Proteinele: vegetale sau animale?
Organismul uman consumă zilnic, în medie, circa 25 grame de proteină, provenită din alimente de origine vegetală sau animală. Pentru descompunerea proteinei, organismul consumă multă energie, mai ales în cazul proteinei provenită din carnea consumată, care trebuie descompusă în aminoacizii care o compun.
Omul şi animalele depind de proteinele din plante, rezultate în urma sintezei aminoacizilor care le compun.
"Foamea de proteine" determină creşterea producţiei de carne
Consumul de proteine de origine animală (provenite mai ales din carne) a crescut în ultimele decenii de la 7 kg la 10 kg/an/persoană, la nivel global, iar în Europa de 3-4 ori (20-27 kg/an).
Această "foame de proteine" a determinat o creştere substanţială a producţiei de carne, de la 40 miliarde kg/an la 230 miliarde kg/an. Această situaţie a determinat şi o creştere cu peste 70% a consumului de proteină animală în defavoarea proteinei vegetale, provenită din consumul direct de plante.
Consumul exagerat de proteină animală se datorează consumului mare de carne, mai ales în ţările dezvoltate. Astfel, în SUA, în fiecare an se sacrifică pentru carne tot atâtea animale câţi locuitori are Terra, iar în ţările Europei Occidentale consumul anual de carne a ajuns la aproximativ 100 kg/persoană, în situaţia în care în lume mor zilnic de foame peste 38 de mii de copii.
În situaţia în care s-ar consuma cu 10% mai puţine proteine de origine animală, pe întreaga planetă, suprafaţa agricolă eliberată de creşterea animalelor ar putea hrăni cca 1 miliard de oameni.
Modul de alimentaţie determină cantitatea de CO2 produs
Modul de alimentaţie a omului se apreciază şi după cantitatea de CO2 produsă în funcţie de tipul de alimentaţie (vezi tabel). Astfel, în cazul unei alimentaţii preponderent carnivore, cantitatea estimată de CO2 realizată într-un an, pentru o persoană, este de 3-4 ori mai mare decât în cazul unei alimentaţii vegetariene.
Situaţia prezentată poate suscita multe întrebări şi poate genera discuţii. răspunsul la toate acestea îl pot da viitoarele structuri de producţie agricolă, care trebuie să realizeze un echilibru între producţia vegetală şi producţia animală.
În acest sens, se impune creşterea ponderii culturilor proteice (soia, mazăre, leguminoase furajere) care, în prezent, pe plan mondial, reprezintă numai 15% (220 milioane ha) din suprafaţa arabilă a Terrei (1450 milioane hectare, conform FAO).
În condiţiile din România, în ultimele două decenii, din punct de vedere al asigurării unui necesar optim de proteine vegetale, există un mare dezechilibru în structura culturilor agricole, deoarece suprafeţele cultivate cu specii de leguminoase proteice (soia, lucernă, trifoi, mazăre, măzăriche etc.) au o pondere mai mică decât media globală a Terrei, respectiv de circa 10% faţă de peste 60% la culturile cerealiere/
În consecinţă, agricultura este responsabilă, prin structurile sale vegetale şi animale, şi de asigurarea unei alimentaţii echilibrate de natură proteică.
AVANTAJE ECONOMICE: PROTEINA VEGETALĂ vs. PROTEINA ANIMALĂ
Diferenţa dintre proteinele vegetale şi cele animale poate fi apreciată, mai ales economic, şi prin necesarul de suprafaţă cultivată pentru producerea acestora.
În acest sens, datele prezentate în tabel, evidenţiază faptul că pentru producerea unui kilogram de proteină vegetală din lucernă este suficientă o suprafaţă cultivată cu această specie de numai 5 mp, în comparaţie cu proteinele animale, unde, pentru hrănirea animalelor care să realizeze 1 kg de proteină, este necesară o suprafaţă cultivată cu furaje de 120 mp, în cazul păsărilor, 170 mp în cazul porcilor sau 260 mp în cazul taurinelor, adică o suprafaţă de 25-50 de ori mai mare faţă de lucernă.
De asemenea, cultura de soia, cunoscută ca o plantă proteică, realizează 1 kg de proteină vegetală pe o suprafaţă de numai 12 mp, în comparaţie cu producerea de proteină animală.
Unele studii efectuate au ajuns la concluzia că aceeaşi suprafaţă de teren cultivată poate asigura hrana pentru 16 oameni cu alimentaţie vegetariană, dar aceeaşi suprafaţă nu poate asigura hrana pentru un om cu alimentaţie carnivoră.
Suprafaţa necesară pentru a produce 1 kg de proteine de natură vegetală şi animală
CANTITATEA ECHIVALENTĂ DE CO2 PRODUSĂ ÎN FUNCŢIE DE MODUL DE ALIMENTAŢIE A OMULUI
Sursa: Aubert C., Le Berre N., 2007, Faut-il être végétarien pour la santé et la planète, Terre Vivante
Date prelucrate de Nicolae Dragomir
Toate articolele scrise de
Nicolae Dragomir

În practica agricolă, folosirea celor mai bune soiuri sau cultivare, adaptate econdiţiilor ecologice şi de tehno

Speciile de ştevie (Rumex crispus, Rumex obtusifolius şi Rumex alpinus) fac parte din categoria buruienilor cu o largă

Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea d

Durata de exploatare a culturilor de lucernă, care nu întotdeauna corespunde cu durata de viaţă sau de perenitat

Cultivarea de pajişti permanente (naturale) şi temporare (semănate) are ca scop următoarele:

În ultimele două decenii, efectivele de animale au scăzut de 2,5 ori, respectiv de la 6,32 milioane capete î

În Programul naţional privind “plăţile de agromediu”, la măsura 214, pachetul 4, se prevede importa

Cele circa 5 milioane de hectare de pajişti permanente din România reprezintă 33 la sută din suprafaţa ag

Stabilirea momentului optim de recoltare a leguminoaselor furajere perene (lucernă, trifoi roşu, sparcetă, ghizdei) co

În numărul 1/2009 al revistei Ferma am prezentat structura multifuncţională a pajiştilor din România, pri

O CULTURĂ REUŞITĂ
Investiţia în lucrările de tehnologie, aplicate în primul an

După 20 de ani de căutare a unor sisteme funcţionale şi eficiente de organizare şi dezvoltare, agricultura româneas

Seceta prelungită, care afectează în ultimii ani şi culturile furajere, constituie principala cauză care duce l

De foarte mult timp, o mare parte dintre crescătorii de animale din ţara noastră s-au obişnuit cu ideea că producere

O CULTURĂ REUŞITĂ
Investiţia în lucrările de tehnologie, aplicate în primul an de vegetaţie,

În activitatea de cultivare a plantelor agricole, nereuşita sau compromiterea acestora este pusă pe seama multor

Perioada de iernare sau de repaus hibernal, ce durează între 140 şi 180 de zile, este caracteristică tuturor spe

Pajiştile semănate se pot cultiva atât în teren arabil, în cadrul asolamentului agricol ce se practică în ferma re

Pentru crescătorul de animale şi producătorul de furaje, primăvara este perioada în care se execută cele mai m

După 20 de ani de „avânt postrevoluţionar”, de la o agricultură centralizată dar profesionalizată,

Organismul uman consumă zilnic, în medie, circa 25 grame de proteină, provenită din alimente de origine vegetal

În anul 2009, agricultura României a atins un trist record, prin importul de seminţe de plante furajere &ici
Sistemul "cover crops" reprezintă un mod de cultivare continuă a terenului agricol, astfel încât suprafaţa supusă cult
Avantajele cultivării unor specii furajere la începutul toamnei sunt următoarele:
Tehnicile convenţionale de cultivare a plantelor din ultimele şapte decenii s-au bazat pe folosirea largă a substanţelor
Activitatea metabolică, de biosinteză a substanţelor proteice a plantelor, este diferită pe parcursul unei zile, respect
1. Importanţă furajerăDeşi din punct de vedere alimentar, meiul este considerată o cereală de
Secara este a doua cereală panificabilă după grâu şi se cultivă în zonele mai puţin favorabile pentru cultura grâul
Triticale este o cereală foarte mult folosită în ultimul timp datorită potenţialului său ridicat de producţie atât d
Sorgul, având origine tropicală (Africa), se cultivă mai mult în regiunile cu climat cald, acid, dar temperat continenta
Mulţi crescătorii de animale din ţara noastră s-au obişnuit cu ideea că producerea necesarului de furaje se poate real
Dintre cerealele păioase, orzul are vechimea cea mai mare în cultură.
Grâul este considerat cultura agricolă cu cea mai mare suprafaţă cultivată pe plan mondial, aceasta fiind de peste 220
Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea cultivării acestei specii în zonel
Pentru majoritatea crescătorilor de animale, perioada de iernare a fost deosebit de grea, din cauza insuficienţei furajeloCele mai citite azi
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Biomasă, bioenergie, biocombustibili
- Întâmplări cu... bivoliţe
- SOLARUL... cu tot ce sporeşte şi creşte-n izvorniţă
- Noile tractoare TAG
- Cum putem prepara păstrăvul?
- MEIUL – Panicum miliaceum L.
- Creşterea iepurilor - programarea reproducerii
- GRÂUL – Triticum aestivum L
- Contaminarea laptelui cu poluanţi
Cele mai comentate azi
- Construirea păstrăvăriei: investiţii minime
- Caracteristicile laptelui de cea mai bună calitate
- Rase performante de iepuri: Californian
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Bioregulatori în producţia de ciuperci Pleurotus
- MĂSURA 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”
- Cultura ciupercilor, o afacere de familie
Abonare Newsletter
Poza zilei
Forum Agroinfo.ro
- ASOCIATIA CRESCATORILOR - BOVINE PENTRU CARNE(11/2/2012 15:49:41)
- infiintare microferma de porci(11/2/2012 11:18:54)
- Fonduri pentru tinerii care doresc sa faca agricultura?(11/2/2012 10:22:42)
- Consultanta fonduri europene(11/2/2012 9:42:44)
- Informatii pentru incepatori(10/2/2012 14:15:39)
- Bovine de carne(10/2/2012 11:59:3)
- PREZENTARE MEMBRI(9/2/2012 22:27:9)
- Cultura cartofi(8/2/2012 16:39:20)
- Subventii(8/2/2012 13:38:29)
- O tara fara guvern(6/2/2012 20:33:0)
Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul
Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali
Fiţi independent energetic!
Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?
Mai multe Tehnologii Agricole

Forum







Tractor în zăpadă