Am făcut totul de la zero
“O fermă nu poţi s-o duci fără bani: muncitorii aşteaptă salariile, vacile aşteaptă mâncare. Pentru o asociaţie familială cum suntem noi, cred că 200 de vaci cu lapte este suficient ca să fii rentabil. Cu condiţia să investeşti ca să obţii calitate", spune Ioan Cristolovean, crescător de vaci cu lapte din judeţul Braşov.
Pe principiul unde-s mulţi, afacerea sporeşte, familia Cristolovean din Stupini, de lângă Braşov, este implicată cu toţi membrii săi în activităţile care aduc bani în casă. Şi nu sunt puţine. Ioan Cristolovean, tatăl, este de profesie mecanic de aviaţie şi a profesat până în 1990.
Atunci a deschis o carmangerie, peste drum de casă, care a funcţionat până în anul 2000, când i-a luat locul o brutărie, de care se ocupă soţia, Iuliana şi fiul lor Alexandru, care are 20 de ani. În 2001, Ioan Cristolovean s-a reprofilat şi a devenit crescător de taurine. Şi nu e tot...
Pentru a închide parţial circuitul productiv, cei doi soţi s-au gândit că n-ar fi rău să aibă propria pensiune agroturistică, unde să desfacă produse obţinute din lapte şi din panificaţie. Zis şi făcut. Acum pensiunea e în construcţie şi e amplasată lângă brutărie, care şi ea este în curs de extindere şi modernizare. De pensiune, peste vreo cinci ani când se estimează că va fi funcţională, se va ocupa fiica celor doi, Diana, care are acum 13 ani. De contabilitatea afacerii se ocupă Iuliana.
Ferma de vaci: de la o idee, la afacerea de familie
“Totul a plecat dintr-o joacă, când, în 2001, mama mea a plecat într-o vizită de şase luni la sora mea din Canada şi mi-a lăsat în grijă cele patru vaci ale ei. Pentru că de mic am crescut lângă vaci, şi mi-erau dragi, şi cum carmangeria nu mai funcţiona, m-am hotărât să demarez propria fermă. Pentru început, mi-am cumpărat opt capete, de origine din Olanda, iar în prezent avem în fermă un efectiv de 200 capete vaci de lapte, din care mulg o sută, restul fiind juninci şi viţele”.
Rasa predominantă din fermă este Bălţata românească, specifică zonei, pe care însă se lucrează foarte mult la capitolul genetică. "La Holstein am adus genetică din America, Canada, numai tauri de top, în care am investit mulţi bani, dar acuma se văd rezultatele. Pe Bălţată am folosit tauri germani şi o să vin cu ceva Montbeliard, pentru a îmbunătăţi talia şi ugerul.
Intenţionez să fac transfer de embrioni, şi chiar să cumpăr material sexat, dar întâi fac nişte calcule financiare, deoarece mă interesează să produc cât mai multe viţele. Sunt mulţumit de potenţialul animalelor. La Bălţată românească avem 18 candidate mame de taur, iar raportat la o sută de vaci, acest lucru spune ceva. Din punct de vedere al producţiei, scopul meu este ca media pe fermă să fie undeva la 25 litri de lapte; în prezent obţinem între 22 şi 23 de litri.
Anul acesta, pentru prima oară, am vândut şi juninci gestante. Cererea este foarte mare, iar noi nu conştientizăm că România este la ora actuală singura ţară indemnă de boli. Dintre toate solicitările, am ales-o pe cea a unui om care investşte la fel ca şi mine, bani mulţi, căruia i-am dat 25 de capete, iar preţul a fost foarte bun... am cerut într-o doară 1900 de euro şi mi-a dat", povesteşte mulţumit Ioan Cristolovean.
Tineretul mascul va rămâne de-acum în fermă, la îngrăşat. "Până acum, i-am dat la export, la preţuri bune, pentru că avem în judeţ trei societăţi care se ocupă de exportul de viţei", spune fermierul.
De trei ani, Ioan Cristolovean livrează laptele la fabrica de lactate Olympus, de la Bod. Procesatorul l-a ajutat să şi facă o parte din investiţiile din fermă, dându-i bani în avans pentru un an de zile, fără să-i ia dobândă. Este mulţumit că îşi primeşte banii la termenele stabilite, având astfel siguranţa plăţii ratelor bancare.
Cât despre laptele livrat, acesta este sută la sută conform: "am făcut eu de două ori analizele şi au corespuns. Acum merg pe încrederea procesatorului, care ia laptele din fermă, îl înregistrează pe cisternă şi ridică proba", spune Cristolovean.
Raţii şi furaje
"Aici este meritul şefului de fermă, inginerul Ungureanu, care s-a ocupat cu precădere de partea de furajare. Eu i-am ascultat sfaturile, chiar dacă la un momet dat mi se părea că investesc foarte mult. Iar rezultatele au fost pe măsură. Asta după ce, prin 2002, neştiind practic mare lucru despre creşterea vacilor, am investit foarte mulţi bani aiurea. Vorba proverbului... . Eu, din păcate, am învăţat pe banii mei", îşi aminteşte Ioan Cristolovean.
Cu producţiile de pe cele 400 ha teren pe care le lucrează, mai puţin grâul (care ia drumul brutăriei), acoperă în proporţie de 90% furajul necesar pentru animale. Mai cumpără şrotul de floarea soarelui şi premixurile, restul se produce în fermă. Pentru a îmbunătăţi calitatea furajării, anul acesta intenţionează să cumpere o remorcă tehnologică.
Ioan Cristolovean face şi siloz de porumb, pe principiul că " zootehnie fără siloz nu se poate". A încercat şi cu siloz de ierburi, dar neavând utilajele necesare pentru tocare, nu a avut nici rezultate prea bune.
Parcul de utilaje
La capitolul utilaje fermierul spune că este puţin deficitar. Are combină, tractoare, dar i-ar mai trebui cel puţin încă două tractoare de peste 100 CP, pentru că încă mai lucrează cu bătrânele U650. Având în vedere schimbările climatice din zonă, perioada pentru fân este foarte scurtă, deoarece plouă de pe-o zi pe alta. Aşa că se gândeşte serios să achiziţioneze o maşină pentru înfoliat, pentru a putea face semifân.
Investiţii şi rentabilitate
Adăpostul pentru stabulaţia liberă, care găzduieşte în prezent vacile gestante, viţelele şi tineretul, a fost construit anul trecut, cu eforturi uriaşe. Ioan Cristolovean nu a accesat nici un program de finanţare şi nici nu intenţionează, deoarece "birocraţia este foarte greoaie şi mă depăşeşte; am făcut calculele vizavi de ce înseamnă 15% pentru proiectant, dobânda la bancă şi am dedus că nu rămân decât cu 5 la sută din ce-mi oferea Sapard-ul. Acest program este pentru oamenii care au bani. Eu reinvestesc tot ce obţin în fermă şi lucrez doar cu credite de la bănci, împrumuturi... aproape toţi banii se duc pe animale şi investiţii.
Mi-am propus să ajung la maxim 200 de capete şi cam două mii de litri de lapte pe zi. Acesta este calculul financiar, unde cred că sunt rentabil şi cred că pot să fiu eficient", spune Ioan Cristolovean.
În 2002, pe actualul amplasament al fermei (în spatele casei în care locuieşte familia Cristolovean), era o livadă de pomi. Investiţia totală a fost de peste un milion de euro. “Când am proiectat investiţia, mi-am făcut un calcul teoretic, ca în cinci ani să amortizez toate cheltuielile.
Dar au trecut aproape opt-nouă ani şi cred că vor mai trece trei-patru până voi reuşi să le acopăr. Abia din acest an am început să calculez fiecare bănuţ. Dacă o făceam până acum, cred că mă lăsam şi de agricultură şi de fermă. Dar când văd vacile am o mare mulţumire sufletească", mărturiseşte fermierul.
Mulsul se face momentan la conductă, cu tehnologie Westfalia, dar în doi ani de zile Ioan Cristolovean spune că va fi finalizată şi sala de muls. "Trebuie să investesc în sala de muls pentru a fi mai eficient, ca să cresc producţia de lapte şi să elimin din munca manuală, deoarece la ora actuală şi personalul este o problemă care costă mult: 14 angajaţi, din care paznici de zi şi de noapte, trei mulgători, îngrijitori şi tehnicieni.
Am început însă cu adăpostul pentru că îmi doream neapărat confort pentru animale, adică stabulaţie liberă pentru vacile cu lapte, unde pot să furajez pe grupe şi suplimentar, în funcţie de cantitatea de lapte".
Brutăria şi ferma de vaci se susţin reciproc: brutăria aduce bani zilnic, iar cu banii de pe lapte se achită ratele lunare la bănci.
L-am întrebat pe Ioan Cristolovean dacă s-a gândit vreodată să renunţe la ferma de vaci, în condiţiile în care de multe ori investiţiile şi cheltuielile au luat-o cu mult înaintea încasărilor... "Acuma şi să vreau să le vând, n-aş putea, pentru că trebuie să dau banii înapoi la bănci, deci sunt obligat să ţin ferma cel puţin doi-trei ani. Sigur că atunci când vin prea multe probleme deodată mă gândesc să renunţ, şi probabil că asta s-ar fi întâmplat de mult, dacă nu aş fi investit şi foarte mult suflet în animale.
Din păcate, aşa s-a întâmplat cu oile, o mie de capete de Ţurcană, pe care le-am vândut anul trecut. Da, am încercat şi asta... Le-am întreţinut pe păşune, pe 80 de hectare închiriate de la primărie, le-am iernat într-un saivan tot închiriat, totul era închiriat. Am lucrat o perioadă doar pentru oi şi am fost în pierdere mare, aşa că am fost nevoie să renunţ”.
Cu ferma de vaci însă e altă poveste. Ioan Cristolovean este de trei ani şi preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Taurine din judeţul Braşov şi deci, şi mai implicat în tot ceea ce înseamnă această activitate. Despre asociaţia braşoveană vă voi scrie în numărul din aprilie al revistei. Tot atunci şi despre afacerea cu brutăria şi viitoarea agropensiune a familiei Cristolovean.
POTENŢIAL AVEM. NE LIPSEŞTE PARTEA FINANCIARĂ
Ioan Cristolovean: “Avem un potenţial fantastic în ceea ce priveşte terenul, cel puţin aici, în Ţara Bârsei. Oricând am putea intra în concurenţă cu oricare dintre ţările din Europa, dacă am avea dotările lor şi flexibilitate financiară. Spre exemplu, am obţinut la porumb peste zece tone, desigur cu investiţii, tehnologie, sămânţă de calitate. Însă dacă nu avem ploi sau irigaţii, erbicide şi bani să le procurăm, degeaba avem sămânţă...
Ca şi la animal: dacă n-avem casă, masă, rasă, nu avem practic nimic. Am încercat să închidem puţin lanţul în activitatea noastră dar ne lipsesc depozitele şi multe altele. Sperăm ca băncile să ne ajute, deoarece până acuma ne-a fost foarte greu. Nu dobânzile sunt atât de mari, ci faptul că nu ne iau ca garanţie nici ferma, nici animalele, iar problema cea mai mare este rambursarea. În Germania spre exemplu, perioada de graţie este de cinci-şapte ani, în care nu li se percepe fermierilor nici măcar dobânda. La noi...
Galerie de imagini
Toate articolele scrise de
Nicoleta Dragomir

Acum cinci ani, pe vremea asta, România era stat UE nou-nouţ, cu pretenţii mari şi planuri frumoase

Câtă vreme Comisia Europeană nu va condiţiona acordarea de plăţi directe pe suprafaţă de cultivarea terenulu

„Urmare a eforturilor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale”... aşa începe înşiruir

Nu avem noi prea multe posibilităţi de a investi în tehnologia de ultimă generaţie, însă avem oferte de

În martie 2008, Levente Szekely, fiul lui Karoly Szekely, ambii crescători de ovine din localitatea arădeană Ade

Ce bine că a ţinut vremea cu românul de s-au umplut câmpurile cu spice bune şi roade cu tonele

Credeaţi cumva că s-au liniştit apele în ceea ce priveşte „bunele practici agricole” în inter

Dacă până nu demult, la auzul unei noi strategii/proiect/plan de acţiune ni se străpezea gura şi ni se st&acir

Era previzibil că anul 2011, unul cu adânci semnificaţii pre-electorale, va aduce modificări importante în

Sub sloganul „Semănăm viitorul din 1856”, KWS Seminţe România lansează pentru campania de primăvar

35 de blonde pe păşune. E o imagine frumoasă, nu? Mai ales pentru un fermier ceh, pentru că blondele sunt vacile de r

Anul trecut pe vremea asta scriam că în legislaţia europeană, termenul folosit pentru a numi beneficiarul plăţ

Haos în declaraţii. Haos în preţurile alimentelor. Cine şi de ce se joacă de-a specula pe piaţa noastră

Am stat câteva minute în faţa unei coli albe, încercând să desprind o idee coerentă din î

În toamna anului 2005, când am vizitat Şcoala de agricultură Deula din Landul german Baden-Württemberg

Pentru locuitorii din Moravia, vinul este un mod de viaţă, o sursă de trai şi-o pasiune nemărginită

Soare cu dinţi în 5 decembrie 2010, la Pecica. Dar frigul nu i-a oprit pe membrii celor zece echipe care au partic

Ştim cu toţii, din proprie experienţă, că un lucru de calitate are durabilitate în timp.

Am ştiut că se va ajunge aici. Mă refer la produsele tradiţionale şi la atacul fără echivoc la care sunt supuse &i

După un an destul de agitat,
Agricultura s-a mai aşezat.
E mult mai linişte acum, se pare,
Dar vine, iu

Aproape că nu mai există sezon fără scumpiri la anumite categorii de produse agroalimentare şi la inputurile necesar

Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu Şişeşti” şi Institutul de Cercetare-Dezvolta

Păşunea, păşunatul şi banii pe suprafaţă au ocupat, cel puţin în prima jumătate a lui 2010, poziţii frunt

Am plecat din Timişoara în 14 iulie, având punct terminus Maramureşul, unde am ajuns în 1 august.

Ioan Beidac, de loc din comuna bihoreană Şinteu, s-a stabilit cu familia sa, de origine slovacă, în localitatea

Şi-am încălecat pe-o şa, şi v-am spus povestea aşa... Povestea banilor, desigur. Îmi imaginam numărul t

În fiecare săptămână, crescătorii de oi din Bistriţa se întâlnesc pentru a mai afla noutăţ

Scriam în numărul trecut despre ferma de vaci de la Institutul Cartofului din Braşov, singura fermă de elită din jud

Există la români mai multe vorbe sau pilde care leagă sau condiționează producția agricolă de vreme, de vremu

Pe principiul “când constaţi că-i sacul gol mulţi evazionişti se-arată”, Guvernul României a

Federaţia Oierilor de Munte din România a fost constituită în luna martie 2008, la iniţiativa a cinci asoc

"Oaia este cel mai bun prieten al poporului român"... aşa şi-a început Ioan Pădeanu prezentarea la î

“O fermă nu poţi s-o duci fără bani: muncitorii aşteaptă salariile, vacile aşteaptă mâncare. Pentru o

Dar leacul european se atribuie selectiv, după legea românească... Hotărârea privind distribuirea sumei st

Campania de depunere a cererilor de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă, fără penalizări, s-a înche

Prelungirea sezonului rece şi umiditatea foarte mare a solului sunt factori care pot influenţa negativ producţia de fu

Scriam în numărul trecut despre ferma de vaci cu lapte a familiei Cristolovean din Stupini, de lângă Braşo

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) defineşte biotehnologiile drept un complex de tehnici car

"Mecanizarea agriculturii nu este numai o ramură a științelor tehnice. Performanța în acest domeniu însea

Odată cu venirea primăverii, se simte prin pieţe miros îmbietor de ceapă şi usturoi verde... Mă apropii să iau c

Gavril Pup din Hida, judeţul Sălaj este de meserie profesor de educaţie fizică. A moştenit de la părinţi dragostea

În ultimii ani, toate sferele economiei româneşti au suferit modificări. Structurale, legislative sau func

La începutul lunii februarie am vizitat mai multe ferme de taurine din Salonta, judeţul Bihor. Despre acestea &ici

În vechea tradiţie populară românească, în ziua de Sfântul Gheorghe (23 aprilie) era celebrat

În rolurile principale: primarul războinic, veterinarul corupt, samsarul şi oierul ciomăgit

Maria Radna este cel mai important loc de pelerinaj din Banat al Bisericii Catolice.

Interviu realizat la Arad, în luna ianuarie a.c., cu domnul Anton Wagner, preşedinte al Asociaţiei Centrale a Cre

Crescătorii de animale au ajuns să facă săptămânal naveta, din ferme la Bucureşti, la uşa ministrului Agricu

De loc din Valea Dîljii, de lângă Haţeg, Emil Crişan s-a stabilit în localitatea Densuş, aproape de

La începutul anului trecut, agricultura se pregătea pentru un nou sezon sortit eşecului, "dotată" fiind cu toate
Nu îmi aparţin vorbele din titlu, dar mi le-am asumat pentru a descrie starea actuală în care se află conducerea agricu
Personal, mi-am dorit foarte mult să particip la o expoziţie a crescătorilor de ovine din zona montană românească, pen
Dezvoltarea unei comunităţi în România zilelor noastre, presupune, pe lângă coordonarea venită din partea autorităţ
La câteva zile după cel de-al XV-lea Congres al Asociaţiei Internaţionale a Muzeelor de Agricultură din Serbia şi dup
Aproape un an de zile a trecut de la ediţia 2008 a expoziţiei Agromalim de la Arad, atunci când l-am cunoscut şi am scri
Spasa Stoianov este producător individual, conducând o afacere de familie în domeniul apiculturii. În anul 1995 a absolv
A început campania. Electorală (vi-aţi închipuit altceva?!), că cea agricolă abia se opinteşte şi ea din răsputeri
Din data de 1 iulie a.c. au intrat în vigoare prevederile Regulamentului (CE) nr. 1221/2008 al Comisiei Europene de modific
Pentru mulţi dintre agricultorii români, "răul care nu vine niciodată singur" a devenit deja o măsură de agrotehnică,
În perioada 24-26 aprilie a.c. s-a desfăşurat în localitatea Hódmezövásárhely din Ungaria, la circa 70 de kilometri
„Trebuie să-ţi asumi anumite riscuri ca să ai o afacere profitabilă în agricultură”, spune András Gál, un tână
Asta pare să fie deviza primarului de Coşteiu, judeţul Timiş, Petru Carebia, în lupta deschisă şi declarată cu Asoci
Acum câţiva ani, când l-am cunoscut pe Felician Negruţ, se ocupa de porci, mai exact de recoltarea materialului seminal.
Franz Bucher este cetăţean german, de profesie inginer electrician. Fără să aibă nici o pregătire de specialitate în
Lucerna a fost şi rămâne cea mai eficientă plantă furajeră pentru hrana animalelor, atât pentru producţia realizată
Păşunile comunale din România, uitate parcă de toată lumea până să apară sprijinul pe suprafaţă, par să-şi găs
Adevărată zi de sărbătoare pentru Asociaţia Crescătorilor de Animale “Ovitim-Mioriţa”, care a organizat în ziua
Este deja evidentă practica actualilor şi foştilor guvernanţi şi politicieni, precum şi a aspiranţilor la un post că
În plin sezon agricol, după o procedură deja testată în Ungaria, producătorul maghiar Framest şi specialiştii firmei
Patronatul Naţional al Viei şi Vinului (P.N.V.V.) împreună cu Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România (A.D.A
Nu e greu să ajungi la Sibiel, la Muzeul Icoanelor pe Sticlă. Dar odată ce-ai ajuns aici, ţi-e greu să pleci, să te î
Vă dezvăluiam, recent, faptul că broşura care ar fi trebuit să informeze instituţiile statului din teritoriu şi, mai
V-am spus că aşa se va întâmpla sau nu? Au trecut doar câteva luni de când vă scriam, în septembrie anul trecut, des
Gavril Pup din Hida, judeţul Sălaj este de meserie profesor de educaţie fizică. A moştenit de la părinţi dragostea pe
Ultimul număr al revistei Ferma pe 2008 vă aduce, pe lângă informaţie, inovaţie, tehnologie, tradiţii de sărbăto
Din punct de vedere turistic, comuna suceveană Marginea este cunoscută
pe plan naţional şi mai ales internaţional prin
Situată în judeţul Alba, la munte, într-un loc care îşi merită cu
prisosinţă numele, "la Cărări", cabana Ancuţa
Utilajul este proiectat atât pentru executarea lucrărilor primare, cât şi pentru prelucrarea secundară a solului.
Claas Axos este un tractor mediu, cu o gamă de putere cuprinsă între 74 şi 100 cp, care înlocuieşte modelul anterior d
116 pagini de informaţie agricolă, interviuri, tehnologie, noutăţi, evenimente, opinii, cele mai bune surse de input-uri
Nu ştiu sigur cum e pe la alţii, dar la noi, la români, cum încep
lucrurile să se mişte puţin înspre bine, cum aparCele mai citite azi
- Pioneer: program de cercetare pentru lucernă
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Calendarul Lucrărilor Agricole În lunile pline de belşug de la sfârşitul verii şi începutul toamnei
- Rapiţa de primăvară este o cultură rentabilă
- Creşterea iepurilor - programarea reproducerii
- Creşterea taurinelor în fermele organice şi în conversie (II)
- MEIUL – Panicum miliaceum L.
- Rase performante de iepuri: Californian
- Sarea în bucatele taurinelor
- Biomasă, bioenergie, biocombustibili
Cele mai comentate azi
- Rase performante de iepuri: Californian
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Bioregulatori în producţia de ciuperci Pleurotus
- MĂSURA 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”
- Cultura ciupercilor, o afacere de familie
- MAZĂREA FURAJERĂ (Pisum arvense)
- Creşterea iepurilor - programarea reproducerii
Abonare Newsletter
Poza zilei
Forum Agroinfo.ro
- Bovine de carne(11/2/2012 10:51:51)
- ASOCIATIA CRESCATORILOR - BOVINE PENTRU CARNE(11/2/2012 10:31:37)
- Informatii pentru incepatori(11/2/2012 10:29:49)
- Fonduri pentru tinerii care doresc sa faca agricultura?(11/2/2012 10:22:42)
- Consultanta fonduri europene(11/2/2012 9:42:44)
- masura 112 - instalarea tinerilor fermieri(11/2/2012 9:36:14)
- PREZENTARE MEMBRI(9/2/2012 22:27:9)
- Cultura cartofi(8/2/2012 16:39:20)
- Subventii(8/2/2012 13:38:29)
- O tara fara guvern(6/2/2012 20:33:0)
Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul
Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali
Fiţi independent energetic!
Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?
Mai multe Tehnologii Agricole

Forum






Tractor în zăpadă