Forum"Ce ne dau albinele: asta avem şi din asta trăim"
ApicultorAnterior absolvirii facultăţii, a fost angajat ca gestionar la fabrica de lapte. După absolvirea facultăţii, s-a angajat la Ferma pomicolă Diniaş (judeţul Timiş), însă după un an terenurile s-au retrocedat oamenilor şi ferma s-a închis. Acesta este momentul în care se apucă serios de apicultură, prin achiziţionarea de stupi. A pornit afacerea în 1996, cu 7 stupi, iar în prezent are 170 de stupi/familii de albine.
Tehnologia de producţie
• Fabricarea stupilor: majoritatea stupilor şi-i construieşte singur, pe sistem vertical; încă de la început a respectat normele europene în apicultură: stupii au corpuri interschimbabile, fund antivarroa, podişor înalt cu hrănitori, cu refugiu, magazii proporţionate în funcţie de mărime. Stupii sunt ecologici, vopsiţi cu lac bio (preţul e la fel, diferenţe de calitate nu sunt şi se găseşte pe piaţa românească la discreţie).
• Tehnica disponibilă: are 6 decristalizatoare care funcţionează cu apă şi care se programează la temperatura stupului, având tăvi cu separatoare în care se introduce ambalajul. Toate utilajele sunt din inox. Mierea e stoarsă cu utilaje specifice, primordială fiind păstrarea calităţii.
• Perioada productivă, randament la cules: perioada productivă este primăvara, în lunile martie-aprilie şi vara; în această perioadă, de aproximativ şase luni, la culesul stupului lucrează împreună cu soţia, reuşind să stoarcă zilnic mierea de la 30 de familii, în medie.
Produse, diversificarea producţiei, perspective
Producţia anuală de la 150 de stupi (în 2007) este de aproximativ 3,5 tone, mierea fiind produsul principal obţinut (de salcâm, în medie 2 tone; de tei în medie 500 kg; restul cantităţii medii anuale o reprezintă mierea de floarea-soarelui, rapiţă şi polifloră); mierea de salcâm are cea mai mare căutare pe piaţă;
Produsele secundare (medii anuale) sunt: 200-300 kg polen, 50 kg ceară, 3-5 kg propolis, 0,5 kg lăptişor de matcă.
Spasa Stoianov se ocupă în permanenţă de diversificarea producţiei, folosind diferite remedii naturiste, fructe uscate, ingrediente produse în gospodăria proprie sau a altor apicultori cu care colaborează. La sugestia unor clienţi fideli şi a unor medici cu înclinaţii spre medicina alternativă naturistă, care îi trimit pacienţi cu probleme uşoare de sănătate, s-a orientat şi spre apiterapie, realizând produse de profil.
Calitatea face diferenţa pe piaţă
Spasa Stoianov spune că nu a făcut şi nici nu va face niciodată rabat de la calitate, în ceea ce priveşte procesul de producţie, compoziţia şi calităţile gustative ale produsului finit. „Noi, stuparii, suntem de două feluri: stuparii propriu-zişi, care ţinem la calitate şi avem puţină miere, diversificând în permanenţă producţia, şi angrosiştii, care produc mierea, fără produse secundare, şi care nu ţin la calitate, prin adaosul de îndulcitori şi apă, uneori peste măsură...", explică Stoianov;
Având o gamă largă de produse apicole, s-ar bucura să poată obţine buletine de analiză pentru fiecare produs în parte, însă cei de la Direcţia Sanitară Veterinară Timiş nu deţin aparatură decât pentru miere. A primit în acest sens ofertă din Bremen - Germania şi se gândeşte să îi dea curs, tocmai pentru a ieşi pe piaţă cu încă o dovadă în plus a calităţii produselor comercializate, în special pentru atragerea de noi clienţi.
Valorificarea producţiei. Preţ. Stabilirea preţului
Valorificarea producţiei obţinute are loc pe tot parcursul anului, dar în special toamna, din septembrie până în noiembrie, şi iarna. Veniturile familiei sunt bazate preponderent pe comercializarea produselor apicole, în proporţie de 70-80%, iar diferenţa de 20-30% provin din vânzarea de accesorii, scule, utilaje apicole, importate din Serbia, prin SRL-ul înfiinţat de familia Stoianov în acest scop. Subvenţia de la stat reprezintă 20% din preţul de vânzare a kilogramului de miere.
Organizarea vânzării: anterior achiziţionării de stupi şi extinderii activităţii, Spasa Stoianov vindea mierea de la cei 20 de stupi al unchiului său în satul natal. În 1995, rămas fără loc de muncă, a ieşit pentru prima oară pe piaţă, într-o piaţă agroalimentară din Timişoara.
Astăzi vinde într-o altă piaţă, dar are un om angajat special pentru asta. Jumătate din producţia obţinută este vândută la piaţă, târguri şi expoziţii cu profil agricol şi agroalimentar; 10% din producţie este vândută "de la poarta fermei" şi aproximativ 40% din producţie este comercializată prin magazine cu profil agroalimentar (zece magazine în Timişoara). În timpul verii trimite produse la Cluj şi pe litoralul românesc, prin nişte cunoştinţe.
Stabilirea preţului de vânzare: preţul este stabilit în raport cu nevoile pieţei şi ale consumatorului. Doar o mică fluctuaţie de preţ se regăseşte în anii slab productivi sau cu pierderi mari, care influenţează preţul de cost pe kilogramul de produs finit. Un alt reper îl constituie preţul de referinţă, stabilit de stat, precum şi preţurile impuse pe piaţă de intermediari, respectiv marile firme colectoare, care intervin în filiera pe produs. În acest ultim caz, Stoianov se situează cu un procent de 10 la sută sub preţul distribuitorilor de pe filieră.
Ambalaj. Etichetare. Promovare.
Spasa Stoianov spune că în timpul facultăţii, la cursul de marketing, a învăţat că brandul familiei trebuie să fie peste tot şi că producătorul agricol trebuie să înveţe, să cerceteze, să observe şi să stabilească singur cele mai bune strategii şi planuri de marketing pentru produsele pe care le obţine.
A optat de la bun început pentru un ambalaj curat şi o etichetă care conţine brandul familiei - STOIANOV, motto-ul apicultorului nostru - "Fiecare stup este un izvor al sănătăţii", şi informaţii referitoare la: produs, compoziţie, ingrediente, doza recomandată, indicaţii de consum, mod de păstrare, perioada de valabilitate, greutatea netă, valoarea nutritivă, stas, menţiunea "produs natural", datele de contact ale producătorului, codul de bare.
Fonduri pentru dezvoltarea activităţii
Spasa Stoianov spune că apicultura nu necesită investiţii foarte mari pentru dezvoltare, indiferent de orientarea acesteia: centru de achiziţii, linie de îmbuteliere performantă, utilaje noi. Mai ales că, pentru depozitare şi păstrare, nu sunt necesare camere frigorifice, principalul criteriu de calitate în acest sens fiind asigurarea unor spaţii de stocare lipsite de umiditate.
Pentru investiţiile imediate, ar avea nevoie de 50-60 de mii de euro, bani pe care ar urma să-i folosească pentru: achiziţionarea unei noi linii de îmbuteliat mierea, cumpărarea unei maşini de stors automată şi a unui autovehicul pentru transportul produselor, inclusiv pentru participarea la târguri şi expoziţii.
DATE DE CONTACT
Adresa: localitatea Diniaş, nr. 213, judeţul Timiş
Telefon: 0256.418.723 Email: stoianov.spasa@gmail.com
4 ComentariiCOMENTEAZA
felicitari
daca nu ma insel am avvt onoarea la tirgul apicol de la Faget in2010
Este un apicultor de la care se poate invata apicultura .RESPECT
cinste lui!
Toate articolele scrise de
Nicoleta Dragomir
Conform Dicţionarului Explicativ al limbii române, astenia înseamnă \"lipsă de putere fizică şi psihică
În ziua de 24 februarie a.c., în localitatea braşoveană Moeciu de Jos, Consiliul Director al Federaţiei Oierilor de
La închiderea ediţiei, normele metodologice pentru aplicarea Legii 214/2011, cunoscută ca „Legea pajiştilo
După cum lesne se observă cu ochiul liber de orice (pre)judecată, vremea bună de agricultură nu se prea înghes
Acum cinci ani, pe vremea asta, România era stat UE nou-nouţ, cu pretenţii mari şi planuri frumoase
Câtă vreme Comisia Europeană nu va condiţiona acordarea de plăţi directe pe suprafaţă de cultivarea terenulu
„Urmare a eforturilor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale”... aşa începe înşiruir
Nu avem noi prea multe posibilităţi de a investi în tehnologia de ultimă generaţie, însă avem oferte de
În martie 2008, Levente Szekely, fiul lui Karoly Szekely, ambii crescători de ovine din localitatea arădeană Ade
Ce bine că a ţinut vremea cu românul de s-au umplut câmpurile cu spice bune şi roade cu tonele
Credeaţi cumva că s-au liniştit apele în ceea ce priveşte „bunele practici agricole” în inter
Dacă până nu demult, la auzul unei noi strategii/proiect/plan de acţiune ni se străpezea gura şi ni se st&acir
Era previzibil că anul 2011, unul cu adânci semnificaţii pre-electorale, va aduce modificări importante în
Sub sloganul „Semănăm viitorul din 1856”, KWS Seminţe România lansează pentru campania de primăvar
35 de blonde pe păşune. E o imagine frumoasă, nu? Mai ales pentru un fermier ceh, pentru că blondele sunt vacile de r
Anul trecut pe vremea asta scriam că în legislaţia europeană, termenul folosit pentru a numi beneficiarul plăţ
Haos în declaraţii. Haos în preţurile alimentelor. Cine şi de ce se joacă de-a specula pe piaţa noastră
Am stat câteva minute în faţa unei coli albe, încercând să desprind o idee coerentă din î
În toamna anului 2005, când am vizitat Şcoala de agricultură Deula din Landul german Baden-Württemberg
Pentru locuitorii din Moravia, vinul este un mod de viaţă, o sursă de trai şi-o pasiune nemărginită
Soare cu dinţi în 5 decembrie 2010, la Pecica. Dar frigul nu i-a oprit pe membrii celor zece echipe care au partic
Ştim cu toţii, din proprie experienţă, că un lucru de calitate are durabilitate în timp.
Am ştiut că se va ajunge aici. Mă refer la produsele tradiţionale şi la atacul fără echivoc la care sunt supuse &i
După un an destul de agitat,
Agricultura s-a mai aşezat.
E mult mai linişte acum, se pare,
Dar vine, iu
Aproape că nu mai există sezon fără scumpiri la anumite categorii de produse agroalimentare şi la inputurile necesar
Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu Şişeşti” şi Institutul de Cercetare-Dezvolta
Păşunea, păşunatul şi banii pe suprafaţă au ocupat, cel puţin în prima jumătate a lui 2010, poziţii frunt
Am plecat din Timişoara în 14 iulie, având punct terminus Maramureşul, unde am ajuns în 1 august.
Ioan Beidac, de loc din comuna bihoreană Şinteu, s-a stabilit cu familia sa, de origine slovacă, în localitatea
Şi-am încălecat pe-o şa, şi v-am spus povestea aşa... Povestea banilor, desigur. Îmi imaginam numărul t
În fiecare săptămână, crescătorii de oi din Bistriţa se întâlnesc pentru a mai afla noutăţ
Scriam în numărul trecut despre ferma de vaci de la Institutul Cartofului din Braşov, singura fermă de elită din jud
Există la români mai multe vorbe sau pilde care leagă sau condiționează producția agricolă de vreme, de vremu
Pe principiul “când constaţi că-i sacul gol mulţi evazionişti se-arată”, Guvernul României a
Federaţia Oierilor de Munte din România a fost constituită în luna martie 2008, la iniţiativa a cinci asoc
"Oaia este cel mai bun prieten al poporului român"... aşa şi-a început Ioan Pădeanu prezentarea la î
“O fermă nu poţi s-o duci fără bani: muncitorii aşteaptă salariile, vacile aşteaptă mâncare. Pentru o
Dar leacul european se atribuie selectiv, după legea românească... Hotărârea privind distribuirea sumei st
Campania de depunere a cererilor de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă, fără penalizări, s-a înche
Prelungirea sezonului rece şi umiditatea foarte mare a solului sunt factori care pot influenţa negativ producţia de fu
Scriam în numărul trecut despre ferma de vaci cu lapte a familiei Cristolovean din Stupini, de lângă Braşo
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) defineşte biotehnologiile drept un complex de tehnici car
"Mecanizarea agriculturii nu este numai o ramură a științelor tehnice. Performanța în acest domeniu însea
Odată cu venirea primăverii, se simte prin pieţe miros îmbietor de ceapă şi usturoi verde... Mă apropii să iau c
Gavril Pup din Hida, judeţul Sălaj este de meserie profesor de educaţie fizică. A moştenit de la părinţi dragostea
În ultimii ani, toate sferele economiei româneşti au suferit modificări. Structurale, legislative sau func
La începutul lunii februarie am vizitat mai multe ferme de taurine din Salonta, judeţul Bihor. Despre acestea &ici
În vechea tradiţie populară românească, în ziua de Sfântul Gheorghe (23 aprilie) era celebrat
În rolurile principale: primarul războinic, veterinarul corupt, samsarul şi oierul ciomăgit
Maria Radna este cel mai important loc de pelerinaj din Banat al Bisericii Catolice.
Interviu realizat la Arad, în luna ianuarie a.c., cu domnul Anton Wagner, preşedinte al Asociaţiei Centrale a Cre
Crescătorii de animale au ajuns să facă săptămânal naveta, din ferme la Bucureşti, la uşa ministrului Agricu
De loc din Valea Dîljii, de lângă Haţeg, Emil Crişan s-a stabilit în localitatea Densuş, aproape de
La începutul anului trecut, agricultura se pregătea pentru un nou sezon sortit eşecului, "dotată" fiind cu toate
Nu îmi aparţin vorbele din titlu, dar mi le-am asumat pentru a descrie starea actuală în care se află conducerea agricu
Personal, mi-am dorit foarte mult să particip la o expoziţie a crescătorilor de ovine din zona montană românească, pen
Dezvoltarea unei comunităţi în România zilelor noastre, presupune, pe lângă coordonarea venită din partea autorităţ
La câteva zile după cel de-al XV-lea Congres al Asociaţiei Internaţionale a Muzeelor de Agricultură din Serbia şi dup
Aproape un an de zile a trecut de la ediţia 2008 a expoziţiei Agromalim de la Arad, atunci când l-am cunoscut şi am scri
Spasa Stoianov este producător individual, conducând o afacere de familie în domeniul apiculturii. În anul 1995 a absolv
A început campania. Electorală (vi-aţi închipuit altceva?!), că cea agricolă abia se opinteşte şi ea din răsputeri 
Din data de 1 iulie a.c. au intrat în vigoare prevederile Regulamentului (CE) nr. 1221/2008 al Comisiei Europene de modific
Pentru mulţi dintre agricultorii români, "răul care nu vine niciodată singur" a devenit deja o măsură de agrotehnică,
În perioada 24-26 aprilie a.c. s-a desfăşurat în localitatea Hódmezövásárhely din Ungaria, la circa 70 de kilometri 
„Trebuie să-ţi asumi anumite riscuri ca să ai o afacere profitabilă în agricultură”, spune András Gál, un tână
Asta pare să fie deviza primarului de Coşteiu, judeţul Timiş, Petru Carebia, în lupta deschisă şi declarată cu Asoci
Acum câţiva ani, când l-am cunoscut pe Felician Negruţ, se ocupa de porci, mai exact de recoltarea materialului seminal.
Franz Bucher este cetăţean german, de profesie inginer electrician. Fără să aibă nici o pregătire de specialitate în
Lucerna a fost şi rămâne cea mai eficientă plantă furajeră pentru hrana animalelor, atât pentru producţia realizată
Păşunile comunale din România, uitate parcă de toată lumea până să apară sprijinul pe suprafaţă, par să-şi găsAdevărată zi de sărbătoare pentru Asociaţia Crescătorilor de Animale “Ovitim-Mioriţa”, care a organizat în ziua 
Este deja evidentă practica actualilor şi foştilor guvernanţi şi politicieni, precum şi a aspiranţilor la un post că
În plin sezon agricol, după o procedură deja testată în Ungaria, producătorul maghiar Framest şi specialiştii firmei
Patronatul Naţional al Viei şi Vinului (P.N.V.V.) împreună cu Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România (A.D.A
Nu e greu să ajungi la Sibiel, la Muzeul Icoanelor pe Sticlă. Dar odată ce-ai ajuns aici, ţi-e greu să pleci, să te î
Vă dezvăluiam, recent, faptul că broşura care ar fi trebuit să informeze instituţiile statului din teritoriu şi, mai 
V-am spus că aşa se va întâmpla sau nu? Au trecut doar câteva luni de când vă scriam, în septembrie anul trecut, des
Gavril Pup din Hida, judeţul Sălaj este de meserie profesor de educaţie fizică. A moştenit de la părinţi dragostea pe
Ultimul număr al revistei Ferma pe 2008 vă aduce, pe lângă informaţie, inovaţie, tehnologie, tradiţii de sărbăto
Din punct de vedere turistic, comuna suceveană Marginea este cunoscută
pe plan naţional şi mai ales internaţional prin
La Mulţi Ani români care vă numiţi Nicolae, Neculai, Nicoleta, Nicuşor,
Nicu, Nicoară. Să vă fie viaţa plină de b
Situată în judeţul Alba, la munte, într-un loc care îşi merită cu
prisosinţă numele, "la Cărări", cabana Ancuţa
Utilajul este proiectat atât pentru executarea lucrărilor primare, cât şi pentru prelucrarea secundară a solului.
Claas Axos este un tractor mediu, cu o gamă de putere cuprinsă între 74 şi 100 cp, care înlocuieşte modelul anterior d
116 pagini de informaţie agricolă, interviuri, tehnologie, noutăţi, evenimente, opinii, cele mai bune surse de input-uri
Nu ştiu sigur cum e pe la alţii, dar la noi, la români, cum încep
lucrurile să se mişte puţin înspre bine, cum aparCele mai citite azi
- "Ce ne dau albinele: asta avem şi din asta trăim"
- Controlul ieslei poate identifica problemele de furajare într-o fermă
- Creşterea iepurilor - programarea reproducerii
- Caracteristici productive ale hibrizilor de găini ouătoare
- Asiguraţi un climat corespunzător în adăposturile de păsări!
- Pinzgau de Transilvania - rasă autohtonă de taurine, pe cale de dispariţie
- IndAgra Farm 2010
- Calendarul lucrărilor agricole în lunile de iarnă
- Să folosim pământul altfel decât ne dictează tradiţia
- Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
Poza zilei
Flori de primăvarăForum Agroinfo.ro
- Infiintare asociatie pentru cresterea ovinelor(24/5/2012 10:58:24)
- Ciobanescul de Bucovina o MINCIUNA imensa(19/5/2012 8:12:49)
- Expozitie internationala de ciobanesti romanesti Targoviste 20.05.2012(19/5/2012 8:1:2)
- Bovine de carne - generalitati(17/5/2012 7:21:27)
- Subventii bovine - situatia actuala si perspective(9/5/2012 2:55:13)
- REVISTA MOLDA MAGAZIN(1/5/2012 9:34:24)
- Stefanescu Cristian ACHR president(1/5/2012 9:30:16)
- Anunturi- Cumparari bovine(22/4/2012 23:31:11)
- Poze din ferma(20/4/2012 12:37:32)
- Sindicatul Crescatorilor de Taurine din Romania(13/4/2012 13:37:15)
Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2012?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Urmând tendinţele impuse de Uniunea Europeană, proporţia utilizării surselor de energie regenerabilă trebuie să crească semnificativ. În acest scop, pentru alimentarea cu energie pe plan intern, în afară de centralele solare, eoliene şi hidrocentrale, un rol însemnat îl vor juca şi centralele energetice şi termice de ardere, alimentate cu biomasă
Sistemele GPS pentru agricultură
Exigenţele agriculturii moderne ţin de productivitate şi eficienţă ridicată. Reducerea costurilor, reducerea timpului de lucru şi siguranţa controlului asupra activităţilor agricole în globalitatea lor sunt factorii esenţiali ai rentabilităţii şi competitivităţii, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern
Acoperiri eficiente cu costuri minime
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Mai multe Tehnologii Agricole