ForumJurnal de vacanţă
Revista Ferma din august 2010Am plecat din Timişoara în 14 iulie, având punct terminus Maramureşul, unde am ajuns în 1 august.
Prima oprire a fost Transfăgărăşanul. Am prins o zi frumoasă, cu soare, cât să cuprinzi totul cu privirea, inclusiv gunoaiele aruncate din belşug pe malul lacului Bâlea sau la baraj la Vidraru. Natura ne iubeşte, ne-a dat de toate, reciproca însă nu prea e valabilă.
Zona Bran - Moeciu e la fel de darnică în frumuseţi naturale, deşi cam săracă în “popularea” cu animale a păşunilor.
De la Braşov spre Buzău, prin Întorsura Buzăului, nu conteneşti să te întrebi care e meritul nostru în toată treaba asta cu natura? Satele sunt parcă mai îngrijite, oamenii fac şi ei ce pot, în limita posibilităţilor, dar într-o zonă de munte parcă te aştepţi să vezi mai mult agroturism, de exemplu, şi mai puţine cioturi prin păduri...
În Buzău am fost să vedem vulcanii noroioşi, un fenomen natural unic în Europa, din care alţii ar face minuni. Noi am pus un indicator de la şosea, am îngrădit locul şi încasăm bani pe bilete. Şi cam atât.
Au urmat şase zile la Marea Neagră.
Ne-am cazat în camping, la cort. Condiţii foarte bune, curăţenie şi... excepţiile de rigoare. Adică personajele cu pretenţii înalte şi zero educaţie. Marea e frumoasă, păcat că nu se mai vede de atâtea umbrele. Ca şi nisipul de altfel, plin de peturi şi mucuri de ţigară, semnele nemijlocite ale civilizaţiei moderne.
A urmat Tulcea. Şi Delta Dunării. Nu o văzusem de foarte mulţi ani şi m-a bucurat revederea. E foarte aglomerat prin deltă, ambarcaţiuni de tot felul care îşi lasă peste tot urmele de ulei şi combustibil, malurile împânzite de corturi şi focuri de grătar... Nici nu mă mir că n-am văzut picior de pelican.
“Se ascund de căldură şi de gălăgie”, ne spune ghidul. Pe faleza din Tulcea e pustiu, în plin sezon şi în zi de weekend. Din loc în loc, pe lângă clădirile din apropierea Dunării, se mai văd saci de nisip, semnele unei ameninţări abia trecute.
De la Tulcea la Brăila am văzut şi combine la lucru pe câmp, şi terenuri pârloagă, şi căruţe pline cu fân, şi lacuri naturale neexploatate. Dar, din nou, prea puţine animale pe păşuni. Iar asta e marea mea durere. Nu prea se potrivesc realităţile cu statisticile încărcate de optimism ale Ministerului agriculturii.
Am mai poposit trei zile prin Buzău, acasă la neamuri, şi următoarea destinaţie a fost judeţul Mureş.
Despre legumicultorii din Valea Largă şi problemele lor am scris în acest număr. Agricultura e peste tot, de la subzistenţă la o performanţă cu greu obţinută, în condiţiile în care fermierului român i se dă puţin, dar i se cere peste măsură. Peste măsura europeană.
În Bistriţa-Năsăud am vizitat Ţara Bârgaielor şi stânele din zona montană. Ocazie cu care lansez o invitaţie din partea crescătorilor de aici pentru toţi acei oficiali de la agricultură care trâmbiţează multe, în neştiinţă de cauză, şi ajung să lipească faianţă pe pereţii unei stâne de la o mie şi ceva de metri altitudine, în loc să organizeze o piaţă de desfacere decentă pentru producătorii autohtoni.
În Maramureşul nostru plin de tradiţii agroturismul e în floare, contrastând puternic cu infrastructura, care e coaptă rău. Bine măcar că avem aici crescători pasionaţi şi că Bruna de Maramureş n-are nevoie de şosele. Dar are nevoie de păşuni mai bune, aviz primăriilor!
În septembrie vă propun un jurnal de vacanţă... în imagini. Instantanee dintr-o Românie în care toată lumea e de acord că, teoretic, am avea cu ce... am avea şi cum.. dar nu prea facem. Cel puţin când vine vorba de agricultură, rămânem blocaţi pe undeva, între a avea potenţial şi a-l valorifica.
Toate articolele scrise de
Nicoleta Dragomir
Acum cinci ani, pe vremea asta, România era stat UE nou-nouţ, cu pretenţii mari şi planuri frumoase
Câtă vreme Comisia Europeană nu va condiţiona acordarea de plăţi directe pe suprafaţă de cultivarea terenulu
„Urmare a eforturilor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale”... aşa începe înşiruir
Nu avem noi prea multe posibilităţi de a investi în tehnologia de ultimă generaţie, însă avem oferte de
În martie 2008, Levente Szekely, fiul lui Karoly Szekely, ambii crescători de ovine din localitatea arădeană Ade
Ce bine că a ţinut vremea cu românul de s-au umplut câmpurile cu spice bune şi roade cu tonele
Credeaţi cumva că s-au liniştit apele în ceea ce priveşte „bunele practici agricole” în inter
Dacă până nu demult, la auzul unei noi strategii/proiect/plan de acţiune ni se străpezea gura şi ni se st&acir
Era previzibil că anul 2011, unul cu adânci semnificaţii pre-electorale, va aduce modificări importante în
Sub sloganul „Semănăm viitorul din 1856”, KWS Seminţe România lansează pentru campania de primăvar
35 de blonde pe păşune. E o imagine frumoasă, nu? Mai ales pentru un fermier ceh, pentru că blondele sunt vacile de r
Anul trecut pe vremea asta scriam că în legislaţia europeană, termenul folosit pentru a numi beneficiarul plăţ
Haos în declaraţii. Haos în preţurile alimentelor. Cine şi de ce se joacă de-a specula pe piaţa noastră
Am stat câteva minute în faţa unei coli albe, încercând să desprind o idee coerentă din î
În toamna anului 2005, când am vizitat Şcoala de agricultură Deula din Landul german Baden-Württemberg
Pentru locuitorii din Moravia, vinul este un mod de viaţă, o sursă de trai şi-o pasiune nemărginită
Soare cu dinţi în 5 decembrie 2010, la Pecica. Dar frigul nu i-a oprit pe membrii celor zece echipe care au partic
Ştim cu toţii, din proprie experienţă, că un lucru de calitate are durabilitate în timp.
Am ştiut că se va ajunge aici. Mă refer la produsele tradiţionale şi la atacul fără echivoc la care sunt supuse &i
După un an destul de agitat,
Agricultura s-a mai aşezat.
E mult mai linişte acum, se pare,
Dar vine, iu
Aproape că nu mai există sezon fără scumpiri la anumite categorii de produse agroalimentare şi la inputurile necesar
Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu Şişeşti” şi Institutul de Cercetare-Dezvolta
Păşunea, păşunatul şi banii pe suprafaţă au ocupat, cel puţin în prima jumătate a lui 2010, poziţii frunt
Am plecat din Timişoara în 14 iulie, având punct terminus Maramureşul, unde am ajuns în 1 august.
Ioan Beidac, de loc din comuna bihoreană Şinteu, s-a stabilit cu familia sa, de origine slovacă, în localitatea
Şi-am încălecat pe-o şa, şi v-am spus povestea aşa... Povestea banilor, desigur. Îmi imaginam numărul t
În fiecare săptămână, crescătorii de oi din Bistriţa se întâlnesc pentru a mai afla noutăţ
Scriam în numărul trecut despre ferma de vaci de la Institutul Cartofului din Braşov, singura fermă de elită din jud
Există la români mai multe vorbe sau pilde care leagă sau condiționează producția agricolă de vreme, de vremu
Pe principiul “când constaţi că-i sacul gol mulţi evazionişti se-arată”, Guvernul României a
Federaţia Oierilor de Munte din România a fost constituită în luna martie 2008, la iniţiativa a cinci asoc
"Oaia este cel mai bun prieten al poporului român"... aşa şi-a început Ioan Pădeanu prezentarea la î
“O fermă nu poţi s-o duci fără bani: muncitorii aşteaptă salariile, vacile aşteaptă mâncare. Pentru o
Dar leacul european se atribuie selectiv, după legea românească... Hotărârea privind distribuirea sumei st
Campania de depunere a cererilor de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă, fără penalizări, s-a înche
Prelungirea sezonului rece şi umiditatea foarte mare a solului sunt factori care pot influenţa negativ producţia de fu
Scriam în numărul trecut despre ferma de vaci cu lapte a familiei Cristolovean din Stupini, de lângă Braşo
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) defineşte biotehnologiile drept un complex de tehnici car
"Mecanizarea agriculturii nu este numai o ramură a științelor tehnice. Performanța în acest domeniu însea
Odată cu venirea primăverii, se simte prin pieţe miros îmbietor de ceapă şi usturoi verde... Mă apropii să iau c
Gavril Pup din Hida, judeţul Sălaj este de meserie profesor de educaţie fizică. A moştenit de la părinţi dragostea
În ultimii ani, toate sferele economiei româneşti au suferit modificări. Structurale, legislative sau func
La începutul lunii februarie am vizitat mai multe ferme de taurine din Salonta, judeţul Bihor. Despre acestea &ici
În vechea tradiţie populară românească, în ziua de Sfântul Gheorghe (23 aprilie) era celebrat
În rolurile principale: primarul războinic, veterinarul corupt, samsarul şi oierul ciomăgit
Maria Radna este cel mai important loc de pelerinaj din Banat al Bisericii Catolice.
Interviu realizat la Arad, în luna ianuarie a.c., cu domnul Anton Wagner, preşedinte al Asociaţiei Centrale a Cre
Crescătorii de animale au ajuns să facă săptămânal naveta, din ferme la Bucureşti, la uşa ministrului Agricu
De loc din Valea Dîljii, de lângă Haţeg, Emil Crişan s-a stabilit în localitatea Densuş, aproape de
La începutul anului trecut, agricultura se pregătea pentru un nou sezon sortit eşecului, "dotată" fiind cu toate
Nu îmi aparţin vorbele din titlu, dar mi le-am asumat pentru a descrie starea actuală în care se află conducerea agricu
Personal, mi-am dorit foarte mult să particip la o expoziţie a crescătorilor de ovine din zona montană românească, pen
Dezvoltarea unei comunităţi în România zilelor noastre, presupune, pe lângă coordonarea venită din partea autorităţ
La câteva zile după cel de-al XV-lea Congres al Asociaţiei Internaţionale a Muzeelor de Agricultură din Serbia şi dup
Aproape un an de zile a trecut de la ediţia 2008 a expoziţiei Agromalim de la Arad, atunci când l-am cunoscut şi am scri
Spasa Stoianov este producător individual, conducând o afacere de familie în domeniul apiculturii. În anul 1995 a absolv
A început campania. Electorală (vi-aţi închipuit altceva?!), că cea agricolă abia se opinteşte şi ea din răsputeri 
Din data de 1 iulie a.c. au intrat în vigoare prevederile Regulamentului (CE) nr. 1221/2008 al Comisiei Europene de modific
Pentru mulţi dintre agricultorii români, "răul care nu vine niciodată singur" a devenit deja o măsură de agrotehnică,
În perioada 24-26 aprilie a.c. s-a desfăşurat în localitatea Hódmezövásárhely din Ungaria, la circa 70 de kilometri 
„Trebuie să-ţi asumi anumite riscuri ca să ai o afacere profitabilă în agricultură”, spune András Gál, un tână
Asta pare să fie deviza primarului de Coşteiu, judeţul Timiş, Petru Carebia, în lupta deschisă şi declarată cu Asoci
Acum câţiva ani, când l-am cunoscut pe Felician Negruţ, se ocupa de porci, mai exact de recoltarea materialului seminal.
Franz Bucher este cetăţean german, de profesie inginer electrician. Fără să aibă nici o pregătire de specialitate în
Lucerna a fost şi rămâne cea mai eficientă plantă furajeră pentru hrana animalelor, atât pentru producţia realizată
Păşunile comunale din România, uitate parcă de toată lumea până să apară sprijinul pe suprafaţă, par să-şi găs
Adevărată zi de sărbătoare pentru Asociaţia Crescătorilor de Animale “Ovitim-Mioriţa”, care a organizat în ziua 
Este deja evidentă practica actualilor şi foştilor guvernanţi şi politicieni, precum şi a aspiranţilor la un post că
În plin sezon agricol, după o procedură deja testată în Ungaria, producătorul maghiar Framest şi specialiştii firmei
Patronatul Naţional al Viei şi Vinului (P.N.V.V.) împreună cu Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România (A.D.A
Nu e greu să ajungi la Sibiel, la Muzeul Icoanelor pe Sticlă. Dar odată ce-ai ajuns aici, ţi-e greu să pleci, să te î
Vă dezvăluiam, recent, faptul că broşura care ar fi trebuit să informeze instituţiile statului din teritoriu şi, mai 
V-am spus că aşa se va întâmpla sau nu? Au trecut doar câteva luni de când vă scriam, în septembrie anul trecut, des
Gavril Pup din Hida, judeţul Sălaj este de meserie profesor de educaţie fizică. A moştenit de la părinţi dragostea pe
Ultimul număr al revistei Ferma pe 2008 vă aduce, pe lângă informaţie, inovaţie, tehnologie, tradiţii de sărbăto
Din punct de vedere turistic, comuna suceveană Marginea este cunoscută
pe plan naţional şi mai ales internaţional prin
La Mulţi Ani români care vă numiţi Nicolae, Neculai, Nicoleta, Nicuşor,
Nicu, Nicoară. Să vă fie viaţa plină de b
Situată în judeţul Alba, la munte, într-un loc care îşi merită cu
prisosinţă numele, "la Cărări", cabana Ancuţa
Utilajul este proiectat atât pentru executarea lucrărilor primare, cât şi pentru prelucrarea secundară a solului.
Claas Axos este un tractor mediu, cu o gamă de putere cuprinsă între 74 şi 100 cp, care înlocuieşte modelul anterior d
116 pagini de informaţie agricolă, interviuri, tehnologie, noutăţi, evenimente, opinii, cele mai bune surse de input-uri
Nu ştiu sigur cum e pe la alţii, dar la noi, la români, cum încep
lucrurile să se mişte puţin înspre bine, cum aparCele mai citite azi
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Cultura ciupercilor, o afacere de familie
- E criză grea în cercetare
- Model constructiv pentru ferma de 400 oi Ţurcane
- Noile tractoare TAG
- Rase performante de iepuri: Californian
- Pregătiţi-vă din timp pentru sezonul rece!
- Sarea în bucatele taurinelor
- Cum putem prepara păstrăvul?
- SOLARUL... cu tot ce sporeşte şi creşte-n izvorniţă
Cele mai comentate azi
- Rase performante de iepuri: Californian
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Bioregulatori în producţia de ciuperci Pleurotus
- MĂSURA 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”
- Cultura ciupercilor, o afacere de familie
- MAZĂREA FURAJERĂ (Pisum arvense)
- Creşterea iepurilor - programarea reproducerii
- „Eficienţă” maximă în accesarea fondurilor FEADR
Abonare Newsletter
Poza zilei
Tractor în zăpadăForum Agroinfo.ro
- ASOCIATIA CRESCATORILOR - BOVINE PENTRU CARNE(10/2/2012 19:36:56)
- Informatii pentru incepatori(10/2/2012 14:15:39)
- Bovine de carne(10/2/2012 11:59:3)
- PREZENTARE MEMBRI(9/2/2012 22:27:9)
- Cultura cartofi(8/2/2012 16:39:20)
- Subventii(8/2/2012 13:38:29)
- O tara fara guvern(6/2/2012 20:33:0)
- PEDIGRIU.RO - REGISTRE GENEALOGIGE online(5/2/2012 20:15:2)
- Romania poate exporta carne de porc si produse(5/2/2012 11:38:49)
- Merita o investitie in cresterea bovinelor(2/2/2012 14:32:35)
Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul
Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali
Fiţi independent energetic!
Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?
Mai multe Tehnologii Agricole