În ţara vinurilor morave

Republica Cehia are o suprafaţă de plantaţii viticole de aproape 18 mii de hectare, repartizate în 377 de localităţi, în care operează 19.336 de proprietari-producători de vin. Vorbim de viticultorii înregistraţi.

Suprafaţa totală cultivată cu viţă de vie este însă de trei ori mai mare decât cea înregistrată, viile fiind plantate pe 1.303 loturi. Dar nu toate acestea sunt recunoscute drept zone cu specific viticol.

Cehia are practic două regiuni vitivinicole recunoscute şi renumite - Boemia şi Moravia. Morava, cum îi spun cehii, este cea mai importantă zonă pe harta vinurilor din această ţară. Are patru subregiuni viticole, 311 comune producătoare de vin, 19.183 de producători şi 16.734 hectare cu viţă de vie înregistrate.

Majoritatea suprafeţelor agricole din subregiunile morave sunt incluse într-un program european destinat producţiei ecologice, Moravia fiind geografic parte a Provinciei Panonice.

Regiunea Boemia e mult mai mică, având două subregiuni, 156 de producători înregistraţi şi 684 de hectare cultivate cu viţă de vie.

În subregiunea “Slovacia” (aflată la graniţa cu ţara ce poartă acelaşi nume) cea mai mare comună viticolă este Mutěnice. Am vizitat această localitate la începutul lunii septembrie a.c. şi aşa am aflat amănunte interesante despre istoria şi prezentul renumitelor vinuri morave...

Recorduri viticole în Moravia

Cea mai mare nedumerire a fost legată de termenul “comune viticole”. Practic, într-o localitate cum este Mutěnice, aproape că nu există localnic care să nu fie viticultor. Mutěnice deţine şi două recorduri: cea mai productivă comună viticolă din întreaga Cehie şi comuna cu cei mai mulţi producători de vin înregistraţi - 900 la număr.

Conform legislaţiei din această ţară, nu poţi să vinzi oficial vinul pe care-l produci decât în cazul în care podgoria este înregistrată. În caz contrar, producţia de vin este destinată exclusiv consumului propriu. Oricum, cei ce deţin peste patru hectare cultivate cu viţă de vie trebuie obligatoriu să se înregistreze.

Oficial, în Mutěnice sunt 250 de hectare de plantaţii viticole, repartizate pe câteva coline care înconjoară localitatea. Practic, viţă de vie cât vezi cu ochii. Toate viile din această zonă şi întreaga producţie de vin este certificată ecologic, iar metodele de procesare sunt tradiţionale.

Tocmai de aceea, Mutěnice şi împrejurimile ei sunt incluse în circuitul agroturistic “Drumul vinului din Moravia”. Potecile viticole traversează întreaga regiune viticolă a comunei, iar Muzeul vinurilor din Jarošek, Castelul şi pivniţele cavalerilor templieri din Čejkovice sunt tot atâtea motive pentru care turiştii cehi şi străini poposesc în zonă, mai ales în perioada culesului.

În Mutěnice, toamna e anotimpul festivalurilor folclorice, a Sărbătorii vinului şi a degustărilor din noua recoltă. În localitate sunt 550 de pivniţe şi crame tradiţionale, străzi întregi de căsuţe împodobite cu simboluri bahice. Cam aşa sunt toate „comunele viticole” ale Cehiei.

106 ani de producţie viticolă 

Nu poţi să pleci din Mutěnice fără să fi degustat din vinurile vechi şi aromate care au adus renumele acestei localităţi. Ceea ce am şi făcut. Gazde ne-au fost Břetislav şi Radek Palička (foto), tată şi fiu, actualii proprietari ai unei plantaţii de 16,5 hectare, care datează din anul 1904.

În anul 1890, când Filoxera a invadat Europa, Cehia avea 30 de mii de hectare cultivate cu viţă de vie. Aproape toate au fost distruse, rămânând doar câteva podgorii în Boemia. În data de 2 septembrie 1902, în cadrul şedinţei Societăţii viticole din Bzenc a fost evaluată situaţia culturilor de viţă de vie şi a producţiei vinicole din regiunea Moravia.

În urma evaluării, a fost propusă înfiinţarea unei reţele naţionale de loturi experimentale pentru stabilirea viitoarelor arealuri de cultivare a viţei de vie. Pe atunci, la Mutěnice se cultiva vie pe un singur hectar. S-a început plantarea pe butucii europeni cu soiuri americane.

Peste 70 de soiuri şi hibrizi de struguri pentru vin şi 60 de sortimente de struguri pentru masă au fost testate în acea perioadă. În primii ani de existenţă ai staţiei de cercetare din Mutěnice, principala preocupare a fost educarea şi instruirea celor preocupaţi de viticultură.

În anul 1939, la Mutěnice a început selecţia şi atenţia a fost îndreptată spre testarea soiurilor locale de viţă de vie. Începând cu anul 1984, această staţie a contribuit la înnobilarea soiurilor de viţă de vie şi la păstrarea acestora pentru producţie. În 1966 compania aparţinea de Staţiunea de cercetări vitivinicole din Brno, întreaga suprafaţă fiind folosită pentru testări de soiuri.

După divizarea Cehoslovaciei, în zona viticolă Mutěnice s-a oprit orice activitate timp de 10 ani, în care s-a tot decis ce aparţine de Cehia şi ce de Slovacia. În 2003 actuala podgorie s-a privatizat iar proprietarii ei se ocupă astăzi de cultura viţei de vie, producţia de vin şi agroturism.

Crama a fost construită în urmă cu mai bine de 85 de ani, iar unele butoaie au o vechime de 70 de ani. Vinurile provin din peste 30 de sortimente şi hibrizi noi, însă doar 14 sunt etichetate: 6 vinuri roşii şi 8 vinuri albe. Sunt în general vinuri seci, puternic aromate, specifice acestui areal de cultură. Toate sunt procesate după metode tradiţionale şi păstrate la maturare timp de doi-trei ani înainte de a fi îmbuteliate.

Produs în Cehia, consumat de cehi

Toată producţia de vin produsă în cele două regiuni - Boemia şi Moravia - se vinde în Cehia. Nu pleacă nimic la export. Ba dimpotrivă, 60 la sută din consumul intern este asigurat de vinurile importate din ţări vecine ca Germania sau Austria. Asta deoarece, odată cu integrarea Cehiei în UE, a venit şi limitarea suprafeţelor cultivate cu viţă de vie, în timp ce consumul mediu anual a crescut în 10 ani de la 13 la 17 litri pe cap de locuitor.

Legea vinului, fără tocmeală

Doar soiurile de struguri înregistrate conform legii pot fi cultivate în vederea producerii de vin. Lista soiurilor oficiale din Republica Cehia cuprinde: 26 de sortimente de vin alb, 20 de vin roşu, 9 soiuri de struguri de masă şi 7 varietăţi de portaltoi pentru hibridări, acestea din urmă folosite ca protecţie împotriva atacurilor de Phylloxera.

Vinurile sunt clasificate în diverse categorii, în funcţie de gradul de maturitate a strugurilor în momentul recoltării, determinat de cantitatea de zahăr conţinut în must. Strugurii folosiţi pentru obţinerea vinurilor de calitate provin numai din anumite regiuni iar recolta, în aceste cazuri, nu trebuie să depăşească producţia maximă prestabilită la hectar.

Înainte de lansarea pe piaţă, vinurile trebuie aprobate de Comisia de experţi din cadrul Institutului naţional de inspecţie, evaluare şi clasificare a vinurilor. De asemenea, strugurii destinaţi obţinerii vinurilor de calitate, care vor fi comercializate la nivel naţional, sunt inspectaţi în ziua recoltei, notându-se sortimentul, originea, conţinutul de zahăr şi greutatea ciorchinelui.

Vinurile regionale, mai puţin pretenţioase, pot fi obţinute atât din soiuri înregistrate, cât şi din alte varietăţi, prevăzute şi acestea în regulamentele oficiale.