ForumGenetica olandeză face bani şi în România
Vacă Holstein olandeză Ştim cu toţii, din proprie experienţă, că un lucru de calitate are durabilitate în timp.
Dar când vorbim de “uzina vie” a zootehniei - vaca de lapte, pentru a asigura o exploatare de durată a acesteia, în condiţii optime de productivitate, suntem obligaţi să urmărim câteva aspecte: să achiziţionăm genetică atunci când populăm ferma noastră de vaci, să asigurăm o furajare de calitate conformă cu potenţialul animalului, să-i oferim vacii un adăpost confortabil şi să respectăm cu stricteţe normele de igienă. Dacă nu ne abatem de la aceste reguli, vaca de lapte cu siguranţă îşi va merita toţi banii.
Şi, pentru a vă demonstra că cele afirmate anterior se regăsesc în practică, am vizitat ferma dlui Adrian Rif de la Pădureni, judeţul Timiş. Nu întâmplător. Fermierul nostru este om de afaceri şi în 2001, când s-a decis să pună bazele fermei, criteriul de selecţie a fost afacerea în sine, faptul că văzut în vaca de lapte un câştig sigur. A achiziţionat numai juninci, s-a sfătuit în permanenţă cu specialiştii în domeniu.
Baza furajeră este asigurată în mare parte din producţia proprie. Lucrează 117 ha, iar furajele grosiere (fân, siloz, porumb, semifân) le produce în fermă. Pe baza unui proiect Sapard, accesat de curând, în doi ani ne promite o fermă modernă, retehnologizată, de nivel occidental. Desigur că toate acestea ar fi imposibil de realizat dacă nu ar avea în fermă un efectiv valoros şi, implicit, o producţie de o cantitate şi calitate care să-i asigure rentabilitatea investiţiei.
71 de juninci olandeze la Pădureni
Anul acesta Adrian Rif a cumpărat, de la compania olandeză Hunland, două loturi de juninci Holstein (primul la mijlocul lunii aprilie - 35 de capete, al doilea în luna august - 36 capete, toate gestante, însămânţate cu material seminal provenit de la tauri americani şi canadieni de înaltă valoare genetică).
Voi insista pe această achiziţie, întrucât genetica importată, susţinută de o furajare corespunzătoare şi un management al calităţii înseamnă, de fapt, adevărata afacere cu vaca de lapte. Vă prezint atât avantajele (dovedite prin cifre!) cât şi aspectele negative (nimeni şi nimic nu e perfect, nici măcar vaca de lapte olandeză).
Calculul rentabilităţii
De ce a ales Olanda? Criteriul de bază a fost productivitatea, selecţia junincilor a făcut-o personal, urmărind în pedigree-ul animalelor atât producţia de lapte, cât şi procentul de proteină şi grăsime.
Întocmind un plan de management al fermei şi respectând nevoile esenţiale ale junincilor, Adrian Rif ne-a demonstrat matematic că a făcut cea mai bună alegere. Au trecut câteva luni de când a adus în fermă primul lot de juninci. Acestea au fătat deja, fără probleme deosebite, s-au adaptat foarte bine la condiţiile climatice şi de întreţinere de la noi iar după calcule se pare că investiţia făcută cu achiziţionarea lor va fi amortizată la încheierea primei lactaţii.
Producţia medie de lapte este de 23-25 l (vârfurile au înregistrat 28-29 l). Costul mediu pe litrul de lapte produs (la un total de 55 vaci mulse) este de 3900 - 4200 lei. Astfel, un calcul estimativ ne arată că la încheierea primei lactaţii a unei vaci olandeze, cu o producţie medie de 6500 l lapte (în condiţiile existente în fermă la ora actuală) şi la preţul de vânzare de 11500 - 12000 lei/litru (cu tot cu subvenţii şi TVA) câştigul va fi de aproximativ 74 de milioane lei.
Dacă scădem de aici costurile de achiziţie a junincii şi cheltuielile cu întreţinerea şi furajarea, investiţia este amortizată şi există şi profit imediat, în sensul că rămâne şi produsul (viţeaua) în fermă.
De ce să alegi vaca Holstein olandeză?
Repet, informaţiile prezentate sunt verificate în ferma dlui Rif, iar avantajele exploatării junincilor importate de la firma Hunland sunt evidente:
• Avantajul forte al vacii olandeze este producţia de lapte (în ferma lui Adrian Rif, până în prezent, junincile din primul lot importat au produs în medie cu 8-10 litri lapte mai mult decât cele autohtone, în aceleaşi condiţii de întreţinere şi furajare).
• Adaptabilitate bună şi rapidă la condiţiile climatice din ţara noastră.
• Sunt prietenoase, liniştite.
• Nu au fost probleme cu furajarea.
• Junincile sunt întreţinute în stabulaţie liberă.
• Un dezavantaj ar fi că suportă greu canicula din timpul verii.
• Şeful de fermă, dnul Otto Picus, care este medic veterinar de profesie, ne-a spus că nu s-au înregistrat probleme deosebite de sănătate la junicile aduse din Olanda, doar câteva cazuri de pododermatite (accidentale).
• Constituţia, formatul corporal, aplomburile, dar mai ales conformaţia ugerului sunt caracteristici care vin să confirme faptul că “nu există termeni de comparaţie între o junincă olandeză şi una autohtonă; diferenţele sunt vizibile cu ochiul liber” ne spune Adrian Rif; dacă ne uităm şi peste calcule, nu mai avem nevoie de alte argumente.
Ştiinţa de a transforma furajul în lapte
Este evident că, odată aduse în România, junincile trebuie furajate corespunzător, după sfaturile nutriţioniştilor. Altfel, genetica nu va putea supravieţui şi randamentul afacerii va lua un trend descendent. Şi ar fi mare păcat... Geneticienii olandezi lucrează de ani buni pe ameliorarea acestei rase, pentru ca, în final, productivitatea să se concretizeze în calitate şi cantitate maximă, cu cheltuieli minime.
Primele rezultate înregistrate după achiziţionarea celor două loturi de juninci Holstein din Olanda sunt mai mult decât promiţătoare pentru Adrian Rif. Investiţia, în condiţiile actuale de exploatare din ferma sa, se dovedeşte rentabilă. Datorită raportului bun preţ - calitate, investiţia este justificată, mai ales că, după numai câteva luni de exploatare, junincile olandeze aduc bani frumoşi în buzunarul proprietarului lor.
În doi ani de zile, odată cu modernizarea fermei, va creşte şi efectivul (150 capete vaci de lapte şi tineretul aferent) iar producţia prognozată a vacilor olandeze, raportată la pedigree-ul animalelor şi la rezultatele de până acum, va fi de 8500-9000 litri/vacă/lactaţie.
Articol publicat în revista Ferma nr. 5(37)/2005
Galerie de imagini
1 ComentariiCOMENTEAZA
Fara genetica nu putem vorbi de performanta, de rentabilitate.Pacatul este cane laudam cu genetica de import,in conditiile in care am avut genetica de virf,dar foarte important creatori ei suntuitati cu totul.De ce nu punem in practica experienta profesorului I.Vintila si alti ca dinsu,a practicienilor adevarati atit citi au ramas.Am uitat de SEMTEST,DE VLADILACT,DE LIEBLING,si multe altele.Pacat.
Toate articolele scrise de
Nicoleta Dragomir
Conform Dicţionarului Explicativ al limbii române, astenia înseamnă \"lipsă de putere fizică şi psihică
În ziua de 24 februarie a.c., în localitatea braşoveană Moeciu de Jos, Consiliul Director al Federaţiei Oierilor de
La închiderea ediţiei, normele metodologice pentru aplicarea Legii 214/2011, cunoscută ca „Legea pajiştilo
După cum lesne se observă cu ochiul liber de orice (pre)judecată, vremea bună de agricultură nu se prea înghes
Acum cinci ani, pe vremea asta, România era stat UE nou-nouţ, cu pretenţii mari şi planuri frumoase
Câtă vreme Comisia Europeană nu va condiţiona acordarea de plăţi directe pe suprafaţă de cultivarea terenulu
„Urmare a eforturilor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale”... aşa începe înşiruir
Nu avem noi prea multe posibilităţi de a investi în tehnologia de ultimă generaţie, însă avem oferte de
În martie 2008, Levente Szekely, fiul lui Karoly Szekely, ambii crescători de ovine din localitatea arădeană Ade
Ce bine că a ţinut vremea cu românul de s-au umplut câmpurile cu spice bune şi roade cu tonele
Credeaţi cumva că s-au liniştit apele în ceea ce priveşte „bunele practici agricole” în inter
Dacă până nu demult, la auzul unei noi strategii/proiect/plan de acţiune ni se străpezea gura şi ni se st&acir
Era previzibil că anul 2011, unul cu adânci semnificaţii pre-electorale, va aduce modificări importante în
Sub sloganul „Semănăm viitorul din 1856”, KWS Seminţe România lansează pentru campania de primăvar
35 de blonde pe păşune. E o imagine frumoasă, nu? Mai ales pentru un fermier ceh, pentru că blondele sunt vacile de r
Anul trecut pe vremea asta scriam că în legislaţia europeană, termenul folosit pentru a numi beneficiarul plăţ
Haos în declaraţii. Haos în preţurile alimentelor. Cine şi de ce se joacă de-a specula pe piaţa noastră
Am stat câteva minute în faţa unei coli albe, încercând să desprind o idee coerentă din î
În toamna anului 2005, când am vizitat Şcoala de agricultură Deula din Landul german Baden-Württemberg
Pentru locuitorii din Moravia, vinul este un mod de viaţă, o sursă de trai şi-o pasiune nemărginită
Soare cu dinţi în 5 decembrie 2010, la Pecica. Dar frigul nu i-a oprit pe membrii celor zece echipe care au partic
Ştim cu toţii, din proprie experienţă, că un lucru de calitate are durabilitate în timp.
Am ştiut că se va ajunge aici. Mă refer la produsele tradiţionale şi la atacul fără echivoc la care sunt supuse &i
După un an destul de agitat,
Agricultura s-a mai aşezat.
E mult mai linişte acum, se pare,
Dar vine, iu
Aproape că nu mai există sezon fără scumpiri la anumite categorii de produse agroalimentare şi la inputurile necesar
Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu Şişeşti” şi Institutul de Cercetare-Dezvolta
Păşunea, păşunatul şi banii pe suprafaţă au ocupat, cel puţin în prima jumătate a lui 2010, poziţii frunt
Am plecat din Timişoara în 14 iulie, având punct terminus Maramureşul, unde am ajuns în 1 august.
Ioan Beidac, de loc din comuna bihoreană Şinteu, s-a stabilit cu familia sa, de origine slovacă, în localitatea
Şi-am încălecat pe-o şa, şi v-am spus povestea aşa... Povestea banilor, desigur. Îmi imaginam numărul t
În fiecare săptămână, crescătorii de oi din Bistriţa se întâlnesc pentru a mai afla noutăţ
Scriam în numărul trecut despre ferma de vaci de la Institutul Cartofului din Braşov, singura fermă de elită din jud
Există la români mai multe vorbe sau pilde care leagă sau condiționează producția agricolă de vreme, de vremu
Pe principiul “când constaţi că-i sacul gol mulţi evazionişti se-arată”, Guvernul României a
Federaţia Oierilor de Munte din România a fost constituită în luna martie 2008, la iniţiativa a cinci asoc
"Oaia este cel mai bun prieten al poporului român"... aşa şi-a început Ioan Pădeanu prezentarea la î
“O fermă nu poţi s-o duci fără bani: muncitorii aşteaptă salariile, vacile aşteaptă mâncare. Pentru o
Dar leacul european se atribuie selectiv, după legea românească... Hotărârea privind distribuirea sumei st
Campania de depunere a cererilor de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă, fără penalizări, s-a înche
Prelungirea sezonului rece şi umiditatea foarte mare a solului sunt factori care pot influenţa negativ producţia de fu
Scriam în numărul trecut despre ferma de vaci cu lapte a familiei Cristolovean din Stupini, de lângă Braşo
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) defineşte biotehnologiile drept un complex de tehnici car
"Mecanizarea agriculturii nu este numai o ramură a științelor tehnice. Performanța în acest domeniu însea
Odată cu venirea primăverii, se simte prin pieţe miros îmbietor de ceapă şi usturoi verde... Mă apropii să iau c
Gavril Pup din Hida, judeţul Sălaj este de meserie profesor de educaţie fizică. A moştenit de la părinţi dragostea
În ultimii ani, toate sferele economiei româneşti au suferit modificări. Structurale, legislative sau func
La începutul lunii februarie am vizitat mai multe ferme de taurine din Salonta, judeţul Bihor. Despre acestea &ici
În vechea tradiţie populară românească, în ziua de Sfântul Gheorghe (23 aprilie) era celebrat
În rolurile principale: primarul războinic, veterinarul corupt, samsarul şi oierul ciomăgit
Maria Radna este cel mai important loc de pelerinaj din Banat al Bisericii Catolice.
Interviu realizat la Arad, în luna ianuarie a.c., cu domnul Anton Wagner, preşedinte al Asociaţiei Centrale a Cre
Crescătorii de animale au ajuns să facă săptămânal naveta, din ferme la Bucureşti, la uşa ministrului Agricu
De loc din Valea Dîljii, de lângă Haţeg, Emil Crişan s-a stabilit în localitatea Densuş, aproape de
La începutul anului trecut, agricultura se pregătea pentru un nou sezon sortit eşecului, "dotată" fiind cu toate
Nu îmi aparţin vorbele din titlu, dar mi le-am asumat pentru a descrie starea actuală în care se află conducerea agricu
Personal, mi-am dorit foarte mult să particip la o expoziţie a crescătorilor de ovine din zona montană românească, pen
Dezvoltarea unei comunităţi în România zilelor noastre, presupune, pe lângă coordonarea venită din partea autorităţ
La câteva zile după cel de-al XV-lea Congres al Asociaţiei Internaţionale a Muzeelor de Agricultură din Serbia şi dup
Aproape un an de zile a trecut de la ediţia 2008 a expoziţiei Agromalim de la Arad, atunci când l-am cunoscut şi am scri
Spasa Stoianov este producător individual, conducând o afacere de familie în domeniul apiculturii. În anul 1995 a absolv
A început campania. Electorală (vi-aţi închipuit altceva?!), că cea agricolă abia se opinteşte şi ea din răsputeri 
Din data de 1 iulie a.c. au intrat în vigoare prevederile Regulamentului (CE) nr. 1221/2008 al Comisiei Europene de modific
Pentru mulţi dintre agricultorii români, "răul care nu vine niciodată singur" a devenit deja o măsură de agrotehnică,
În perioada 24-26 aprilie a.c. s-a desfăşurat în localitatea Hódmezövásárhely din Ungaria, la circa 70 de kilometri 
„Trebuie să-ţi asumi anumite riscuri ca să ai o afacere profitabilă în agricultură”, spune András Gál, un tână
Asta pare să fie deviza primarului de Coşteiu, judeţul Timiş, Petru Carebia, în lupta deschisă şi declarată cu Asoci
Acum câţiva ani, când l-am cunoscut pe Felician Negruţ, se ocupa de porci, mai exact de recoltarea materialului seminal.
Franz Bucher este cetăţean german, de profesie inginer electrician. Fără să aibă nici o pregătire de specialitate în
Lucerna a fost şi rămâne cea mai eficientă plantă furajeră pentru hrana animalelor, atât pentru producţia realizată
Păşunile comunale din România, uitate parcă de toată lumea până să apară sprijinul pe suprafaţă, par să-şi găsAdevărată zi de sărbătoare pentru Asociaţia Crescătorilor de Animale “Ovitim-Mioriţa”, care a organizat în ziua 
Este deja evidentă practica actualilor şi foştilor guvernanţi şi politicieni, precum şi a aspiranţilor la un post că
În plin sezon agricol, după o procedură deja testată în Ungaria, producătorul maghiar Framest şi specialiştii firmei
Patronatul Naţional al Viei şi Vinului (P.N.V.V.) împreună cu Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România (A.D.A
Nu e greu să ajungi la Sibiel, la Muzeul Icoanelor pe Sticlă. Dar odată ce-ai ajuns aici, ţi-e greu să pleci, să te î
Vă dezvăluiam, recent, faptul că broşura care ar fi trebuit să informeze instituţiile statului din teritoriu şi, mai 
V-am spus că aşa se va întâmpla sau nu? Au trecut doar câteva luni de când vă scriam, în septembrie anul trecut, des
Gavril Pup din Hida, judeţul Sălaj este de meserie profesor de educaţie fizică. A moştenit de la părinţi dragostea pe
Ultimul număr al revistei Ferma pe 2008 vă aduce, pe lângă informaţie, inovaţie, tehnologie, tradiţii de sărbăto
Din punct de vedere turistic, comuna suceveană Marginea este cunoscută
pe plan naţional şi mai ales internaţional prin
La Mulţi Ani români care vă numiţi Nicolae, Neculai, Nicoleta, Nicuşor,
Nicu, Nicoară. Să vă fie viaţa plină de b
Situată în judeţul Alba, la munte, într-un loc care îşi merită cu
prisosinţă numele, "la Cărări", cabana Ancuţa
Utilajul este proiectat atât pentru executarea lucrărilor primare, cât şi pentru prelucrarea secundară a solului.
Claas Axos este un tractor mediu, cu o gamă de putere cuprinsă între 74 şi 100 cp, care înlocuieşte modelul anterior d
116 pagini de informaţie agricolă, interviuri, tehnologie, noutăţi, evenimente, opinii, cele mai bune surse de input-uri
Nu ştiu sigur cum e pe la alţii, dar la noi, la români, cum încep
lucrurile să se mişte puţin înspre bine, cum aparCele mai citite azi
- Piaţa neagră a cerealelor pune capac hambarelor româneşti
- Cultura ciupercilor, o afacere de familie
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Şi cu porcul, cum rămâne?
- "Ce ne dau albinele: asta avem şi din asta trăim"
- Solarii Haygrove Greenhouse
- Cultura căpşunului
- CÂNEPA (Cannabis sativa L.) – o importantă plantă tehnică
- Viţelul hibrid te scoate din necaz!
- Ameliorarea producţiei de lapte în turma de capre
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
Poza zilei
Flori de primăvarăForum Agroinfo.ro
- Infiintare asociatie pentru cresterea ovinelor(24/5/2012 10:58:24)
- Ciobanescul de Bucovina o MINCIUNA imensa(19/5/2012 8:12:49)
- Expozitie internationala de ciobanesti romanesti Targoviste 20.05.2012(19/5/2012 8:1:2)
- Bovine de carne - generalitati(17/5/2012 7:21:27)
- Subventii bovine - situatia actuala si perspective(9/5/2012 2:55:13)
- REVISTA MOLDA MAGAZIN(1/5/2012 9:34:24)
- Stefanescu Cristian ACHR president(1/5/2012 9:30:16)
- Anunturi- Cumparari bovine(22/4/2012 23:31:11)
- Poze din ferma(20/4/2012 12:37:32)
- Sindicatul Crescatorilor de Taurine din Romania(13/4/2012 13:37:15)
Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2012?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Urmând tendinţele impuse de Uniunea Europeană, proporţia utilizării surselor de energie regenerabilă trebuie să crească semnificativ. În acest scop, pentru alimentarea cu energie pe plan intern, în afară de centralele solare, eoliene şi hidrocentrale, un rol însemnat îl vor juca şi centralele energetice şi termice de ardere, alimentate cu biomasă
Sistemele GPS pentru agricultură
Exigenţele agriculturii moderne ţin de productivitate şi eficienţă ridicată. Reducerea costurilor, reducerea timpului de lucru şi siguranţa controlului asupra activităţilor agricole în globalitatea lor sunt factorii esenţiali ai rentabilităţii şi competitivităţii, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern
Acoperiri eficiente cu costuri minime
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Mai multe Tehnologii Agricole