SECARA – Secale cereale L.
Spic de secara
1. Importanţa furajeră
Importanţa economică a secarei este dată de următoarele însuşiri:
● făina de secară folosită la prepararea pâini, asigură hrana pentru o bună parte a populaţiei globului;
● în hrana animalelor secara se foloseşte în amestec cu măzărichea sau mazărea de toamnă, sub formă de borceaguri;
● din punct de vedere calitativ, boabele de secară conţin în medie, 13% proteine, 2 % grăsimi; 2,5% celuloză, 80% hidraţi de carbon, substanţe minerale, vitaminele B1, B2, PP;
● în condiţii naturale sau prin infecţie artificială apare boala numită cornul secarei (Claviceps purpurea), prin formarea de scleroţi în locul boabelor. Aceasta poate produce îmbolnăviri animalelor, cunoscute sub numele de ergotisme, datorate conţinutului în alcaloizi toxici (ergotoxină, ergotină, cornutină). În industria farmaceutică scleroţii de cornul secarei se folosesc pentru prepararea unor medicamente împotriva hemoragiilor, afecţiuni circulatori, tensiunii arteriale.
2. Însuşiri morfologice şi fiziologice
În comparaţie cu grâul de toamnă, secara, la germinare, formează patru rădăcini seminale, iar poziţia nodului de înfrăţire este superficială faţă de sol.
Rădăcinile coronare au o creştere puternică, se ramifică abundent, fiind mai dezvoltate pe solurile sărace şi nisipoase.
Aparatul vegetativ este format din lăstari cu 5-6 internoduri şi înălţimea de 120-170 cm. La începutul creşterii vegetative, frunzele au culoarea roşie-violacee, apoi devine verde albăstruie.
Inflorescenţa este un spic cu câte un singur spiculeţ biflor la fiecare călcâi al rahisului, protejat de 2 glume, cu paleea inferioară aristată.
În comparaţie cu grâul, secara înspică cu aproximativ două săptămâni mai devreme, iar înflorirea se realizează la 10-12 zile după înspicare.
Fructul este o cariopsă golaşă, de culoare verde-gălbuie, cu MMB de 30-40g.
3. Sistematică şi soiuri
Secara cultivată aparţine speciei Secale cereale L., care cuprinde 13 varietăţi. În ţara noastră soiurile cultivate aparţin varietăţii Secale cereale var. vulgare.
Pentru producerea de boabe şi furaj verde se cultivă următoarele soiuri: Gloria, Orizont, Suceava. Soiul Ergo se cultivă numai pentru producerea scleroţilor de Calviceps purpurea.
4. Cerinţe faţă de factorii de vegetaţie.
Faţă de căldură au cerinţe moderate, având temperatura minimă germinaţie a seminţelor de 1-2 0C, iar suma temperaturilor din timpul vegetaţiei de 1800-20000C.
În timpul iernii, plantele tinere suportă temperaturi de până la –200C, fără să fie acoperite de zăpadă.
Cerinţele faţă de umiditate sunt mai mari, de aceea secara se cultivă în zonele mai umede şi răcoroase.
Dintre cerealele păioase, secara poate fi cultivată pe soluri mai sărace, nisipoase şi acide, datorită sistemului radicular foarte dezvoltat şi a capacităţii ridicate de absorbţie. În acest sens, cele mai potrivite soluri sunt solurile brune-argilo-iluviale, brune luvice şi luvisolurile albice. Totodată, poate fi cultivată şi pe solurile nisipoase irigate.
5. Zonele de cultivare
În funcţie de cerinţele faţă de factorii climatici, secara poate fi cultivată în ţara noastră în zonele subcarpatice cu climat umed şi răcoros, în depresiunile intramontane şi microzonele cu soluri podzolice din Transilvania şi nord-vestul Moldovei.
6. Tehnologia de cultivare
Rotaţia.
Deşi nu are pretenţii deosebite faţă de planta premergătoare, secara se cultivă după plante care se recoltează până la sfârşitul lunii august, cum sunt: leguminoasele anuale şi perene, borceagurile, rapiţa, cartofii timpurii, floarea soarelui, hibrizii timpurii de porumb.
La rândul său, secara este o bună premergătoare pentru toate speciile din zona ei de cultivare, lasă terenul curat de buruieni şi se pot executa la timp lucrările de pregătire a solului.
Lucrările solului.
Lucrările agrotehnice de pregătire a patului germinativ sunt asemănătoare cu cele ale grâului, atenţie mai mare acordându-se gradului de mărunţire a solului deoarece secara se seamănă cu 1-2 cm mai superficial decât grâul, iar nodul de înfrăţire se formează mai aproape de suprafaţa solului.
Arătura se va executa cu cel puţin o lună înaintea semănatului, iar pregătirea patului germinativ cu câteva zile înaintea semănatului.
Fertilizarea.
Deşi are o capacitate ridicată de solubilizare a elementelor nutritive din compuşi mai greu solubili ai solului, secara reacţionează puternic la aplicarea de îngrăşăminte. Astfel, în zonele umede şi pe solurile cu fertilitate scăzută, se aplică toamna, sub arătură, 20-30 t/ha gunoi de grajd şi o doză de P60. În lipsa gunoiului se aplică N70.
În condiţiile solurilor nisipoase irigate, fertilizarea se efectuează cu următoarea doză: N80-100 P60-70 K70-80.
Sămânţa şi semănatul.
Sămânţa de secară folosită la semănat trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe minime de calitate: puritatea de 98%, germinaţia de 92% şi lipsa scleroţilor de Claviceps purpurea. Înainte de semănat sămânţa se tratează cu Vitavax 200 FF (300 ml/100 kg seminţe).
Epoca optimă de semănat este în funcţie de zona de cultură: între 15-20 septembrie, în zonele nordice şi 1-10 octombrie în zonele sudice.
Densitatea optimă este de 500-600 boabe germinabile/m2, distanţa între rânduri de 12,5 cm, iar adâncimea de semănat de 4-5 cm.
Norma de semănat este de 160-200 kg/ha.
Lucrări de întreţinere
Primăvara devreme pe terenurile cu plante dezrădăcinate („descălţate”), se efectuează o uşoară tăvălugire cu tăvălugul neted.
Combaterea buruienilor se realizează prin aceleaşi lucrări ca în cazul grâului: respectarea rotaţiei, lucrările solului, aplicarea de erbicide. Pe terenurile cu grad mai ridicat de îmburuienare se pot aplica următoarele erbicide: Sare de amină (1,5 – 2,0 l/ha) sau Iloxan 28 CE (2,0 – 2,5 l/ha).
În condiţiile solurilor nisipoase irigate, se aplică o udare de răsărire, toamna, de 300 – 400 m3/ha, iar în timpul vegetaţiei 1 – 2 udări, în perioada alungirii paiului – înspicare.
Recoltarea şi conservarea
Culturile destinate folosirii ca furaj verde, primăvara devreme, se recoltează la înălţimea de 30 – 35 cm, când se foloseşte prin administrarea la iesle, sau se păşunează la înălţimea de 20 – 25 cm. Perioada de folosinţă este de 15 – 20 de zile, până la sfârşitul fazei de burduf.
Recoltarea pentru boabe se face la maturitatea deplină, când umiditatea boabelor este de 14%. Deşi coacerea este mai uniformă decât la grâu, la secară poate să apară pericolul scuturării boabelor deoarece acestea nu sunt acoperite cu palee.
Producţii potenţiale.
Culturile pentru boabe realizează între 3000 – 5000 kg / ha boabe, iar cele folosite ca furaj verde, între 25 – 35 t / ha masă verde.
Toate articolele scrise de
Nicolae Dragomir
O CULTURĂ REUŞITĂ
Investiţia în lucrările de tehnologie, aplicate în primul an
În numărul 1/2009 al revistei Ferma am prezentat structura multifuncţională a pajiştilor din România, pri
După 20 de ani de căutare a unor sisteme funcţionale şi eficiente de organizare şi dezvoltare, agricultura româneas
Seceta prelungită, care afectează în ultimii ani şi culturile furajere, constituie principala cauză care duce l
De foarte mult timp, o mare parte dintre crescătorii de animale din ţara noastră s-au obişnuit cu ideea că producere
În activitatea de cultivare a plantelor agricole, nereuşita sau compromiterea acestora este pusă pe seama multor
Perioada de iernare sau de repaus hibernal, ce durează între 140 şi 180 de zile, este caracteristică tuturor spe
Pajiştile semănate se pot cultiva atât în teren arabil, în cadrul asolamentului agricol ce se practică în ferma re
Pentru crescătorul de animale şi producătorul de furaje, primăvara este perioada în care se execută cele mai m
După 20 de ani de „avânt postrevoluţionar”, de la o agricultură centralizată dar profesionalizată,
Organismul uman consumă zilnic, în medie, circa 25 grame de proteină, provenită din alimente de origine vegetal
În anul 2009, agricultura României a atins un trist record, prin importul de seminţe de plante furajere &ici
Sistemul "cover crops" reprezintă un mod de cultivare continuă a terenului agricol, astfel încât suprafaţa supusă cult
Avantajele cultivării unor specii furajere la începutul toamnei sunt următoarele:
Tehnicile convenţionale de cultivare a plantelor din ultimele şapte decenii s-au bazat pe folosirea largă a substanţelor
Activitatea metabolică, de biosinteză a substanţelor proteice a plantelor, este diferită pe parcursul unei zile, respect
1. Importanţă furajerăDeşi din punct de vedere alimentar, meiul este considerată o cereală de
Secara este a doua cereală panificabilă după grâu şi se cultivă în zonele mai puţin favorabile pentru cultura grâul
Triticale este o cereală foarte mult folosită în ultimul timp datorită potenţialului său ridicat de producţie atât d
Sorgul, având origine tropicală (Africa), se cultivă mai mult în regiunile cu climat cald, acid, dar temperat continenta
Mulţi crescătorii de animale din ţara noastră s-au obişnuit cu ideea că producerea necesarului de furaje se poate real
O CULTURĂ REUŞITĂInvestiţia în lucrările de tehnologie, aplicate în primul an de vegetaţie, garantează real
Dintre cerealele păioase, orzul are vechimea cea mai mare în cultură.
Grâul este considerat cultura agricolă cu cea mai mare suprafaţă cultivată pe plan mondial, aceasta fiind de peste 220
Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea cultivării acestei specii în zonel
Pentru majoritatea crescătorilor de animale, perioada de iernare a fost deosebit de grea, din cauza insuficienţei furajelo
Cele mai citite azi
- SECARA – Secale cereale L.
- Ferma piscicolă - riscuri şi oportunităţi
- Pregătirea familiilor de albine pentru iernare 1
- Vă aşteptăm la Agraria 2009
- Eficienţa înfiinţării exploataţiilor de cultură a zmeurei
- Trei plante furajere, un amestec unic
- Reguli de aur pentru îngrăşarea porcilor
- POPAS DE SUFLET - Icoanele pe sticlă de la Sibiel
- Rase performante de iepuri: Californian
- Actualul colectiv Ferma
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
Poza zilei
Petale galbene de Floarea SoareluiForum Agroinfo.ro
- Telefoanele mobile - mai multi microbi decat toaleta (31/7/2010 23:11:48)
- Rezultatele cainilor produsi in CNCCR (31/7/2010 20:14:24)
- www.antiosiceanu.forumhit.ro (31/7/2010 11:14:24)
- Guran de Curtea Veche o bomba genetica cu ceas (31/7/2010 10:2:5)
- Mioritici in USA (31/7/2010 9:51:23)
- Subventii (30/7/2010 19:51:49)
- Claas (30/7/2010 6:43:37)
- Tratarea perilor bolnavi (29/7/2010 9:20:50)
- Bovine de carne (28/7/2010 21:31:41)
- documente productia de rosii (28/7/2010 14:26:4)
De unde vă procuraţi sămânţa necesară pentru campania de primăvară?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
- Indagra Farm 2010 (10-11-2010)
- Agromalim (10-09-2009)
- Pet Expo 2010 (18-06-2010)
- TimAgralim (10-06-2010)
- InterLacta 2010 (03-06-2010)
- Agraria (05-05-2010)
- Salonul International de vinuri Vinvest (16-04-2010)
- AgromExpo Bacău (08-04-2010)
- MoldAgroTech (31-03-2010)
- Agro Expo Bucovina (19-03-2010)
Centrul Româno-German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Agriculturii din localitatea Voiteg a făcut un pas important pentru pregătirea fermierilor care doresc să se specializeze în domeniul întreţinerii şi exploatării maşinilor agricole, prin stabilirea unei colaborări cu firma Guttler.
“Paradisul legumelor”, o lecţie de business
Săturându-se să vadă doar la televizor cum se poate face agricultură performantă, legumicultorii din judeţul Arad s-au încumetat să spargă tiparele înfiinţând, după lege, primul grup de producători legumicoli din România.
Energie produsă în fermă
În ultimii ani, subiectul securităţii energetice, a independenţei energetice şi obţinerii de energie din materii prime care se pot reface într-un timp scurt (resurse regenerabile), a devenit atât de popular încât a depăşit nivelul discuţiilor din mediile ştiinţifice sau guvernamentale, iar acum se bucură de interesul oamenilor de rând.
Gardul electric şi organizarea păşunatului
Reprezintă mijlocul cel mai eficient pentru organizarea păşunatului în tarlale pentru protecţia animalelor domestice împotriva animalelor sălbatice prădătoare sau pentru delimitarea padocurilor pentru animale.
Structura unei bucătării furajere pentru fermele zootehnice
Bucătăriile furajere (F.N.C.-urile sau micro F.N.C.-urile) sunt sisteme complexe care se folosesc pentru prepararea hranei animalelor din fermele zootehnice. În funcţie de productivitatea lor, ele se compun, în principiu, din următoarele elemente: silozuri de materii prime; silozuri de produs finit; mori; amestecătoare; dozatoare pentru premixuri; dozatoare de ulei; utilaje de transfer materii prime şi produse finite; computere de proces şi accesorii; echipamente electrice şi accesorii.
De la gunoiul de grajd la energia electrică
Cererea tot mai mare de energie şi preţul ridicat al ţiţeiului şi al gazelor naturale constituie, fără doar şi poate, un subiect de actualitate. Acest lucru a dus la un interes crescând al oamenilor în găsirea de surse de energie regenerabilă, cum sunt biocombustibilii, deşeurile celulozice, vântul, energia solară sau gunoiul de grajd.
Biogazul, protectorul neconvenţional al mediului
Cei care au lucrat în sectorul creşterii animalelor în timpul socialismului ştiu că a fost o perioadă în care s-a discutat foarte mult şi chiar s-au construit staţii de producere a biogazului din dejecţii de animale. Din anumite motive entuziasmul a trecut şi biogazul a „fâsâit” slab până s-a stins.
OVĂZUL – Avena sativa L.
1. Importanţa furajeră
Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea cultivării acestei specii în zonele cu climat mai umed şi răcoros, de pe toate continentele. În ţara noastră, în ultimii ani, ovăzul este cereala păioasă de primăvară cea mai cultivată, suprafaţa fiind în jur de 100 000 ha.
MEIUL – Panicum miliaceum L.
1. Importanţă furajeră
Deşi din punct de vedere alimentar, meiul este considerată o cereală de mai mică importanţă, valoarea furajeră a acestei specii este mai ridicată datorită următoarelor particularităţi:
Sfecla furajeră (Beta vulgaris ssp. crassa)
Are capacitate mare de producţie şi calitate ridicată.
Mai multe Tehnologii Agricole