Fermieri, ştiţi ce vi se pregăteşte?
Crescătorii de animale au ajuns să facă săptămânal naveta, din ferme la Bucureşti, la uşa ministrului Agriculturii. Nu că asta le-ar aduce ceva bun. Sau ceva nou. Problema păşunilor încă nu este rezolvată, deşi se apropie cu paşi repezi debutul sezonului de depunere a dosarelor pentru plăţile directe pe suprafaţă.
Toate ca toate, dar mesajele transmise în teren tocmai de oficialii de la agricultură sunt contradictorii şi atunci cine să mai şi înţeleagă ceva? De pildă, am participat recent la o întâlnire a crescătorilor de ovine şi de taurine de la două asociaţii din judeţul Timiş, unde reprezentantul APIA a precizat foarte clar că primăriile nu mai au dreptul din acest an să depună dosarele pentru subvenţie. Fericire mare în rândurile crescătorilor...
Numai că asta nu prea rezolvă problemele. Marea durere este că nimeni nu poate obliga consiliile locale să încheie cu crescătorii de animale contracte de concesionare pentru pajiştile permanente pe care unii le au în administrare, iar ceilalţi le păstoresc.
Conform legii în vigoare, utilizatorul primeşte banii, adică agricultorul, dar nimeni nu-i acceptă dosarul la APIA dacă nu are contract pe păşune. Şi uite-aşa, vechile probleme rămân la fel de noi.
La aceeaşi întâlnire de la Timişoara am aflat că ordinul prin care se reglementează toate aceste probleme e în aşteptarea semnăturii finale a ministrului Mihail Dumitru şi că nu va mai dura mult...
Prezenţi zilele trecute la Minister, reprezentanţii crescătorilor de ovine au aflat cu stupoare că Ministrul refuză să semneze Proiectul de modificare a Ordinului 246/2008, pe motiv că nu e constituţional să-l oblige pe proprietar, în speţă primăria, să concesioneze proprietatea publică, adică păşunea comunală.
Treaba este cu mult mai complicată decât atât. Pentru că, deşi prevederile legale erau foarte clare şi anul trecut, multe consilii locale au încasat plăţile pe suprafaţă din 2009, fără să desfăşoare vreo activitate agricolă proprie!
Miroase de la o poştă a ilegalitate dar, culmea, nimeni nu e controlat sau tras la răspundere! Asta în timp ce sunt judeţe în care nici un consiliu local nu a fost acceptat de APIA să depună dosare pentru plată, culmea, în baza aceloraşi reglementări.
Şi atunci, ne întrebăm când s-o trezi din somnu-i profund corpul de control al APIA ca să ia la puricat consiliile locale care au luat banii pe suprafaţă? Au întreţinut păşunile? Respectă bunele practici agricole şi de mediu? Desfăşoară activităţi agricole proprii? S-ar putea să aveţi surprize multe şi neplăcute, domnilor! Nici nu mai are rost să vorbim despre taxele de păşunat pe care le încasează ilegal unele primării şi care de multe ori depăşesc cuantumul subvenţiei!
În ceea ce ne priveşte, începând cu numărul din martie vom încerca să desluşim (din nou) încurcatele drumuri pe care au luat-o plăţile directe pentru păşuni, cu exemplificările de rigoare. Dacă sunteţi crescători şi aţi păţit-o şi dumneavoastră, contactaţi-ne.
PS. În timp ce fermierii sunt ocupaţi cu drumurile pe la minister, fenomenul "camerele agricole" ia amploare politică. Din schema propusă de minister, adică aceeaşi Mărie cu altă pălărie (OJCA devine cameră agricolă), lipseşte pionul principal - fermierul. Vom reveni.
3 ComentariiCOMENTEAZA
in primul rind buna ziua.domnilor care sinteti la putere si ne puteti lamuri si pe noi tarani cu niste fapte ,dar adevarate,si raspunsuri concrete,cind vom primi si noi bani -adica -plata subventiei pe suprafata,ca-ci dupa cum se vede de la an la an tot mai greu va miscati,cind este vorba sa primeasca si taranul ceva cam greu va miscati der cind este vb sa luati se poate face legea in 10 min si pusa in aplicare.trezitiva ca incepe campania ,promisiunii semanam ,promisiunii primiti pe raft in magazine,dar am uitat dupa salarele care le aveti puteti merge in paris sa luati prinzul. dar nu uitati ca-ci,noi taranii am ajuns sa traim din minciunile voastre,si sa credem orce bolon de al vostru care il scoateti voi cind auziti cuvintul taran.
Domnilor destepti! Cind veti observa ca se duc banii in miinile acelor zisi propritari care nu-si misca nici macar degetelul cel mic la capitolul intretinerea pisunilor si bine mersi primesc o gramada de bani pe care le cheltuie dupa bunul lor plac .Composesoratele sunt vizate de mine in acest caz la care cei de la conducere ar trebui aplicat cit mai urgent legea 18 ccaci vezi doamne de la revolutie incoace nici nu mai stiu ce au ,acesti bani de la uUE le-a mai lipsit saracilor .Deci DOMNII DESTEPTI nu mai carati nisipul pe munte caci e destul de inalt si asa ,faceti niste controale ca lumea fiindca miroase tare a bani furati .Dl HASKI in timp ce erati la M-ciuc mereu ati plans de rea activitate a celor de la Bucuresi acuma sa csoateti ideeile marete din mintea DVS si faceti altfel sa se simte ca s-a schimbat lupul dar cu lant cu tot ,va rugam frumos . Semnatari:(harghitenii,citva)
sunt peste 5000 de angajati APIA in toata tara,unii cu atributii concrete de control,administrativ si pe teren,asteptam sa se greseasca,sa fie penalizat,cetateanul,institutia,tara,sa pierdem ajutoare europene si noi asteptam indrumare si control de la bucuresti.Cum e posibila o asemenea atitudine? -la fiecare Primarie din tara este incadrat un secretar care in fisa postului are atributii pentru legalitatea activitatilor in comunitate,de ce nu respecta actele normative in vigoare si fondurile de la suprafetele cu pasuni ajung in alte buzunare?
Toate articolele scrise de
Nicoleta Dragomir

Acum cinci ani, pe vremea asta, România era stat UE nou-nouţ, cu pretenţii mari şi planuri frumoase

Câtă vreme Comisia Europeană nu va condiţiona acordarea de plăţi directe pe suprafaţă de cultivarea terenulu

„Urmare a eforturilor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale”... aşa începe înşiruir

Nu avem noi prea multe posibilităţi de a investi în tehnologia de ultimă generaţie, însă avem oferte de

În martie 2008, Levente Szekely, fiul lui Karoly Szekely, ambii crescători de ovine din localitatea arădeană Ade

Ce bine că a ţinut vremea cu românul de s-au umplut câmpurile cu spice bune şi roade cu tonele

Credeaţi cumva că s-au liniştit apele în ceea ce priveşte „bunele practici agricole” în inter

Dacă până nu demult, la auzul unei noi strategii/proiect/plan de acţiune ni se străpezea gura şi ni se st&acir

Era previzibil că anul 2011, unul cu adânci semnificaţii pre-electorale, va aduce modificări importante în

Sub sloganul „Semănăm viitorul din 1856”, KWS Seminţe România lansează pentru campania de primăvar

35 de blonde pe păşune. E o imagine frumoasă, nu? Mai ales pentru un fermier ceh, pentru că blondele sunt vacile de r

Anul trecut pe vremea asta scriam că în legislaţia europeană, termenul folosit pentru a numi beneficiarul plăţ

Haos în declaraţii. Haos în preţurile alimentelor. Cine şi de ce se joacă de-a specula pe piaţa noastră

Am stat câteva minute în faţa unei coli albe, încercând să desprind o idee coerentă din î

În toamna anului 2005, când am vizitat Şcoala de agricultură Deula din Landul german Baden-Württemberg

Pentru locuitorii din Moravia, vinul este un mod de viaţă, o sursă de trai şi-o pasiune nemărginită

Soare cu dinţi în 5 decembrie 2010, la Pecica. Dar frigul nu i-a oprit pe membrii celor zece echipe care au partic

Ştim cu toţii, din proprie experienţă, că un lucru de calitate are durabilitate în timp.

Am ştiut că se va ajunge aici. Mă refer la produsele tradiţionale şi la atacul fără echivoc la care sunt supuse &i

După un an destul de agitat,
Agricultura s-a mai aşezat.
E mult mai linişte acum, se pare,
Dar vine, iu

Aproape că nu mai există sezon fără scumpiri la anumite categorii de produse agroalimentare şi la inputurile necesar

Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu Şişeşti” şi Institutul de Cercetare-Dezvolta

Păşunea, păşunatul şi banii pe suprafaţă au ocupat, cel puţin în prima jumătate a lui 2010, poziţii frunt

Am plecat din Timişoara în 14 iulie, având punct terminus Maramureşul, unde am ajuns în 1 august.

Ioan Beidac, de loc din comuna bihoreană Şinteu, s-a stabilit cu familia sa, de origine slovacă, în localitatea

Şi-am încălecat pe-o şa, şi v-am spus povestea aşa... Povestea banilor, desigur. Îmi imaginam numărul t

În fiecare săptămână, crescătorii de oi din Bistriţa se întâlnesc pentru a mai afla noutăţ

Scriam în numărul trecut despre ferma de vaci de la Institutul Cartofului din Braşov, singura fermă de elită din jud

Există la români mai multe vorbe sau pilde care leagă sau condiționează producția agricolă de vreme, de vremu

Pe principiul “când constaţi că-i sacul gol mulţi evazionişti se-arată”, Guvernul României a

Federaţia Oierilor de Munte din România a fost constituită în luna martie 2008, la iniţiativa a cinci asoc

"Oaia este cel mai bun prieten al poporului român"... aşa şi-a început Ioan Pădeanu prezentarea la î

“O fermă nu poţi s-o duci fără bani: muncitorii aşteaptă salariile, vacile aşteaptă mâncare. Pentru o

Dar leacul european se atribuie selectiv, după legea românească... Hotărârea privind distribuirea sumei st

Campania de depunere a cererilor de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă, fără penalizări, s-a înche

Prelungirea sezonului rece şi umiditatea foarte mare a solului sunt factori care pot influenţa negativ producţia de fu

Scriam în numărul trecut despre ferma de vaci cu lapte a familiei Cristolovean din Stupini, de lângă Braşo

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) defineşte biotehnologiile drept un complex de tehnici car

"Mecanizarea agriculturii nu este numai o ramură a științelor tehnice. Performanța în acest domeniu însea

Odată cu venirea primăverii, se simte prin pieţe miros îmbietor de ceapă şi usturoi verde... Mă apropii să iau c

Gavril Pup din Hida, judeţul Sălaj este de meserie profesor de educaţie fizică. A moştenit de la părinţi dragostea

În ultimii ani, toate sferele economiei româneşti au suferit modificări. Structurale, legislative sau func

La începutul lunii februarie am vizitat mai multe ferme de taurine din Salonta, judeţul Bihor. Despre acestea &ici

În vechea tradiţie populară românească, în ziua de Sfântul Gheorghe (23 aprilie) era celebrat

În rolurile principale: primarul războinic, veterinarul corupt, samsarul şi oierul ciomăgit

Maria Radna este cel mai important loc de pelerinaj din Banat al Bisericii Catolice.

Interviu realizat la Arad, în luna ianuarie a.c., cu domnul Anton Wagner, preşedinte al Asociaţiei Centrale a Cre

Crescătorii de animale au ajuns să facă săptămânal naveta, din ferme la Bucureşti, la uşa ministrului Agricu

De loc din Valea Dîljii, de lângă Haţeg, Emil Crişan s-a stabilit în localitatea Densuş, aproape de

La începutul anului trecut, agricultura se pregătea pentru un nou sezon sortit eşecului, "dotată" fiind cu toate
Nu îmi aparţin vorbele din titlu, dar mi le-am asumat pentru a descrie starea actuală în care se află conducerea agricu
Personal, mi-am dorit foarte mult să particip la o expoziţie a crescătorilor de ovine din zona montană românească, pen
Dezvoltarea unei comunităţi în România zilelor noastre, presupune, pe lângă coordonarea venită din partea autorităţ
La câteva zile după cel de-al XV-lea Congres al Asociaţiei Internaţionale a Muzeelor de Agricultură din Serbia şi dup
Aproape un an de zile a trecut de la ediţia 2008 a expoziţiei Agromalim de la Arad, atunci când l-am cunoscut şi am scri
Spasa Stoianov este producător individual, conducând o afacere de familie în domeniul apiculturii. În anul 1995 a absolv
A început campania. Electorală (vi-aţi închipuit altceva?!), că cea agricolă abia se opinteşte şi ea din răsputeri
Din data de 1 iulie a.c. au intrat în vigoare prevederile Regulamentului (CE) nr. 1221/2008 al Comisiei Europene de modific
Pentru mulţi dintre agricultorii români, "răul care nu vine niciodată singur" a devenit deja o măsură de agrotehnică,
În perioada 24-26 aprilie a.c. s-a desfăşurat în localitatea Hódmezövásárhely din Ungaria, la circa 70 de kilometri
„Trebuie să-ţi asumi anumite riscuri ca să ai o afacere profitabilă în agricultură”, spune András Gál, un tână
Asta pare să fie deviza primarului de Coşteiu, judeţul Timiş, Petru Carebia, în lupta deschisă şi declarată cu Asoci
Acum câţiva ani, când l-am cunoscut pe Felician Negruţ, se ocupa de porci, mai exact de recoltarea materialului seminal.
Franz Bucher este cetăţean german, de profesie inginer electrician. Fără să aibă nici o pregătire de specialitate în
Lucerna a fost şi rămâne cea mai eficientă plantă furajeră pentru hrana animalelor, atât pentru producţia realizată
Păşunile comunale din România, uitate parcă de toată lumea până să apară sprijinul pe suprafaţă, par să-şi găs
Adevărată zi de sărbătoare pentru Asociaţia Crescătorilor de Animale “Ovitim-Mioriţa”, care a organizat în ziua
Este deja evidentă practica actualilor şi foştilor guvernanţi şi politicieni, precum şi a aspiranţilor la un post că
În plin sezon agricol, după o procedură deja testată în Ungaria, producătorul maghiar Framest şi specialiştii firmei
Patronatul Naţional al Viei şi Vinului (P.N.V.V.) împreună cu Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România (A.D.A
Nu e greu să ajungi la Sibiel, la Muzeul Icoanelor pe Sticlă. Dar odată ce-ai ajuns aici, ţi-e greu să pleci, să te î
Vă dezvăluiam, recent, faptul că broşura care ar fi trebuit să informeze instituţiile statului din teritoriu şi, mai
V-am spus că aşa se va întâmpla sau nu? Au trecut doar câteva luni de când vă scriam, în septembrie anul trecut, des
Gavril Pup din Hida, judeţul Sălaj este de meserie profesor de educaţie fizică. A moştenit de la părinţi dragostea pe
Ultimul număr al revistei Ferma pe 2008 vă aduce, pe lângă informaţie, inovaţie, tehnologie, tradiţii de sărbăto
Din punct de vedere turistic, comuna suceveană Marginea este cunoscută
pe plan naţional şi mai ales internaţional prin
Situată în judeţul Alba, la munte, într-un loc care îşi merită cu
prisosinţă numele, "la Cărări", cabana Ancuţa
Utilajul este proiectat atât pentru executarea lucrărilor primare, cât şi pentru prelucrarea secundară a solului.
Claas Axos este un tractor mediu, cu o gamă de putere cuprinsă între 74 şi 100 cp, care înlocuieşte modelul anterior d
116 pagini de informaţie agricolă, interviuri, tehnologie, noutăţi, evenimente, opinii, cele mai bune surse de input-uri
Nu ştiu sigur cum e pe la alţii, dar la noi, la români, cum încep
lucrurile să se mişte puţin înspre bine, cum aparCele mai citite azi
- Ţăranul nu vrea să ne spună, că para cu brânză e bună...
- Abatorizarea iepurilor de casă
- Cultura ciupercilor, o afacere de familie
- SOLARUL... cu tot ce sporeşte şi creşte-n izvorniţă
- Tăierea colţilor la purcei după fătare
- Model constructiv pentru ferma de 400 oi Ţurcane
- Biomasă, bioenergie, biocombustibili
- Noile tractoare TAG
- “Recolte bogate” cu GLIA
- Creşterea iepurilor - programarea reproducerii
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
Poza zilei
Forum Agroinfo.ro
- ASOCIATIA CRESCATORILOR - BOVINE PENTRU CARNE(11/2/2012 15:49:41)
- infiintare microferma de porci(11/2/2012 11:18:54)
- Fonduri pentru tinerii care doresc sa faca agricultura?(11/2/2012 10:22:42)
- Consultanta fonduri europene(11/2/2012 9:42:44)
- Informatii pentru incepatori(10/2/2012 14:15:39)
- Bovine de carne(10/2/2012 11:59:3)
- PREZENTARE MEMBRI(9/2/2012 22:27:9)
- Cultura cartofi(8/2/2012 16:39:20)
- Subventii(8/2/2012 13:38:29)
- O tara fara guvern(6/2/2012 20:33:0)
Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul
Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali
Fiţi independent energetic!
Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?
Mai multe Tehnologii Agricole

Forum






Tractor în zăpadă