlate prin rărire
- Cultura mare în Ianuarie - Februarie
- Ferma piscicolă - riscuri şi oportunităţi
- Pregătirea familiilor de albine pentru iernare 1
- Întreţinerea oilor în perioada de toamnă şi în stabulaţie
Cele mai comentate azi
- Momentan nu sunt articole comentate
Abonare Newsletter
Poza zilei
Nufăr rozForum Agroinfo.ro
- Ostfriesisches Milchschaf (7/9/2010 15:58:37)
- Cum putem opri caderea parului (7/9/2010 12:1:52)
- Tratarea perilor bolnavi (7/9/2010 8:45:30)
- Adaposturi semideschise (7/9/2010 6:30:27)
- Subventii (6/9/2010 23:16:43)
- Zaharul nu calmeaza durerile bebelusilor (5/9/2010 21:53:36)
- Bovine de carne (5/9/2010 19:10:15)
- ferma modulata de porci (5/9/2010 13:47:3)
- ferme porcine (5/9/2010 13:41:53)
- Taurul d-voastra favorit (4/9/2010 19:58:43)
De unde vă procuraţi sămânţa necesară pentru campania de primăvară?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
- Indagra Farm 2010 (10-11-2010)
- Agromalim (10-09-2009)
- Pet Expo 2010 (18-06-2010)
- TimAgralim (10-06-2010)
- InterLacta 2010 (03-06-2010)
- Agraria (05-05-2010)
- Salonul International de vinuri Vinvest (16-04-2010)
- AgromExpo Bacău (08-04-2010)
- MoldAgroTech (31-03-2010)
- Agro Expo Bucovina (19-03-2010)
Tradiţia ne-a făcut să credem că noi producem cereale numai pentru a le folosi exclusiv în hrana omului sau a animalelor.
Borceagul de toamnă
La scurt timp după anul 1990, cei care conduceau agricultura României au desfiinţat sistemul naţional de producere a seminţelor, care a fost conceput pentru o agricultură cooperatistă şi de stat, deci nepotrivit unei agriculturi private, a cărei naştere se aştepta.
Utilaje Güttler la Voiteg
Centrul Româno-German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Agriculturii din localitatea Voiteg a făcut un pas important pentru pregătirea fermierilor care doresc să se specializeze în domeniul întreţinerii şi exploatării maşinilor agricole, prin stabilirea unei colaborări cu firma Guttler.
“Paradisul legumelor”, o lecţie de business
Săturându-se să vadă doar la televizor cum se poate face agricultură performantă, legumicultorii din judeţul Arad s-au încumetat să spargă tiparele înfiinţând, după lege, primul grup de producători legumicoli din România.
Energie produsă în fermă
În ultimii ani, subiectul securităţii energetice, a independenţei energetice şi obţinerii de energie din materii prime care se pot reface într-un timp scurt (resurse regenerabile), a devenit atât de popular încât a depăşit nivelul discuţiilor din mediile ştiinţifice sau guvernamentale, iar acum se bucură de interesul oamenilor de rând.
Gardul electric şi organizarea păşunatului
Reprezintă mijlocul cel mai eficient pentru organizarea păşunatului în tarlale pentru protecţia animalelor domestice împotriva animalelor sălbatice prădătoare sau pentru delimitarea padocurilor pentru animale.
Condiţii tehnologice pentru reuşita culturii de lucernă
O CULTURĂ REUŞITĂ
Investiţia în lucrările de tehnologie, aplicate în primul an de vegetaţie, garantează realizarea unei culturi de lucernă uniformă, de mare productivitate şi de folosinţă îndelungată.
Structura unei bucătării furajere pentru fermele zootehnice
Bucătăriile furajere (F.N.C.-urile sau micro F.N.C.-urile) sunt sisteme complexe care se folosesc pentru prepararea hranei animalelor din fermele zootehnice. În funcţie de productivitatea lor, ele se compun, în principiu, din următoarele elemente: silozuri de materii prime; silozuri de produs finit; mori; amestecătoare; dozatoare pentru premixuri; dozatoare de ulei; utilaje de transfer materii prime şi produse finite; computere de proces şi accesorii; echipamente electrice şi accesorii.
De la gunoiul de grajd la energia electrică
Cererea tot mai mare de energie şi preţul ridicat al ţiţeiului şi al gazelor naturale constituie, fără doar şi poate, un subiect de actualitate. Acest lucru a dus la un interes crescând al oamenilor în găsirea de surse de energie regenerabilă, cum sunt biocombustibilii, deşeurile celulozice, vântul, energia solară sau gunoiul de grajd.
Biogazul, protectorul neconvenţional al mediului
Cei care au lucrat în sectorul creşterii animalelor în timpul socialismului ştiu că a fost o perioadă în care s-a discutat foarte mult şi chiar s-au construit staţii de producere a biogazului din dejecţii de animale. Din anumite motive entuziasmul a trecut şi biogazul a „fâsâit” slab până s-a stins.
Mai multe Tehnologii Agricole