Noroc cu subvenţia pe calitate!
Ioan Beidac, de loc din comuna bihoreană Şinteu, s-a stabilit cu familia sa, de origine slovacă, în localitatea Mădăras, în anul 1978. A plecat, după terminarea liceului, la Oradea, unde a lucrat timp de 15 ani în cadrul Ministerului de Interne. S-a întors în sat în urmă cu mai bine de 10 ani şi s-a apucat de agricultură. La început, a cumpărat pământ, cu gândul că îl va cultiva şi va face din asta o afacere. Nu a mers, aşa că în 1992 s-a apucat de creşterea vacilor.
De ce vaci?
“Cred că plăcerea asta de a creşte vacă mi-a rămas de când eram copil. Pur şi simplu mi-o fost drag. Chiar şi la penitenciarul Oradea, unde am lucrat, când n-a avut cine să meargă la vaci, am renunţat la uniformă şi m-am dus în grajd, pentru că mi-a plăcut”, povesteşte Ioan Beidac.
În prezent are are un efectiv de 20 de vaci, 6 juninci gestante şi 4 viţei. Vacile le-a cumpărat din zonă, dar a căutat întotdeauna să fie animale de calitate. Au fost foarte scumpe, dar sunt toate “cu pedigree” şi este foarte mulţumit de ele. Producţia medie pe fermă, în perioada de iarnă, este destul de slabă, cam la 15-16 litri pe zi pe cap de vacă. Vara, însă, este mult mai bine şi, după cum spune, sunt vaci care au dat chiar şi 7.000 de litri.
Laptele îl livrează la procesatorul Friesland din Satu-Mare. Pentru că livrează lapte bun, primeşte şi subvenţia pe calitate. Cu toate bonusurile şi cu subvenţia de la fabrică a luat peste 14 mii de lei vechi pe litrul de lapte. Într-adevăr, dacă nu este calitate, preţul primit nu trece de 7 mii de lei pe litru. “Avem noroc mare că subvenţia se plăteşte pe calitate şi, aşa, ne străduim să fie cât mai bine. Dacă greşim, şi nu facem un lapte de calitate, procesatorul nu ne plăteşte”, spune fermierul.
De fermă se ocupă împreună cu soţia, unul dintre băieţi fiind la şcoală, iar celălalt, plecat în străinătate.
Hrana pentru animale o produc singuri. Au 13 hectare de pământ şi mai iau şi în arendă. Siloz n-au făcut până acum, principalele furaje spre care s-au orientat fiind fânul şi abracul, adică orz, grâu şi porumb, pe care le macină şi le amestecă în ferma proprie.
Se poate trăi, împreună cu familia, din creşterea vacilor?
“Eu sunt mulţumit. Se poate trăi nici foarte bine, dar nici rău. Dacă n-ar trebui să investeşti încontinuu, ne-ar merge şi mai bine. Acum tocmai am tras curentul, care m-a costat 83 de milioane, în bani vechi. Urmează împrejmuirea, care costă peste 80 de milioane, numai sârma şi stâlpii de beton, ca să fie lucrul făcut aşa cum se cere”, spune Ioan Beidac.
Aş dori să mai cumpăr câteva vaci, însă deocamdată trebuie să finalizez investiţiile în fermă, ca să fie la standardele sanitare-veterinare. Grajdul este prevăzut pentru 60 de capete şi ar fi păcat să rămână pe jumătate gol. Probabil peste doi sau trei ani o să mai cumpărăm animale şi aunci o să putem spune că trăim şi noi bine.
Acum e musai să mergi mai departe. Dacă te sperii de orice, şi dai înapoi, nu mai faci nimic. Sunt, într-adevăr, probleme. Azi e bine, mâine-i mai rău, da’ trebe să mergi înainte”, spune, optimist, Ioan Beidac.
Articol publicat în revista Ferma nr. 2(46)/2007
Galerie de imagini
1 ComentariiCOMENTEAZA
stiti de ce nu primim subventiile pe ha, pentru ca nu stiu care destept s-a trezit sa reconfigureze blocurile fizice; am primit avansul prin noiembrie, acum nu mai e bun dosarul ca la reimpartirea asta[gaselnita sa nu se dea banii];de fapt subventia nu este pentru noi in felul asta e pentru firmele care produc seminte, substante si ingr. daca banii vin doar sa achitam facturile
Toate articolele scrise de
Nicoleta Dragomir

Acum cinci ani, pe vremea asta, România era stat UE nou-nouţ, cu pretenţii mari şi planuri frumoase

Câtă vreme Comisia Europeană nu va condiţiona acordarea de plăţi directe pe suprafaţă de cultivarea terenulu

„Urmare a eforturilor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale”... aşa începe înşiruir

Nu avem noi prea multe posibilităţi de a investi în tehnologia de ultimă generaţie, însă avem oferte de

În martie 2008, Levente Szekely, fiul lui Karoly Szekely, ambii crescători de ovine din localitatea arădeană Ade

Ce bine că a ţinut vremea cu românul de s-au umplut câmpurile cu spice bune şi roade cu tonele

Credeaţi cumva că s-au liniştit apele în ceea ce priveşte „bunele practici agricole” în inter

Dacă până nu demult, la auzul unei noi strategii/proiect/plan de acţiune ni se străpezea gura şi ni se st&acir

Era previzibil că anul 2011, unul cu adânci semnificaţii pre-electorale, va aduce modificări importante în

Sub sloganul „Semănăm viitorul din 1856”, KWS Seminţe România lansează pentru campania de primăvar

35 de blonde pe păşune. E o imagine frumoasă, nu? Mai ales pentru un fermier ceh, pentru că blondele sunt vacile de r

Anul trecut pe vremea asta scriam că în legislaţia europeană, termenul folosit pentru a numi beneficiarul plăţ

Haos în declaraţii. Haos în preţurile alimentelor. Cine şi de ce se joacă de-a specula pe piaţa noastră

Am stat câteva minute în faţa unei coli albe, încercând să desprind o idee coerentă din î

În toamna anului 2005, când am vizitat Şcoala de agricultură Deula din Landul german Baden-Württemberg

Pentru locuitorii din Moravia, vinul este un mod de viaţă, o sursă de trai şi-o pasiune nemărginită

Soare cu dinţi în 5 decembrie 2010, la Pecica. Dar frigul nu i-a oprit pe membrii celor zece echipe care au partic

Ştim cu toţii, din proprie experienţă, că un lucru de calitate are durabilitate în timp.

Am ştiut că se va ajunge aici. Mă refer la produsele tradiţionale şi la atacul fără echivoc la care sunt supuse &i

După un an destul de agitat,
Agricultura s-a mai aşezat.
E mult mai linişte acum, se pare,
Dar vine, iu

Aproape că nu mai există sezon fără scumpiri la anumite categorii de produse agroalimentare şi la inputurile necesar

Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu Şişeşti” şi Institutul de Cercetare-Dezvolta

Păşunea, păşunatul şi banii pe suprafaţă au ocupat, cel puţin în prima jumătate a lui 2010, poziţii frunt

Am plecat din Timişoara în 14 iulie, având punct terminus Maramureşul, unde am ajuns în 1 august.

Ioan Beidac, de loc din comuna bihoreană Şinteu, s-a stabilit cu familia sa, de origine slovacă, în localitatea

Şi-am încălecat pe-o şa, şi v-am spus povestea aşa... Povestea banilor, desigur. Îmi imaginam numărul t

În fiecare săptămână, crescătorii de oi din Bistriţa se întâlnesc pentru a mai afla noutăţ

Scriam în numărul trecut despre ferma de vaci de la Institutul Cartofului din Braşov, singura fermă de elită din jud

Există la români mai multe vorbe sau pilde care leagă sau condiționează producția agricolă de vreme, de vremu

Pe principiul “când constaţi că-i sacul gol mulţi evazionişti se-arată”, Guvernul României a

Federaţia Oierilor de Munte din România a fost constituită în luna martie 2008, la iniţiativa a cinci asoc

"Oaia este cel mai bun prieten al poporului român"... aşa şi-a început Ioan Pădeanu prezentarea la î

“O fermă nu poţi s-o duci fără bani: muncitorii aşteaptă salariile, vacile aşteaptă mâncare. Pentru o

Dar leacul european se atribuie selectiv, după legea românească... Hotărârea privind distribuirea sumei st

Campania de depunere a cererilor de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă, fără penalizări, s-a înche

Prelungirea sezonului rece şi umiditatea foarte mare a solului sunt factori care pot influenţa negativ producţia de fu

Scriam în numărul trecut despre ferma de vaci cu lapte a familiei Cristolovean din Stupini, de lângă Braşo

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) defineşte biotehnologiile drept un complex de tehnici car

"Mecanizarea agriculturii nu este numai o ramură a științelor tehnice. Performanța în acest domeniu însea

Odată cu venirea primăverii, se simte prin pieţe miros îmbietor de ceapă şi usturoi verde... Mă apropii să iau c

Gavril Pup din Hida, judeţul Sălaj este de meserie profesor de educaţie fizică. A moştenit de la părinţi dragostea

În ultimii ani, toate sferele economiei româneşti au suferit modificări. Structurale, legislative sau func

La începutul lunii februarie am vizitat mai multe ferme de taurine din Salonta, judeţul Bihor. Despre acestea &ici

În vechea tradiţie populară românească, în ziua de Sfântul Gheorghe (23 aprilie) era celebrat

În rolurile principale: primarul războinic, veterinarul corupt, samsarul şi oierul ciomăgit

Maria Radna este cel mai important loc de pelerinaj din Banat al Bisericii Catolice.

Interviu realizat la Arad, în luna ianuarie a.c., cu domnul Anton Wagner, preşedinte al Asociaţiei Centrale a Cre

Crescătorii de animale au ajuns să facă săptămânal naveta, din ferme la Bucureşti, la uşa ministrului Agricu

De loc din Valea Dîljii, de lângă Haţeg, Emil Crişan s-a stabilit în localitatea Densuş, aproape de

La începutul anului trecut, agricultura se pregătea pentru un nou sezon sortit eşecului, "dotată" fiind cu toate
Nu îmi aparţin vorbele din titlu, dar mi le-am asumat pentru a descrie starea actuală în care se află conducerea agricu
Personal, mi-am dorit foarte mult să particip la o expoziţie a crescătorilor de ovine din zona montană românească, pen
Dezvoltarea unei comunităţi în România zilelor noastre, presupune, pe lângă coordonarea venită din partea autorităţ
La câteva zile după cel de-al XV-lea Congres al Asociaţiei Internaţionale a Muzeelor de Agricultură din Serbia şi dup
Aproape un an de zile a trecut de la ediţia 2008 a expoziţiei Agromalim de la Arad, atunci când l-am cunoscut şi am scri
Spasa Stoianov este producător individual, conducând o afacere de familie în domeniul apiculturii. În anul 1995 a absolv
A început campania. Electorală (vi-aţi închipuit altceva?!), că cea agricolă abia se opinteşte şi ea din răsputeri
Din data de 1 iulie a.c. au intrat în vigoare prevederile Regulamentului (CE) nr. 1221/2008 al Comisiei Europene de modific
Pentru mulţi dintre agricultorii români, "răul care nu vine niciodată singur" a devenit deja o măsură de agrotehnică,
În perioada 24-26 aprilie a.c. s-a desfăşurat în localitatea Hódmezövásárhely din Ungaria, la circa 70 de kilometri
„Trebuie să-ţi asumi anumite riscuri ca să ai o afacere profitabilă în agricultură”, spune András Gál, un tână
Asta pare să fie deviza primarului de Coşteiu, judeţul Timiş, Petru Carebia, în lupta deschisă şi declarată cu Asoci
Acum câţiva ani, când l-am cunoscut pe Felician Negruţ, se ocupa de porci, mai exact de recoltarea materialului seminal.
Franz Bucher este cetăţean german, de profesie inginer electrician. Fără să aibă nici o pregătire de specialitate în
Lucerna a fost şi rămâne cea mai eficientă plantă furajeră pentru hrana animalelor, atât pentru producţia realizată
Păşunile comunale din România, uitate parcă de toată lumea până să apară sprijinul pe suprafaţă, par să-şi găs
Adevărată zi de sărbătoare pentru Asociaţia Crescătorilor de Animale “Ovitim-Mioriţa”, care a organizat în ziua
Este deja evidentă practica actualilor şi foştilor guvernanţi şi politicieni, precum şi a aspiranţilor la un post că
În plin sezon agricol, după o procedură deja testată în Ungaria, producătorul maghiar Framest şi specialiştii firmei
Patronatul Naţional al Viei şi Vinului (P.N.V.V.) împreună cu Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România (A.D.A
Nu e greu să ajungi la Sibiel, la Muzeul Icoanelor pe Sticlă. Dar odată ce-ai ajuns aici, ţi-e greu să pleci, să te î
Vă dezvăluiam, recent, faptul că broşura care ar fi trebuit să informeze instituţiile statului din teritoriu şi, mai
V-am spus că aşa se va întâmpla sau nu? Au trecut doar câteva luni de când vă scriam, în septembrie anul trecut, des
Gavril Pup din Hida, judeţul Sălaj este de meserie profesor de educaţie fizică. A moştenit de la părinţi dragostea pe
Ultimul număr al revistei Ferma pe 2008 vă aduce, pe lângă informaţie, inovaţie, tehnologie, tradiţii de sărbăto
Din punct de vedere turistic, comuna suceveană Marginea este cunoscută
pe plan naţional şi mai ales internaţional prin
Situată în judeţul Alba, la munte, într-un loc care îşi merită cu
prisosinţă numele, "la Cărări", cabana Ancuţa
Utilajul este proiectat atât pentru executarea lucrărilor primare, cât şi pentru prelucrarea secundară a solului.
Claas Axos este un tractor mediu, cu o gamă de putere cuprinsă între 74 şi 100 cp, care înlocuieşte modelul anterior d
116 pagini de informaţie agricolă, interviuri, tehnologie, noutăţi, evenimente, opinii, cele mai bune surse de input-uri
Nu ştiu sigur cum e pe la alţii, dar la noi, la români, cum încep
lucrurile să se mişte puţin înspre bine, cum aparCele mai citite azi
- Creşterea iepurilor - programarea reproducerii
- GRÂUL – Triticum aestivum L
- SOLARUL... cu tot ce sporeşte şi creşte-n izvorniţă
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Contaminarea laptelui cu poluanţi
- Proiectarea structurii efectivului într-o fermă de vaci de lapte
- Solarii Haygrove Greenhouse
- Pregătiţi-vă din timp pentru sezonul rece!
- Păstrăvul se poate reproduce şi de două ori pe an!
- PRIMUL ÎNGHEŢ A TRECUT! Cum protejăm viţa de vie de gerul iernii?
Cele mai comentate azi
- Construirea păstrăvăriei: investiţii minime
- Caracteristicile laptelui de cea mai bună calitate
- Rase performante de iepuri: Californian
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Bioregulatori în producţia de ciuperci Pleurotus
- MĂSURA 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”
- Cultura ciupercilor, o afacere de familie
Abonare Newsletter
Poza zilei
Forum Agroinfo.ro
- infiintare microferma de porci(11/2/2012 11:18:54)
- Fonduri pentru tinerii care doresc sa faca agricultura?(11/2/2012 10:22:42)
- Consultanta fonduri europene(11/2/2012 9:42:44)
- ASOCIATIA CRESCATORILOR - BOVINE PENTRU CARNE(10/2/2012 19:36:56)
- Informatii pentru incepatori(10/2/2012 14:15:39)
- Bovine de carne(10/2/2012 11:59:3)
- PREZENTARE MEMBRI(9/2/2012 22:27:9)
- Cultura cartofi(8/2/2012 16:39:20)
- Subventii(8/2/2012 13:38:29)
- O tara fara guvern(6/2/2012 20:33:0)
Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul
Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali
Fiţi independent energetic!
Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?
Mai multe Tehnologii Agricole

Forum






Tractor în zăpadă