Oaia Dorper sau drumul de la hobby la afacere într-o fermă din Timiş

 
Nicoleta Dragomir
 
 
12345
Zootehnie,23 Jun 2009 - 0:00,20 comentarii
Oaia Dorper nu trebuie tunsă. Ea năpârleşte!
Acum câţiva ani, când l-am cunoscut pe Felician Negruţ, se ocupa de porci, mai exact de recoltarea materialului seminal. Astăzi, în gospodăria familiei din localitatea timişeană Jebel, nici urmă de porci! În locul lor însă au apărut oile...

De ce această schimbare radicală? „În momentul în care n-am mai avut voie, din motive de securitate, să am contact cu alţi porci, decât cu cei de la serviciu, am simţit nevoia să fac altceva care să-mi ocupe timpul.

Am încercat cu găini, dar investiţia am făcut-o tocmai în anul în care a fost gripa aviară la noi, deci falimentul mi-a fost asigurat...”, spune Negruţ.


Începuturile...

În căutările pe internet, Felician Negruţ a descoperit un site din Germania, care oferea informaţii despre oaia Dorper. „La câteva zile după ce mi-am lăsat datele de contact pe site-ul respectiv, m-a sunat proprietarul paginii de internet şi, timp de trei sferturi de oră, mi-a povestit despre această rasă de oi.

Au mai urmat alte câteva discuţii, după care, în vara anului 2006 am plecat în Germania să văd oile. De aici am mers în Elveţia, unde l-am cunoscut pe cel care a făcut primul import de oi Dorper din Africa de Sud, în Europa... Şi de aici a început totul", îşi aminteşte Felician Negruţ.


Primele oi Dorper a ajuns la Jebel

Primul import - 5 femele şi un mascul din rasa Dorper, a fost făcut în februarie 2007, cu o investiţie totală de cinci mii de euro. „Am făcut importul după integrarea în UE, deoarece până atunci existau în ţara noastră condiţii restrictive la importuri”, spune Felician Negruţ.

În toamna aceluiaşi an, au mai ajuns la ferma din Jebel câteva femele şi un mascul, importate din Austria. Al treilea transport, constând în câţiva berbeci din Austria şi un berbec din Germania, s-a realizat.

În prezent, efectivul de ovine din rasa Dorper este de 13 oi, 5 berbeci şi aproape 20 de miei, dintre care şi hibrizii rezultaţi din încrucişări cu cele 30 de oi Ţurcane din fermă. „Am avut câteva pierderi, deoarece necunoscând foarte bine rasa, am tratat oile Dorper la fel ca pe cele din Ţurcană.

Adică le-am furajat cu concentrate, le-am ţinut în turmă cu Ţurcanele, ori formarea oii Dorper a fost gândită astfel încât să poată valorifica furajele grosiere din savana africană”, spune Negruţ.


Întreţinerea oilor în ferma de la Jebel

Ideală pentru ovinele din rasa Dorper este întreţinerea la păşune, cu păstor electric. „Momentan sunt într-o perioadă critică, deoarece numărul de animale este prea mare ca să le întreţin acasă, şi prea mic, pentru a angaja un cioban.

Intenţionam să semăn câteva hectare de păşune cultivată, respectiv un ha pentru zece oi. Din păcate, seceta din primăvara acestui an nu mi-a permis acest lucru. Deocamdată am semănat nişte borceag, unde urmează să le introduc.

Până acum le-am întreţinut pe suprafeţe mai mici de păşune, o parte cultivată, alta naturală. Sigur, cu păşunatul mi-e mai greu, deoarece doresc să le ţin separat şi să fac montă dirijată, să ştiu ce berbec intră la o grupă de montă sau la alta, ceea ce presupune mult timp, multă muncă şi investiţii.”, spune Felician Negruţ.

Păşunatul se desfăşoară de primăvara, până toamna târziu, iar în timpul iernii oile sunt hrănite exclusiv cu fân, fără concentrate.


Valorificare, planuri, obiective

Dintre preocupările pe linie genetică, cea mai valoroasă ca şi câştig final o reprezintă încrucişările dintre Ţurcană şi Dorper, în vederea sacrificării.

Primele rezultate s-au dovedit extrem de încurajatoare, pentru că produşii astfel obţinuţi au cântărit greu... la propriu: „Ţurcana noastră este foarte rezistentă, bine adaptată la condiţiile locale, dar nu excelează în ceea ce priveşte producţia, care este modestă şi la lână, şi la lapte, şi la carne.

Mă axez mai puţin pe producerea de hibrizi Dorper, deşi mieii de vând foarte bine în perioada Paştelui. Anul acesta am avut foarte puţini hibrizi, deoarece şi oile Ţurcane au fost puţine, doar 12 la număr.

Am sacrificat de Paşte doar berbecuţii, iar cele 15 mieluţe le-am păstrat de prăsilă. Cererea de mieluţi a fost foarte mare, însă eu vreau să-mi dezvolt afacerea, să-mi extind efectivul atât cât voi fi în stare

Felician Negruţ studiază în prezent posibilitatea încrucişării altor rase cu Ţurcana, în scopul orientării producţiei spre carne sau lapte, după care, peste hibridul astfel obţinut să vină cu Dorper.

Preferinţele ar fi Blufaced, respectiv Alpina austriacă de munte, cea din urmă fiind, ca aspect şi conformaţie, foarte asemănătoare cu Ţurcana, însă mult mai prolifică, având o producţie bună de lapte şi reuşind să întreţină doi miei până la înţărcare. În plus, Alpina austriacă de munte este poliestrică (poate fi montată în orice lună a anului).

Afacerea încă e în faza de început, la stadiul de investiţie, pentru că Felician Negruţ nu este tipul afaceristului dornic de câştiguri peste noapte, ci mai degrabă omul care ştie că orice câştig sigur şi pe termen lung este precedat de investiţii şi muncă pe măsură. 

L-am întrebat pe crescătorul nostru ce drum ar alege sau ce rasă ar exploata dacă ar fi să o ia de la început cu creşterea ovinelor? Ar paria tot pe Dorper? "Răspunsul este undeva între da şi nu, în sensul că dacă este vorba de hobby, aş începe tot cu Dorper, dar dacă este vorba de afacere, acum aş gândi puţin altfel.

În prima fază am gândit totul ca pe o afacere, dar având posibilităţi destul de limitate, am fost nevoit să demarez totul ca pe un hobby, şi nu mi-a reuşit aşa cum mi-am dorit. Poate ar fi trebuit să aştept apariţia oii Dorper albă, pentru că ciobanii români sunt cam reticenţi la culoarea neagră.

Fiind totuşi foarte puţine exemplare în Europa, sunt şi foarte scumpe, iar tendinţa este ca atunci când faci o investiţie mare este să o recuperezi cât mai rapid. Sfatul unui crescător din Africa de Sud este să nu vă aşteptaţi să faceţi bani dintr-odată.

Există riscul de a face rabat de la calitate, ori nu orice berbec se ţine pentru prăsilă", spune Felician Negruţ.

Încrucişarea cu Alpina austriacă este încă în faza de culegere de informaţii. Această variantă este destul de scumpă, preţul unui berbec ajungând la câteva mii de euro. „N-am pretenţii să aduc exemplare foarte scumpe, ci berbeci care să poarte trăsăturile rasei.

Mai trebuie să găsesc şi proprietarul de Ţurcane care să fie dispus unui astfel de experiment, adică să accepte încrucişările cu Alpina austriacă”, explică Negruţ.


Oaia Dorper: premisele unei afaceri reuşite

”Pentru moment, varianta cea mai profitabilă pentru noi este să folosim berbecii Dorper la încrucişări cu Ţurcana, pentru a obţine mieii de carne”, spune Felician Negruţ. Mieii au o vigoare deosebită, la câteva minute de la fătare se ridică şi sug singuri.

Mănâncă fân şi paie destul de devreme şi prezintă o viteză mare de creştere. „Deşi la fătare sunt mici, comparativ cu mieii Ţurcanei, în câteva zile recuperează greutatea. De exemplu, am avut, la fătări gemelare, miei hibrizi care la două luni cântăreau 20-25 de kg!”, mărturiseşte Negruţ.

Perioada de alăptare este de 3-3,5 luni, deoarece fiind foarte precoce, berbecuţii încep să monteze mamele. Nu se pune problema mulsului... oile Dorper sunt puternice şi nu se lasă mulse, însă laptele e suficient pentru hrana mieilor.

Femelele hibride însă au o producţie foarte bună de lapte, iar mieii lor pot ajunge la 17 kg în numai 5 săptămâni.

Greutatea optimă pentru sacrificare. "Spre deosebire de tăierile din Vest, unde carnea de oaie se consumă frecvent, greutatea de tăiere este de 45 kg, la noi, în special în Banat, unde carnea de oaie se consumă aproape numai de Paşte, un miel de 20 kg este considerat foarte mare".

Moştenirea caracterelor la hibrizi. Culoarea specifică rasei Dorper nu se transmite la produşii hibrizi, aceştia fiind tărcaţi. Moştenesc însă conformaţia, au trăsăturile oii de carne, fiind mai laţi şi mai grei, chiar dacă la mărime sunt la fel ca mieii din rasa Ţurcană.

Caracterul poliestric nu a fost încă observat la hibrizii obţinuţi în ferma de la Jebel. La oile Dorper însă sunt posibile 3 fătări în 2 ani, şi ţinând cont de prolificitatea de 150%, se poate calcula o producţie anuală de doi miei pe oaie.

Reproducţie. Comparativ cu ţările care au dezvoltat o adevărată industrie a creşterii oilor, la noi sistemul de montă artificială este încă slab dezvoltat, cel puţin la ovine.

Felician Negruţ spune că sunt trei tipuri de montă care se pot aplica în cazul rasei Dorper, fiecare cu rezultate diferite, însă monta naturală este cea mai eficientă, procentul de fecunditate mergând până la sută la sută. „Berbecii Dorper, fiind foarte activi, pot merge unul la câteva zeci de oi, chiar şi 50.

Există şi excepţii, înregistrate în Elveţia, când un berbec Dorper, într-un sezon de montă, se pretează la un efectiv de câteva sute de oi!", spune Felician Negruţ.


ATUURI ALE RASEI DORPER

Diferenţe Dorper - Ţurcană

În cazul rasei Dorper, mieii sunt lăsaţi lângă mame, până ajung la greutatea de înţărcare de 35 kg. Le merge dacă sunt singure şi fără stres.Rumegă mai mult bolul alimentar, valorifică mult mai bine hrana şi nu face risipă.

Ţurcana consumă mai mult, însă cu eficienţă mică. Risipa de furaj făcută de oile Ţurcană într-o săptămână, oile Dorper n-o fac nici în două luni. În plus, oile Dorper valorifică inclusiv resturile de paie sau de fân din ieslea Ţurcanelor.

Diferenţe Dorper - alte rase pentru carne

"Un cioban din Germania, cu 500 de oi Merinos, peste care a băgat berbeci Dorper, cu scopul de a obţine mieii de carne, pe care să-i valorifice la greutatea de 40-45 kg, mi-a spus că nu a ales altă rasă, Texel sau Suffolk, oi cu producţie de carne mai bună decât Dorper, deoarece vara, când e foarte cald, oile Texel nu mănâncă şi slăbesc, fiind foarte pretenţioase”, explică Negruţ.

Ovinele de carne din rasele Texel sau Suffolk nu consumă iarba de pe o păşune peste care a trecut anterior altă turmă de oi. Au nevoie de mâncare de calitate, care este foarte scumpă.

Chiar dacă aceste rase, la care putem adăuga şi ovinele Charollais, au o producţie bună de carne, datorată mărimii, Dorperul compensează în ceea ce priveşte întreţinerea, nefiind pretenţioase.


RASA DORPER: CARACTERISTICI

Este o rasă de carne, formată în anii ’30, în regiunile aride din Africa de Sud, prin încrucişarea raselor Dorset Horn şi Blackheaded Persian (persiana cu cap negru, o rasă de oi cu păr, nu cu lână).

Pentru prima dată a fost adusă în Europa - Germania în 1977 sub formă de embrioni, prin transfer de embrioni, iar primul transport de animale vii (100 de capete) s-a făcut în anul 2000. Au mai urmat câteva importuri mai mici, toate în Elveţia.

Primul importator a investit în jur de 80 mii de euro în toată afacerea, achiziţionând oi Dorper şi o sută de embrioni.

Trăsături:
• excepţională încărcătură musculară;
• greutate bună: la maturitate oile ajung la 70-80 kg, iar berbecii la 120-130 kg;
• capacitate deosebită de adaptare la diverse condiţii de mediu;
• păşunat neselectiv (“rade” absolut toată vegetaţia);
• valorifică foarte bine furajele grosiere;
• prolificitate foarte bună (150-180%);
• reproducţia nu este sezonieră (se pot obţine miei în orice lună din an, iar intervalul dintre fătări se poate reduce până la 8 luni, obţinându-se astfel 3 fătări în doi ani);
• fătări uşoare, fără asistenţă (oile fată singure iar mielul se ridică singur la supt);
• instinct matern foarte dezvoltat;
• capacitate mare de alăptare (oile “duc” doi miei fără probleme);
• viteză mare de creştere (mieii ajung la 35 kg în 105-120 zile);
• mieii obţinuţi din încrucişările cu Ţurcană au ajuns în 60 de zile la 24-25 kg, cei din fătări gemelare, şi la 28-30 kg, cei din fătări simple.
Particularităţi:
• oaia Dorper este mai uşor de întreţinut întrucât nu trebuie tunsă, amestecul de lână şi păr care-i acoperă corpul năpârlind în fiecare an;
• carnea de Dorper este lipsită de gustul specific de oaie, fiind astfel foarte apreciată de către consumatori.

Informaţii suplimentare: Felician Negruţ, tel. 0727770548, www.dorper.ro


 
 
 
 
Trimite unui prieten articolul Oaia Dorper sau drumul de la hobby la afacere într-o fermă din Timiş
 
Toate campurile sunt obligatorii
 
 
 
 
 
 
Adauga comentariul tau la Oaia Dorper sau drumul de la hobby la afacere într-o fermă din Timiş
 
Toate campurile sunt obligatorii
Daca aveti cont va rugam sa va autentificati
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Galerie de imagini

 

20 ComentariiCOMENTEAZA

anonim, 04-May-2012 16:07:15
informare...
O mioara metis 50% de DORPER cu TURCANA dupa cat timp poate fi montata?Dar una 75% ; 87.5%?La incrucisarea DORPER+TURCANA pot lua in calcul ca fata 1.5 produsi din care jumatate mioara, jumatate berbecut?Care ar fi furajarea oilor in timpul gestatiei, a oilor si mieilor de la fatare pana la intarcare,precum si a berbecutilor rezultati, pentru ingrasare.Multumesc
anonim, 02-May-2012 13:31:02
inceput de afacere...
Doresc sa incep o afacere in domeniul cresterii si valorificarii oii la BISTRITA.Ce recomandati o imperechere turcane cu DORPER sau a lua de la inceput berbec si oi DORPER?Este piata la produsii DORPER?Pe timpul stabulatiei ce hrana le dau si in ce cantitate?
anonim, 30-Jan-2012 19:22:26
schimb experienta...
Buna ziua, Am citit cu interes articolul si avand in vedere ca sunt dintr-o localitate apropiata, Deta, as dori sa incepem o colaborare. Cu stima, Bogdan Bosniac (bogdan_bosniac@yahoo.com)
anonim, 26-Jan-2012 17:18:57
metisare cu tigaia...
Nu am citit nimic despre o eventuala hibridare a masculilor de Droper cu femele de Tigaie Carabasa,care este o rasa de talie mare,cu cap negru ce se "asorteaza"mai bine ptr.productia de carne.Cine poate comenta acest lucru?
anonim, 15-Jan-2012 12:03:28
anonim...
cred ca oile dorper sint cam scumpe si nu isi merita banii,sint profitabile pentru cine le vinde pt prasila da daca vreti sa faceti afacere io zic sa va ginditi bine daca merita,eventual sa cumparati berbeci pt incrucisare cu alte rase mai ieftine.
anonim, 10-Jun-2011 15:12:05
cumpar oi dorper...
cumpar oi dorper 0741 382105
anonim, 10-Jun-2011 15:11:50
cumpar oi dorper...
cumpar oi dorper 0741 382105
anonim, 24-May-2011 00:46:07
miei Dorper...
Salut Dom.Felician. Daca mai stiti pe cineva,sau auziti,am un prieten care mai are in jur la 30 miei Dorper,bune inteles cu hirti si calitate. Mulzumesc mult Constantin (Freiburg Germania )Tel.07661-909552
anonim, 24-May-2011 00:45:56
miei Dorper...
Salut Dom.Felician. Daca mai stiti pe cineva,sau auziti,am un prieten care mai are in jur la 30 miei Dorper,bune inteles cu hirti si calitate. Mulzumesc mult Constantin (Freiburg Germania )Tel.07661-909552
anonim, 28-Apr-2011 10:15:30
Chiril...
as vrea sa stiu cum as putea sa le transport in R.Moldova adica la Chisinau
anonim, 23-Apr-2011 20:34:21
Marco...
daca cumperi 10 pretul este egal
anonim, 18-Mar-2011 15:18:27
crotalii oi ALLFLEX...
crotalii ALLFLEX 0740055782 0356441585
anonim, 03-Aug-2010 13:32:24
viitor crescator...
as vrea sa ma apuc de o ferma de oii da nu stiu la ce distanta de vecini si cate am voie sa cresc intr-o gospodarie ca sa nu fiu reclamat din cauza vecinilor
anonim, 09-Mar-2010 12:35:58
Preturi la Dorper...
Pentru ca inca sunt asaltat de catre cititorii acestui articol cu intrebari referitoare la preturi, iata in continuare cateva dintre acestea: -berbeci miori (2 dinti schimbati) = 500 Euro/buc.; -berbecuti (sub un an) = 400 Euro/buc.; -mielute (sub un an) = 350 Euro/buc.; -metisi 75% = 150 Euro/buc.; -metisi 87,5% = 200 Euro/buc. Pentru intrebari suplimentare ma puteti suna la tel.0727-00.84.78 Cu stima, Felician
anonim, 25-Jan-2010 17:51:22
florin sibiu...
si eu as fi interesat de un berbec din aceasta rasa, cat costa?
anonim, 29-Jul-2009 12:05:07
pret?...
care e pretul/
nicoleta, 29-Jun-2009 15:35:21
informatii...
Pentru detalii privind modalitatea de achizitie a exemplarelor din aceste rase, precum si alte detalii "tehnice", va rog contactati fermierul - Felician Negrut, la tel. Felician Negruţ, tel. 0727770548, si email: felician.negrut@gmail.com. Multumim pentru interes!
anonim, 27-Jun-2009 11:20:25
înţărcarea...
dacă producţia de lapte este mare,cum se face înărcarea? nu se strică oile la uger(mamită) sau alte probleme nu sunt?
anonim, 27-Jun-2009 11:20:15
înţărcarea...
dacă producţia de lapte este mare,cum se face înărcarea? nu se strică oile la uger(mamită) sau alte probleme nu sunt?
anonim, 27-Jun-2009 11:08:06
super articolul dar si oaia...
Buna ziua!sunt locuitor al jud. Bihor si as dori sami cumpăr si eu un berbecuţ din aceasta rasa.Care este preţul?
 
ADAUGA COMENTARIUL TAU
 
 

Toate articolele scrise de

Nicoleta Dragomir

Lege şi dezordine
Managementul fermei,24 Apr 2012 - 16:00,1 comentarii

Promulgată, amânată şi din nou în vigoare

Astenie de primăvară sau...
Managementul fermei,20 Apr 2012 - 15:00,0 comentarii

Conform Dicţionarului Explicativ al limbii române, astenia înseamnă \"lipsă de putere fizică şi psihică

Mioriţa din Carpaţi,...
Zootehnie,11 Apr 2012 - 14:00,1 comentarii

În ziua de 24 februarie a.c., în localitatea braşoveană Moeciu de Jos, Consiliul Director al Federaţiei Oierilor de

Avem păşune, avem primar!
Agronomie,20 Feb 2012 - 16:00,0 comentarii

La închiderea ediţiei, normele metodologice pentru aplicarea Legii 214/2011, cunoscută ca „Legea pajiştilo

La vremuri bune... înainte!
Managementul fermei,07 Feb 2012 - 16:00,0 comentarii

După cum lesne se observă cu ochiul liber de orice (pre)judecată, vremea bună de agricultură nu se prea înghes

Unde-s steguleţele de...
Managementul fermei,24 Jan 2012 - 16:00,0 comentarii

Acum cinci ani, pe vremea asta, România era stat UE nou-nouţ, cu pretenţii mari şi planuri frumoase

Fermierii mai stau o tură...
Actualitate,24 Nov 2011 - 16:00,2 comentarii

Articol publicat în revista FERMA nr. 2(40) din aprilie-martie 2006

Paradox de pârloagă: bine...
Managementul fermei,07 Nov 2011 - 16:00,0 comentarii

Câtă vreme Comisia Europeană nu va condiţiona acordarea de plăţi directe pe suprafaţă de cultivarea terenulu

Ale cui realizări?
Managementul fermei,07 Oct 2011 - 16:00,0 comentarii

„Urmare a eforturilor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale”... aşa începe înşiruir

Tehnica agricolă, la extreme!
Managementul fermei,21 Sep 2011 - 16:00,0 comentarii

Nu avem noi prea multe posibilităţi de a investi în tehnologia de ultimă generaţie, însă avem oferte de

Altă păşune, acelaşi necaz
Actualitate,26 Aug 2011 - 15:00,0 comentarii

În martie 2008, Levente Szekely, fiul lui Karoly Szekely, ambii crescători de ovine din localitatea arădeană Ade

Agricultura, pe roze?
Managementul fermei,25 Aug 2011 - 16:00,0 comentarii

Ce bine că a ţinut vremea cu românul de s-au umplut câmpurile cu spice bune şi roade cu tonele

Prin păşunea satului,...
Managementul fermei,25 Jul 2011 - 16:00,1 comentarii

Credeaţi cumva că s-au liniştit apele în ceea ce priveşte „bunele practici agricole” în inter

Copleşiţi de agro-strategii?
Managementul fermei,23 Jun 2011 - 16:00,0 comentarii

Dacă până nu demult, la auzul unei noi strategii/proiect/plan de acţiune ni se străpezea gura şi ni se st&acir

Banii de păşune au prins...
Managementul fermei,24 May 2011 - 16:00,2 comentarii

Era previzibil că anul 2011, unul cu adânci semnificaţii pre-electorale, va aduce modificări importante în

KWS anunţă un sezon bun
Agronomie,04 Apr 2011 - 14:00,0 comentarii

Sub sloganul „Semănăm viitorul din 1856”, KWS Seminţe România lansează pentru campania de primăvar

”Blondele”, la...
Zootehnie,15 Mar 2011 - 15:00,0 comentarii

35 de blonde pe păşune. E o imagine frumoasă, nu? Mai ales pentru un fermier ceh, pentru că blondele sunt vacile de r

La an nou, probleme vechi -...
Actualitate,03 Mar 2011 - 14:00,0 comentarii

Anul trecut pe vremea asta scriam că în legislaţia europeană, termenul folosit pentru a numi beneficiarul plăţ

Cartoful nostru cel de...
Managementul fermei,24 Feb 2011 - 16:00,1 comentarii

Haos în declaraţii. Haos în preţurile alimentelor. Cine şi de ce se joacă de-a specula pe piaţa noastră

Şi totuşi, unde e problema?
Actualitate,24 Feb 2011 - 14:00,0 comentarii

Am stat câteva minute în faţa unei coli albe, încercând să desprind o idee coerentă din î

Ultimele pregătiri la...
Dezvoltare rurala,02 Feb 2011 - 14:00,0 comentarii

În toamna anului 2005, când am vizitat Şcoala de agricultură Deula din Landul german Baden-Württemberg

În ţara vinurilor morave
Horticultura,13 Jan 2011 - 16:00,0 comentarii

Pentru locuitorii din Moravia, vinul este un mod de viaţă, o sursă de trai şi-o pasiune nemărginită

Pomana porcului, la Pecica
Traditie,12 Jan 2011 - 16:00,0 comentarii

Soare cu dinţi în 5 decembrie 2010, la Pecica. Dar frigul nu i-a oprit pe membrii celor zece echipe care au partic

Agricultura la vest de...
Dezvoltare rurala,12 Jan 2011 - 15:00,0 comentarii

Agricultura, un cult al pământului

Repere turistice
Agroturism,12 Jan 2011 - 15:00,0 comentarii

Stuttgart

Ferma de Holstein în Cehia
Zootehnie,06 Jan 2011 - 16:00,0 comentarii

de la management, la rentabilitate

Genetica olandeză face...
Zootehnie,05 Jan 2011 - 15:00,1 comentarii

Ştim cu toţii, din proprie experienţă, că un lucru de calitate are durabilitate în timp.

Curat tradiţional!
Managementul fermei,22 Dec 2010 - 16:00,0 comentarii

Am ştiut că se va ajunge aici. Mă refer la produsele tradiţionale şi la atacul fără echivoc la care sunt supuse &i

Versuri...agricole
Managementul fermei,25 Nov 2010 - 16:00,0 comentarii

După un an destul de agitat,
Agricultura s-a mai aşezat.
E mult mai linişte acum, se pare,
Dar vine, iu

Toamna se numără......
Managementul fermei,22 Oct 2010 - 16:00,0 comentarii

Aproape că nu mai există sezon fără scumpiri la anumite categorii de produse agroalimentare şi la inputurile necesar

Pajiştile montane, avuţie...
Agronomie,19 Oct 2010 - 13:00,0 comentarii

Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu Şişeşti” şi Institutul de Cercetare-Dezvolta

Vom rezolva vreodată...
Managementul fermei,01 Oct 2010 - 16:00,0 comentarii

Păşunea, păşunatul şi banii pe suprafaţă au ocupat, cel puţin în prima jumătate a lui 2010, poziţii frunt

Jurnal de vacanţă
Managementul fermei,26 Aug 2010 - 16:00,0 comentarii

Am plecat din Timişoara în 14 iulie, având punct terminus Maramureşul, unde am ajuns în 1 august.

Noroc cu subvenţia pe...
Zootehnie,13 Aug 2010 - 10:00,1 comentarii

Ioan Beidac, de loc din comuna bihoreană Şinteu, s-a stabilit cu familia sa, de origine slovacă, în localitatea

Sezonul aburelilor în...
Agronomie,11 Aug 2010 - 8:00,2 comentarii

Şi-am încălecat pe-o şa, şi v-am spus povestea aşa... Povestea banilor, desigur. Îmi imaginam numărul t

Oierii bistriţeni mai un...
Zootehnie,10 Aug 2010 - 13:00,0 comentarii

În fiecare săptămână, crescătorii de oi din Bistriţa se întâlnesc pentru a mai afla noutăţ

Bălţata Românească, la...
Dezvoltare rurala,23 Jul 2010 - 9:00,0 comentarii

Scriam în numărul trecut despre ferma de vaci de la Institutul Cartofului din Braşov, singura fermă de elită din jud

Doamne, ce vremuri trăim…

Există la români mai multe vorbe sau pilde care leagă sau condiționează producția agricolă de vreme, de vremu

Fermierul evazionist şi...
Managementul fermei,24 Jun 2010 - 16:00,0 comentarii

Pe principiul “când constaţi că-i sacul gol mulţi evazionişti se-arată”, Guvernul României a

Prezent şi perspective...
Zootehnie,22 Jun 2010 - 16:00,0 comentarii

Federaţia Oierilor de Munte din România a fost constituită în luna martie 2008, la iniţiativa a cinci asoc

Oieritul din Alba e pe un...
Zootehnie,22 Jun 2010 - 15:00,0 comentarii

"Oaia este cel mai bun prieten al poporului român"... aşa şi-a început Ioan Pădeanu prezentarea la î

Am făcut totul de la zero
Dezvoltare rurala,21 Jun 2010 - 15:00,0 comentarii

“O fermă nu poţi s-o duci fără bani: muncitorii aşteaptă salariile, vacile aşteaptă mâncare. Pentru o

Criza se tratează cu bani!
Actualitate,01 Jun 2010 - 14:00,0 comentarii

Dar leacul european se atribuie selectiv, după legea românească... Hotărârea privind distribuirea sumei st

Lauda de sine duhneşte bine!
Managementul fermei,28 May 2010 - 15:00,2 comentarii

Campania de depunere a cererilor de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă, fără penalizări, s-a înche

Culturile furajere în 2010
Agronomie,25 May 2010 - 14:00,0 comentarii

Prelungirea sezonului rece şi umiditatea foarte mare a solului sunt factori care pot influenţa negativ producţia de fu

Afacere de familie 3 în 1:...
Dezvoltare rurala,18 May 2010 - 14:00,0 comentarii

Scriam în numărul trecut despre ferma de vaci cu lapte a familiei Cristolovean din Stupini, de lângă Braşo

Biotehnologia ciupercilor...
Horticultura,27 Apr 2010 - 16:00,0 comentarii

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) defineşte biotehnologiile drept un complex de tehnici car

Utilaje Agricole - un nou...
Masini Agricole,26 Apr 2010 - 16:00,4 comentarii

"Mecanizarea agriculturii nu este numai o ramură a științelor tehnice. Performanța în acest domeniu însea

Legi ca ale noastre, nimeni...
Managementul fermei,21 Apr 2010 - 16:00,0 comentarii

Odată cu venirea primăverii, se simte prin pieţe miros îmbietor de ceapă şi usturoi verde... Mă apropii să iau c

De la sala de sport, în...
Horticultura,13 Apr 2010 - 12:00,1 comentarii

Gavril Pup din Hida, judeţul Sălaj este de meserie profesor de educaţie fizică. A moştenit de la părinţi dragostea

O ţară fără cercetare...
Horticultura,12 Apr 2010 - 15:00,1 comentarii

În ultimii ani, toate sferele economiei româneşti au suferit modificări. Structurale, legislative sau func

Pentru unii, gropile de pe...
Traditie,07 Apr 2010 - 11:00,0 comentarii

La începutul lunii februarie am vizitat mai multe ferme de taurine din Salonta, judeţul Bihor. Despre acestea &ici

Anul pastoral la români
Traditie,02 Apr 2010 - 15:00,0 comentarii

În vechea tradiţie populară românească, în ziua de Sfântul Gheorghe (23 aprilie) era celebrat

Biserica Densuş – cea...
Traditie,02 Apr 2010 - 15:00,0 comentarii

Popas de suflet

Tragicomedia numită...
Managementul fermei,25 Mar 2010 - 16:00,0 comentarii

În rolurile principale: primarul războinic, veterinarul corupt, samsarul şi oierul ciomăgit

Pelerinaj la mănăstirea...
Traditie,18 Mar 2010 - 15:00,3 comentarii

Maria Radna este cel mai important loc de pelerinaj din Banat al Bisericii Catolice.

Când asociaţiile au un...
Zootehnie,12 Mar 2010 - 13:00,0 comentarii

Interviu realizat la Arad, în luna ianuarie a.c., cu domnul Anton Wagner, preşedinte al Asociaţiei Centrale a Cre

Fermieri, ştiţi ce vi se...
Managementul fermei,23 Feb 2010 - 16:00,3 comentarii

Crescătorii de animale au ajuns să facă săptămânal naveta, din ferme la Bucureşti, la uşa ministrului Agricu

Un om la două meserii:...
Dezvoltare rurala,16 Feb 2010 - 15:00,0 comentarii

De loc din Valea Dîljii, de lângă Haţeg, Emil Crişan s-a stabilit în localitatea Densuş, aproape de

Agricultura, la cheremul...
Managementul fermei,02 Feb 2010 - 12:00,1 comentarii

La începutul anului trecut, agricultura se pregătea pentru un nou sezon sortit eşecului, "dotată" fiind cu toate

"Civilizaţia face... Nu îmi aparţin vorbele din titlu, dar mi le-am asumat pentru a descrie starea actuală în care se află conducerea agricu
Oierii bistriţeni din zona...
Expozitii,05 Oct 2009 - 21:00,1 comentarii
Personal, mi-am dorit foarte mult să particip la o expoziţie a crescătorilor de ovine din zona montană românească, pen
Colaborare între... Dezvoltarea unei comunităţi în România zilelor noastre, presupune, pe lângă coordonarea venită din partea autorităţ
Tradiţiile de nuntă din...
Traditie,24 Sep 2009 - 18:00,0 comentarii
La câteva zile după cel de-al XV-lea Congres al Asociaţiei Internaţionale a Muzeelor de Agricultură din Serbia şi dup
Are 18 ani şi o fermă cu...
Zootehnie,21 Sep 2009 - 20:00,0 comentarii
Aproape un an de zile a trecut de la ediţia 2008 a expoziţiei Agromalim de la Arad, atunci când l-am cunoscut şi am scri
"Ce ne dau albinele: asta...
Apicultura,19 Sep 2009 - 0:00,4 comentarii
Spasa Stoianov este producător individual, conducând o afacere de familie în domeniul apiculturii. În anul 1995 a absolv
Dacă tot nu ajutaţi...
Managementul fermei,24 Aug 2009 - 19:00,0 comentarii
A început campania. Electorală (vi-aţi închipuit altceva?!), că cea agricolă abia se opinteşte şi ea din răsputeri
Noi standarde de...
Horticultura,27 Jul 2009 - 21:00,0 comentarii
Din data de 1 iulie a.c. au intrat în vigoare prevederile Regulamentului (CE) nr. 1221/2008 al Comisiei Europene de modific
Agricultura, de la mai rău...
Managementul fermei,20 Jul 2009 - 23:00,0 comentarii
Pentru mulţi dintre agricultorii români, "răul care nu vine niciodată singur" a devenit deja o măsură de agrotehnică,
Zilele agriculturii în...
Expozitii,29 Jun 2009 - 18:00,0 comentarii
În perioada 24-26 aprilie a.c. s-a desfăşurat în localitatea Hódmezövásárhely din Ungaria, la circa 70 de kilometri
În ferma de vaci cu lapte...
Dezvoltare rurala,26 Jun 2009 - 19:00,0 comentarii
„Trebuie să-ţi asumi anumite riscuri ca să ai o afacere profitabilă în agricultură”, spune András Gál, un tână
Sunt primar şi fac ce-mi... Asta pare să fie deviza primarului de Coşteiu, judeţul Timiş, Petru Carebia, în lupta deschisă şi declarată cu Asoci
Oaia Dorper sau drumul de...
Zootehnie,23 Jun 2009 - 0:00,20 comentarii
Acum câţiva ani, când l-am cunoscut pe Felician Negruţ, se ocupa de porci, mai exact de recoltarea materialului seminal.
„Creştem vaci sută la...
Dezvoltare rurala,11 Jun 2009 - 20:00,0 comentarii
Franz Bucher este cetăţean german, de profesie inginer electrician. Fără să aibă nici o pregătire de specialitate în
Lucerna: momentul optim de...
Agronomie,09 Jun 2009 - 20:00,0 comentarii
Lucerna a fost şi rămâne cea mai eficientă plantă furajeră pentru hrana animalelor, atât pentru producţia realizată
De când cu sprijinul pe...
Actualitate,26 May 2009 - 21:00,0 comentarii
Păşunile comunale din România, uitate parcă de toată lumea până să apară sprijinul pe suprafaţă, par să-şi găs
Mioriţa de Timiş are...
Actualitate,20 May 2009 - 21:00,0 comentarii
Adevărată zi de sărbătoare pentru Asociaţia Crescătorilor de Animale “Ovitim-Mioriţa”, care a organizat în ziua
Agricultorii nu sunt...
Actualitate,20 May 2009 - 20:00,2 comentarii
Este deja evidentă practica actualilor şi foştilor guvernanţi şi politicieni, precum şi a aspiranţilor la un post că
Fradisc, utilajul care...
Masini Agricole,18 May 2009 - 19:00,0 comentarii
În plin sezon agricol, după o procedură deja testată în Ungaria, producătorul maghiar Framest şi specialiştii firmei
Revista Ferma, partener...
Expozitii,04 May 2009 - 21:00,0 comentarii
Patronatul Naţional al Viei şi Vinului (P.N.V.V.) împreună cu Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România (A.D.A
De 15 ani vii la Agraria....
Expozitii,29 Apr 2009 - 14:00,0 comentarii
Ferma: Deşi fiecare ediţie Agraria reprezintă o sărbătoa
POPAS DE SUFLET - Icoanele...
Traditie,22 Apr 2009 - 19:00,1 comentarii
Nu e greu să ajungi la Sibiel, la Muzeul Icoanelor pe Sticlă. Dar odată ce-ai ajuns aici, ţi-e greu să pleci, să te î
Pe urmele caravanelor de...
Managementul fermei,20 Mar 2009 - 21:00,3 comentarii
Vă dezvăluiam, recent, faptul că broşura care ar fi trebuit să informeze instituţiile statului din teritoriu şi, mai
Unde dai prea mult, pân’...
Managementul fermei,20 Feb 2009 - 20:00,3 comentarii
V-am spus că aşa se va întâmpla sau nu? Au trecut doar câteva luni de când vă scriam, în septembrie anul trecut, des
Din sala de sport, în...
Horticultura,06 Feb 2009 - 18:00,1 comentarii
Gavril Pup din Hida, judeţul Sălaj este de meserie profesor de educaţie fizică. A moştenit de la părinţi dragostea pe
A apărut revista Ferma de...
Managementul fermei,22 Dec 2008 - 16:00,0 comentarii

Ultimul număr al revistei Ferma pe 2008 vă aduce, pe lângă informaţie, inovaţie, tehnologie, tradiţii de sărbăto

Marginea, cel mai mare...
Traditie,07 Dec 2008 - 18:00,1 comentarii
Din punct de vedere turistic, comuna suceveană Marginea este cunoscută pe plan naţional şi mai ales internaţional prin
Moş Nicolae sau Sânnicoară
Traditie,06 Dec 2008 - 8:00,2 comentarii
La Mulţi Ani români care vă numiţi Nicolae, Neculai, Nicoleta, Nicuşor, Nicu, Nicoară. Să vă fie viaţa plină de b
La Cărări, locul în care...
Agroturism,04 Dec 2008 - 17:00,7 comentarii
Situată în judeţul Alba, la munte, într-un loc care îşi merită cu prisosinţă numele, "la Cărări", cabana Ancuţa
FraDisc, discul greu marca...
Masini Agricole,26 Nov 2008 - 14:00,0 comentarii
Utilajul este proiectat atât pentru executarea lucrărilor primare, cât şi pentru prelucrarea secundară a solului.
Axos, noul tractor Claas
Masini Agricole,22 Nov 2008 - 6:00,5 comentarii
Claas Axos este un tractor mediu, cu o gamă de putere cuprinsă între 74 şi 100 cp, care înlocuieşte modelul anterior d
A apărut numărul din...
Managementul fermei,21 Nov 2008 - 16:00,0 comentarii
116 pagini de informaţie agricolă, interviuri, tehnologie, noutăţi, evenimente, opinii, cele mai bune surse de input-uri
O soluţie de criză:...
Agronomie,18 Nov 2008 - 1:01,9 comentarii
Nu ştiu sigur cum e pe la alţii, dar la noi, la români, cum încep lucrurile să se mişte puţin înspre bine, cum apar

Cele mai citite azi

Cele mai comentate azi

Abonare Newsletter


 
 
 
 

Poza zilei

 

Forum Agroinfo.ro

Intra acum pe forum
 
 
 
CULTURA ANULUI 2012

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2012?






VOTEAZA
 
Va multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Alte sondaje agricole
 
 
Plantaţii de salcie energetică, în practică

Urmând tendinţele impuse de Uniunea Europeană, proporţia utilizării surselor de energie regenerabilă trebuie să crească semnificativ. În acest scop, pentru alimentarea cu energie pe plan intern, în afară de centralele solare, eoliene şi hidrocentrale, un rol însemnat îl vor juca şi centralele energetice şi termice de ardere, alimentate cu biomasă



Sistemele GPS pentru agricultură

Exigenţele agriculturii moderne ţin de productivitate şi eficienţă ridicată. Reducerea costurilor, reducerea timpului de lucru şi siguranţa controlului asupra activităţilor agricole în globalitatea lor sunt factorii esenţiali ai rentabilităţii şi competitivităţii, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern



Acoperiri eficiente cu costuri minime

Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara



Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz

Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an



BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă

În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo



Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde

Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale



SCAPA de ambalaje!

În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide



E criză grea în cercetare

În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite



Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic

Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată



Energie cu panouri solare

Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice




Mai multe Tehnologii Agricole