Oierii bistriţeni din zona de munte au de-acum expoziţia lor
Că s-a nimerit să fie Bistriţa-Năsăud, mai exact Prundu Bârgăului, locul în care să mi se împlinească vrerea, n-a fost decât o întâmplare fericită, prilejuită de osteneala a câtorva oameni care au făcut posibilă organizarea expoziţiei primei expoziţii de oi din zona montană a judeţului.
Evenimentul, purtând un nume cu rezonanţă latină, “Expo Ovis Pastoralis Montana”, s-a petrecut în ultima zi a lunii septembrie, o zi de toamnă în care Dumnezeu a trimis în acele locuri toată căldura şi seninul cerului.
Nu a fost doar o simplă prezentare şi ierarhizare a celor mai valoroase exemplare de ovine din zona montană, ci o competiţie profesională, care a oferit o cu totul altă perspectivă oieritului montan, în strânsă legătură cu tradiţiile pastorale specifice locului.
Deşi au existat multe piedici în calea acestei expoziţii, trecând peste răutăţile mai mici, sau mai mari, specifice, până la urmă, naturii umane, este bine că ziua de 30 septembrie a fost demersul reuşit al recunoaşterii valorii şi importanţei proprietarilor de oi din Şara Bârgaielor, care, pentru prima oară în viaţa şi activitatea lor, au simţit cu adevărat că rolul lor pe aceste meleaguri este unul bine definit.
Poate că tocmai simplitatea, sinceritatea şi omenia bistriţenilor care au pus umărul la organizarea expoziţiei, au făcut din aceasta şi o manifestare de suflet.
Cel puţin, aşa am simţit-o şi aşa o aştern pe hârtie. Iniţiativa a fost a Asociaţiei Judeţene a Crescătorilor Montani de Ovine “Dealu Negru” din Bistriţa-Năsăud, prin preşedintele ei, Vasile Turculeţ, împreună cu sucursala asociaţiei din Valea Bârgăului, condusă de Teofil Bălan.
Au contribuit la organizare Consiliul local din Prundu Bârgăului, Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă Bistriţa-Năsăud şi Unitatea de Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie din judeţ.
Au fost prezenţi la expoziţie subprefectul judeţului Bistriţa-Năsăud, Gheorghe Tuţă, primarul din Prundu Bârgăului, Ilie Vlad, senatorul Mircea Mereuţă, Mioara Bocănici din partea CEFIDEC Vatra Dornei, profesorul Stelian Vasile Dărăban de la catedra de ovine a Facultăţii de Zootehnie Cluj, directorul UARZ din Bistriţa-Năsăud, Emiluţ Găină şi şeful consultanţei bistriţene, Ioan Pătrăşcan.
Li s-au alăturat reprezentanţii altor asociaţii de crescători de ovine, din Arad, Botoşani, Cluj, Hunedoara. Toţi cei prezenţi la Prundu Bârgăului au apreciat interesul deosebit al organizatorilor pentru păstoritul din zona montană, iar autorităţile competente au promis o mai profundă implicare pentru rezolvarea problemelor cu care se confrunta acest sector de activitate.
Sperăm ca mesajul acestor oameni, crescători de ovine, să fie bine auzit şi perceput ca atare, pentru că, până la urmă, de ei depinde, în mare parte, traiul nostru zilnic şi viitorul ca naţie de sine stătătoare.
Câştigătorii expoziţiei
Comisia de bonitare, alcătuită din specialişti în zootehnie, a stabilit câştigătorii expoziţiei, care au primit din partea organizatorilor diplome, cupe şi sticle de vin.
La categoria “Ţurcană selecţionată”, adică exemplarele cu origine cunoscută şi certificată pe minimum trei generaţii anterioare, având caracterele stabilizate genetic, s-au putut face comparaţii între cârdurile de oi expuse.
Locul I la categoria de vârstă adultă, atât la femele cât şi la masculi, i-a revenit crescătorului Adrian Emil Rusu, din Petriş.
Locul al II-lea la această categorie l-au câştigat Sandu Pop din Petriş la femele şi Toader Bîca din Mureşenii Bârgăului, la masculi.
Al treilea loc de pe podium l-au împărţit Ioan Pop pentru femele şi Sandu Pop pentru masculi, ambii crescători din Petriş.
La categoria de vârstă “an precedent”, Sandu Pop din Petriş şi-a adjudecat prima poziţie, la ambele sexe, urmat, pe locul al doilea, de Toader Bîca la femele şi Florin Pop, din Petriş, la masculi. Locul al treilea a fost ocupat de Aurel Matei, la femele şi Avacum Sângeorzan la masculi, amândoi din Ilva Mică.
Cea de-a treia categorie de vârstă din concurs, ovine an curent, şi-a desemnat câştigătorii în persoana lui Valer Matei din Ilva Mică, ocupantul primei poziţii cu femelele expuse şi Toader Bîca, primul loc la masculi.
Locul al doilea i-a revenit lui Sandu Pop, pentru femele, şi crescătorului Avacum Sângeorzan pentru masculi. Pe locul al treilea s-au situat Avacum Sângeorzan cu femele şi Ioan Pop la categoria masculi.
În schimb, oile expuse la clasa “Ţurcană locală”, aparţinând rasei emergente denumită Ţurcană, reprezentată de diferite tipuri de oi, selecţionate fiecare după criteriile preferate de unul sau mai mulţi crescători, nu pot fi comparate între ele.
De aceea, departajarea lor de către comisia de bonitare a fost realizată pe baza omogenităţii fiecărui cârd prezentat, şi a stării de întreţinere a animalelor. Prin urmare, la această clasă nu s-au acordat cupe.
La categoria de vârstă “ovină adultă”, au fost desemnaţi câştigători Toader Tomoroga din Susenii Bârgăului, cu locul I la ambele sexe, pe locul al doilea Grigore Hangan din Mureşenii Bârgăului şi Nicolae Şovrea din Rusu Bârgăului şi pe locul al treilea Crinel Tănase din Susenii Bârgăului la femele şi Grigore Hangan la masculi.
La categoria an precedent, au urcat pe podium Toader Tomoroga, cu locul I, urmat de Grigore Hangan şi Crinel Tănase, ocupanţii locurilor II şi III.
Primul loc la categoria an curent i-a revenit crescătorilor Gheorghe Brumă din Ilva Mică, pentru femele, şi Grigore Hangan pentru masculi. Locul al doilea l-au ocupat Toader Tomoroga la femele şi Gheorghe Brumă la masculi, iar poziţia a treia a revenit crescătorilor Gheorghe Grigore Hangan (femele) şi Toader Tomoroga (masculi).
Am ţinut în mod special să public numele acestor oieri munteni de pe Valea Bârgaielor.
Mulţi dintre ei au coborât cu oile din munte ca să fie prezenţi la expoziţie.
Eforturile, curajul şi priceperea lor de a munci în condiţii naturale vitrege, sunt încă un motiv în plus ca autorităţile române să-şi îndrepte privirea şi spre păstoritul din zona montană, cu tot ceea ce presupune el, de la refacerea păşunilor la asigurarea căilor de acces, de la programele de ameliorare a efectivelor ovine din arealul muntos al României la obţinerea indemnizaţiilor compensatorii pentru handicapul natural generat de zona de munte.
Toţi participanţii au fost câştigători!
Revista Ferma a apreciat demersurile organizatorilor şi, mai ales, ambiţia şi dăruirea crescătorilor de ovine prezenţi la Prundu Bârgăului.
De aceea, am decis acordarea unor premii speciale, pentru toţi cei 13 proprietari de ovine care au expus animale, constând în abonamente la revista Ferma şi la ziarul Anunţuri Agricole pe un an de zile.
De asemenea, am premiat şi cel mai tânăr crescător de oi de rasă, în persoana lui Ioan Pop de 24 de ani, din Petriş, oferindu-i un pachet de cărţi de specialitate din colecţia Ferma. Tot un pachet de cărţi a primit şi cel mai vârstnic crescător de ovine, Nicolae Şovrea.
Ciobănaş cu trei sute de oi...
M-a impresionat de când l-am văzut. Stătea între oile lui, oferind explicaţii celor care se opreau în dreptul standului, la fel de matur şi sigur pe el ca orice alt oier din expoziţie. Emil Adrian, din Petriş, are doar 12 ani şi este elev în clasa a şasea.
Vara, când alţi copii pleacă în vacanţe la mare sau la bunici, el e pe munte cu oile. De multe ori, când părinţii sunt plecaţi cu treburi, el e singur, cu cele peste trei sute de oi. Tot ce-şi doreşte pe viitor este să-şi moştenească tatăl, să devină şi el oier.
E un copil încă, dar ştie deja meserie, zâmbeşte ca un copil, dar gândul lui e departe, sus la munte, acolo unde visul lui va deveni, într-o bună zi, realitate.
L-am încurajat şi l-am felicitat pentru dăruirea, de ce nu, pentru curajul lui de a lua viaţa în piept de la 12 ani, şi i-am oferit un premiu de 50 de lei şi câte un abonament la revista Ferma şi la ziarul Anunturi Agricole, care să-l ajute să devină un crescător profesionist.
“Prundu Bârgăului, o vatră străveche”
Deşi nu s-a lansat cu surle şi trâmbiţe, ţin foarte mult să pomenesc numele unei cărţi care a văzut lumina tiparului în preajma expoziţiei.
Primul volum al lucrării “Prundu Bârgăului, o vatră străveche”, este prima încercare de schiţă monografică a localităţii natale, aparţinând bârgăuanului Niculae Vrăsmaş, un om care mânuieşte cu pricepere arta scrisului, şi care, cu mult respect pentru valorile, oamenii şi faptele acestor locuri, a editat această primă lucrare despre frumoasa Şară a Bârgaielor.
După cum spunea şi Nicolae Iorga, “cum trece cineva de la Bistriţa înainte şi se afundă în Carpaţi, este lovit la fiecare pas de vederea locurilor cele mai pitoreşti şi mai desfătătoare. Natura este atât de bogată, încât se poate zice că a descălecat Dumnezeu pentru fericirea celor care locuiesc aice...”
Am lăsat în urmă Valea Bârgăului, având convingerea că fiecare reîntoarcere aici îmi va da prilej de bucurie. Mai ales dacă până atunci se va concretiza şi sprijinul pentru aceşti crescători. Merită toate eforturile, stimaţi guvernanţi!
Articol publicat în revista Ferma nr. 09 (53) - octombrie 2007.
1 ComentariiCOMENTEAZA
ma bucur ca aici in spania sa-mi vad consatenii din suseni castigatori multe felicitari sa o tineti tot asa felicitari
Toate articolele scrise de
Nicoleta Dragomir

Conform Dicţionarului Explicativ al limbii române, astenia înseamnă \"lipsă de putere fizică şi psihică

În ziua de 24 februarie a.c., în localitatea braşoveană Moeciu de Jos, Consiliul Director al Federaţiei Oierilor de

La închiderea ediţiei, normele metodologice pentru aplicarea Legii 214/2011, cunoscută ca „Legea pajiştilo

După cum lesne se observă cu ochiul liber de orice (pre)judecată, vremea bună de agricultură nu se prea înghes

Acum cinci ani, pe vremea asta, România era stat UE nou-nouţ, cu pretenţii mari şi planuri frumoase

Câtă vreme Comisia Europeană nu va condiţiona acordarea de plăţi directe pe suprafaţă de cultivarea terenulu

„Urmare a eforturilor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale”... aşa începe înşiruir

Nu avem noi prea multe posibilităţi de a investi în tehnologia de ultimă generaţie, însă avem oferte de

În martie 2008, Levente Szekely, fiul lui Karoly Szekely, ambii crescători de ovine din localitatea arădeană Ade

Ce bine că a ţinut vremea cu românul de s-au umplut câmpurile cu spice bune şi roade cu tonele

Credeaţi cumva că s-au liniştit apele în ceea ce priveşte „bunele practici agricole” în inter

Dacă până nu demult, la auzul unei noi strategii/proiect/plan de acţiune ni se străpezea gura şi ni se st&acir

Era previzibil că anul 2011, unul cu adânci semnificaţii pre-electorale, va aduce modificări importante în

Sub sloganul „Semănăm viitorul din 1856”, KWS Seminţe România lansează pentru campania de primăvar

35 de blonde pe păşune. E o imagine frumoasă, nu? Mai ales pentru un fermier ceh, pentru că blondele sunt vacile de r

Anul trecut pe vremea asta scriam că în legislaţia europeană, termenul folosit pentru a numi beneficiarul plăţ

Haos în declaraţii. Haos în preţurile alimentelor. Cine şi de ce se joacă de-a specula pe piaţa noastră

Am stat câteva minute în faţa unei coli albe, încercând să desprind o idee coerentă din î

În toamna anului 2005, când am vizitat Şcoala de agricultură Deula din Landul german Baden-Württemberg

Pentru locuitorii din Moravia, vinul este un mod de viaţă, o sursă de trai şi-o pasiune nemărginită

Soare cu dinţi în 5 decembrie 2010, la Pecica. Dar frigul nu i-a oprit pe membrii celor zece echipe care au partic

Ştim cu toţii, din proprie experienţă, că un lucru de calitate are durabilitate în timp.

Am ştiut că se va ajunge aici. Mă refer la produsele tradiţionale şi la atacul fără echivoc la care sunt supuse &i

După un an destul de agitat,
Agricultura s-a mai aşezat.
E mult mai linişte acum, se pare,
Dar vine, iu

Aproape că nu mai există sezon fără scumpiri la anumite categorii de produse agroalimentare şi la inputurile necesar

Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu Şişeşti” şi Institutul de Cercetare-Dezvolta

Păşunea, păşunatul şi banii pe suprafaţă au ocupat, cel puţin în prima jumătate a lui 2010, poziţii frunt

Am plecat din Timişoara în 14 iulie, având punct terminus Maramureşul, unde am ajuns în 1 august.

Ioan Beidac, de loc din comuna bihoreană Şinteu, s-a stabilit cu familia sa, de origine slovacă, în localitatea

Şi-am încălecat pe-o şa, şi v-am spus povestea aşa... Povestea banilor, desigur. Îmi imaginam numărul t

În fiecare săptămână, crescătorii de oi din Bistriţa se întâlnesc pentru a mai afla noutăţ

Scriam în numărul trecut despre ferma de vaci de la Institutul Cartofului din Braşov, singura fermă de elită din jud

Există la români mai multe vorbe sau pilde care leagă sau condiționează producția agricolă de vreme, de vremu

Pe principiul “când constaţi că-i sacul gol mulţi evazionişti se-arată”, Guvernul României a

Federaţia Oierilor de Munte din România a fost constituită în luna martie 2008, la iniţiativa a cinci asoc

"Oaia este cel mai bun prieten al poporului român"... aşa şi-a început Ioan Pădeanu prezentarea la î

“O fermă nu poţi s-o duci fără bani: muncitorii aşteaptă salariile, vacile aşteaptă mâncare. Pentru o

Dar leacul european se atribuie selectiv, după legea românească... Hotărârea privind distribuirea sumei st

Campania de depunere a cererilor de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă, fără penalizări, s-a înche

Prelungirea sezonului rece şi umiditatea foarte mare a solului sunt factori care pot influenţa negativ producţia de fu

Scriam în numărul trecut despre ferma de vaci cu lapte a familiei Cristolovean din Stupini, de lângă Braşo

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) defineşte biotehnologiile drept un complex de tehnici car

"Mecanizarea agriculturii nu este numai o ramură a științelor tehnice. Performanța în acest domeniu însea

Odată cu venirea primăverii, se simte prin pieţe miros îmbietor de ceapă şi usturoi verde... Mă apropii să iau c

Gavril Pup din Hida, judeţul Sălaj este de meserie profesor de educaţie fizică. A moştenit de la părinţi dragostea

În ultimii ani, toate sferele economiei româneşti au suferit modificări. Structurale, legislative sau func

La începutul lunii februarie am vizitat mai multe ferme de taurine din Salonta, judeţul Bihor. Despre acestea &ici

În vechea tradiţie populară românească, în ziua de Sfântul Gheorghe (23 aprilie) era celebrat

În rolurile principale: primarul războinic, veterinarul corupt, samsarul şi oierul ciomăgit

Maria Radna este cel mai important loc de pelerinaj din Banat al Bisericii Catolice.

Interviu realizat la Arad, în luna ianuarie a.c., cu domnul Anton Wagner, preşedinte al Asociaţiei Centrale a Cre

Crescătorii de animale au ajuns să facă săptămânal naveta, din ferme la Bucureşti, la uşa ministrului Agricu

De loc din Valea Dîljii, de lângă Haţeg, Emil Crişan s-a stabilit în localitatea Densuş, aproape de

La începutul anului trecut, agricultura se pregătea pentru un nou sezon sortit eşecului, "dotată" fiind cu toate
Nu îmi aparţin vorbele din titlu, dar mi le-am asumat pentru a descrie starea actuală în care se află conducerea agricu
Personal, mi-am dorit foarte mult să particip la o expoziţie a crescătorilor de ovine din zona montană românească, pen
Dezvoltarea unei comunităţi în România zilelor noastre, presupune, pe lângă coordonarea venită din partea autorităţ
La câteva zile după cel de-al XV-lea Congres al Asociaţiei Internaţionale a Muzeelor de Agricultură din Serbia şi dup
Aproape un an de zile a trecut de la ediţia 2008 a expoziţiei Agromalim de la Arad, atunci când l-am cunoscut şi am scri
Spasa Stoianov este producător individual, conducând o afacere de familie în domeniul apiculturii. În anul 1995 a absolv
A început campania. Electorală (vi-aţi închipuit altceva?!), că cea agricolă abia se opinteşte şi ea din răsputeri
Din data de 1 iulie a.c. au intrat în vigoare prevederile Regulamentului (CE) nr. 1221/2008 al Comisiei Europene de modific
Pentru mulţi dintre agricultorii români, "răul care nu vine niciodată singur" a devenit deja o măsură de agrotehnică,
În perioada 24-26 aprilie a.c. s-a desfăşurat în localitatea Hódmezövásárhely din Ungaria, la circa 70 de kilometri
„Trebuie să-ţi asumi anumite riscuri ca să ai o afacere profitabilă în agricultură”, spune András Gál, un tână
Asta pare să fie deviza primarului de Coşteiu, judeţul Timiş, Petru Carebia, în lupta deschisă şi declarată cu Asoci
Acum câţiva ani, când l-am cunoscut pe Felician Negruţ, se ocupa de porci, mai exact de recoltarea materialului seminal.
Franz Bucher este cetăţean german, de profesie inginer electrician. Fără să aibă nici o pregătire de specialitate în
Lucerna a fost şi rămâne cea mai eficientă plantă furajeră pentru hrana animalelor, atât pentru producţia realizată
Păşunile comunale din România, uitate parcă de toată lumea până să apară sprijinul pe suprafaţă, par să-şi găs
Adevărată zi de sărbătoare pentru Asociaţia Crescătorilor de Animale “Ovitim-Mioriţa”, care a organizat în ziua
Este deja evidentă practica actualilor şi foştilor guvernanţi şi politicieni, precum şi a aspiranţilor la un post că
În plin sezon agricol, după o procedură deja testată în Ungaria, producătorul maghiar Framest şi specialiştii firmei
Patronatul Naţional al Viei şi Vinului (P.N.V.V.) împreună cu Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România (A.D.A
Nu e greu să ajungi la Sibiel, la Muzeul Icoanelor pe Sticlă. Dar odată ce-ai ajuns aici, ţi-e greu să pleci, să te î
Vă dezvăluiam, recent, faptul că broşura care ar fi trebuit să informeze instituţiile statului din teritoriu şi, mai
V-am spus că aşa se va întâmpla sau nu? Au trecut doar câteva luni de când vă scriam, în septembrie anul trecut, des
Gavril Pup din Hida, judeţul Sălaj este de meserie profesor de educaţie fizică. A moştenit de la părinţi dragostea pe
Ultimul număr al revistei Ferma pe 2008 vă aduce, pe lângă informaţie, inovaţie, tehnologie, tradiţii de sărbăto
Din punct de vedere turistic, comuna suceveană Marginea este cunoscută
pe plan naţional şi mai ales internaţional prin
Situată în judeţul Alba, la munte, într-un loc care îşi merită cu
prisosinţă numele, "la Cărări", cabana Ancuţa
Utilajul este proiectat atât pentru executarea lucrărilor primare, cât şi pentru prelucrarea secundară a solului.
Claas Axos este un tractor mediu, cu o gamă de putere cuprinsă între 74 şi 100 cp, care înlocuieşte modelul anterior d
116 pagini de informaţie agricolă, interviuri, tehnologie, noutăţi, evenimente, opinii, cele mai bune surse de input-uri
Nu ştiu sigur cum e pe la alţii, dar la noi, la români, cum încep
lucrurile să se mişte puţin înspre bine, cum aparCele mai citite azi
- Cultura ciupercilor, o afacere de familie
- GRÂUL – Triticum aestivum L
- Creşterea iepurilor - programarea reproducerii
- O soluţie de criză: "criza de necesitate"
- "Ce ne dau albinele: asta avem şi din asta trăim"
- Abatorizarea iepurilor de casă
- Neutralizarea dejecţiilor animaliere cu ajutorul vermiculturii (1)
- La Cărări, locul în care natura şi-a adunat toate legendele
- Rabla 2011: Înscrieri până în 10 noiembrie
- Olympus a inaugurat cea mai mare fabrică de lactate din România
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
Poza zilei
Forum Agroinfo.ro
- Infiintare asociatie pentru cresterea ovinelor(24/5/2012 10:58:24)
- Ciobanescul de Bucovina o MINCIUNA imensa(19/5/2012 8:12:49)
- Expozitie internationala de ciobanesti romanesti Targoviste 20.05.2012(19/5/2012 8:1:2)
- Bovine de carne - generalitati(17/5/2012 7:21:27)
- Subventii bovine - situatia actuala si perspective(9/5/2012 2:55:13)
- REVISTA MOLDA MAGAZIN(1/5/2012 9:34:24)
- Stefanescu Cristian ACHR president(1/5/2012 9:30:16)
- Anunturi- Cumparari bovine(22/4/2012 23:31:11)
- Poze din ferma(20/4/2012 12:37:32)
- Sindicatul Crescatorilor de Taurine din Romania(13/4/2012 13:37:15)
Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2012?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Urmând tendinţele impuse de Uniunea Europeană, proporţia utilizării surselor de energie regenerabilă trebuie să crească semnificativ. În acest scop, pentru alimentarea cu energie pe plan intern, în afară de centralele solare, eoliene şi hidrocentrale, un rol însemnat îl vor juca şi centralele energetice şi termice de ardere, alimentate cu biomasă
Sistemele GPS pentru agricultură
Exigenţele agriculturii moderne ţin de productivitate şi eficienţă ridicată. Reducerea costurilor, reducerea timpului de lucru şi siguranţa controlului asupra activităţilor agricole în globalitatea lor sunt factorii esenţiali ai rentabilităţii şi competitivităţii, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern
Acoperiri eficiente cu costuri minime
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Mai multe Tehnologii Agricole

Forum







Flori de primăvară