ForumPajiştile semănate
PajişteDe la tehnologie la eficienţa economică.
Activitatea metabolică, de biosinteză a substanţelor proteice a plantelor, este diferită pe parcursul unei zile, respectiv în cursul celor 24 de ore.
Cunoaşterea acestei particularităţi are mare importanţă practică şi în domeniul tehnologiei producerii furajelor, în special la stabilirea momentului optim de recoltare sau păşunat al plantelor furajere, în vederea obţinerii unui furaj bogat în substanţe proteice.
Conţinutul în proteină în funcţie de momentul zilei
În cazul pajiştilor semănate formate din golomăţ şi lucernă sau golomăţ şi trifoi alb, conţinutul de proteină brută creşte constant în timpul zilei, iar spre seară se înregistrează conţinutul maxim, după care, pe parcursul nopţii, spre dimineaţă, are loc o descreştere pronunţată. De asemenea, în cazul amestecului format din timoftică şi trifoi roşu, s-a constatat aceeaşi tendinţă de creştere sau descreştere diurnă a conţinutului de proteină.
Această observaţie duce la concluzia că tipurile de pajişti semănate la care facem referire pot fi recoltate sau păşunate în orele de după-amiază spre seară, când plantele acumulează cantitatea cea mai mare de proteine. Aşa se explică de ce în unele ţări (Austria, Elveţia, Germania, Franţa) s-a extins sistemul de păşunat al animalelor după-amiaza, până seara târziu.
La amestecul format din raigras peren şi ghizdei, deoarece conţinutul de proteină brută creşte în timpul zilei, dar descreşte spre seară, recoltarea sau păşunatul se pot realiza în intervalul cuprins între dimineaţa devreme şi amiază. (Tabelul 1)
Tabelul 1
CONŢINUTUL DIURN ÎN PROTEINE
la diferite tipuri de amestecuri de graminee şi leguminoase perene
Conţinutul în proteină brută şi vârsta frunzelor
În alegerea momentului optim de recoltare sau păşunat al pajiştilor semănate, trebuie să se ţină seama şi de fenofaza de dezvoltare a plantelor, care se corelează cu un anumit conţinut de proteină brută.
Astfel, conţinutul în proteină brută al frunzelor se diferenţiază în funcţie de poziţia acestora pe lăstar sau tulpină: frunzele mai tinere, din vârful lăstarilor, au un conţinut de proteină brută cu 20-30% mai mare decât frunzele bătrâne, aşezate la baza lăstarilor.
Această situaţie se explică prin faptul că în intervalul de 10-15 zile de formare a unei noi frunze, frunzele bătrâne îşi diminuează capacitatea de biosinteză a proteinelor. În consecinţă, o întârziere cu circa două săptămâni a recoltării sau a păşunatului pajiştilor semănate, duce la scăderea puternică avalorii nutritive a furajului. (Tabelul 2)
Tabelul 2
CONŢINUTUL ÎN PROTEINE, ÎN FUNCŢIE DE VÂRSTA FRUNZELOR
Valoarea furajeră a pajiştilor semănate în timpul anilor de vegetaţie
Valoarea furajeră a pajiştilor semănate scade proporţional cu înaintarea acestora în vegetaţie. Din acest punct de vedere, conţinutul de proteină brută înregistrează o scădere pronunţată în ultimii ani de producţie faţă de primul an, respectiv între 20 şi 50%. Această constatare se bazează, în mare parte, pe scăderea activităţii metabolice a plantelor înaintate în vârstă, cât şi a diminuării elementelor nutritive şi mai ales a azotului din sol.
Pentru atenuarea acestui efect se impune păstrarea echilibrului dintre speciile de graminee şi leguminoase perene care formează structura floristică a pajiştii, prin aplicarea unei fertilizări optime, chiar şi în ultimii ani de folosinţă a pajiştii semănate. (Tabelul 3)
Tabelul 3
CONŢINUTUL ÎN PROTEINE, ÎN PERIOADA ANILOR DE PRODUCŢIE
Valoarea economică a pajiştilor semănate
Importanţa pajiştilor semănate, formate din graminee şi leguminoase perene, rezultă şi din datele prezentate în Tabelul 4, unde se analizează eficienţa economică a fânului de raigras peren şi trifoi alb în raţia furajeră a vacilor de lapte. Astfel, costul laptelui produs este de 3-5 ori mai scăzut în variantele în care se introduce în raţia furajeră fânul de pajişte provenit din cultura de raigras peren şi trifoi alb.
Aceasta demonstrează că un fân de calitate, provenit dintr-o pajişte semănată, formată din graminee şi leguminoase, poate suplini necesarul de proteine provenit din şrotul de soia.
Tabelul 4
EFICIENŢA ECONOMICĂ A INTRODUCERII FÂNULUI DE RAIGRAS PEREN = TRIFOI ALB ÎN RAŢIA FURAJERĂ
Exemplu: fermă de 40 de vaci cu o producţie medie de 20 l lapte/zi
Toate articolele scrise de
Nicolae Dragomir
Repornirea în vegetaţie a plantelor perene, prin formarea de noi lăstari, depinde atât de numărul de mugur
Patrimoniul pastoral al României, reprezentând peste 20 la sută din suprafaţa ţării şi peste 35 la sută
În condiţiile colinare din ţara noastră, trifoiul roşu, în cultură pură sau în amestec cu unele g
În practica agricolă, folosirea celor mai bune soiuri sau cultivare, adaptate econdiţiilor ecologice şi de tehno
Speciile de ştevie (Rumex crispus, Rumex obtusifolius şi Rumex alpinus) fac parte din categoria buruienilor cu o largă
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea d
Durata de exploatare a culturilor de lucernă, care nu întotdeauna corespunde cu durata de viaţă sau de perenitat
Cultivarea de pajişti permanente (naturale) şi temporare (semănate) are ca scop următoarele:
În ultimele două decenii, efectivele de animale au scăzut de 2,5 ori, respectiv de la 6,32 milioane capete î
În Programul naţional privind “plăţile de agromediu”, la măsura 214, pachetul 4, se prevede importa
Cele circa 5 milioane de hectare de pajişti permanente din România reprezintă 33 la sută din suprafaţa ag
Stabilirea momentului optim de recoltare a leguminoaselor furajere perene (lucernă, trifoi roşu, sparcetă, ghizdei) co
În numărul 1/2009 al revistei Ferma am prezentat structura multifuncţională a pajiştilor din România, pri
O CULTURĂ REUŞITĂ
Investiţia în lucrările de tehnologie, aplicate în primul an
După 20 de ani de căutare a unor sisteme funcţionale şi eficiente de organizare şi dezvoltare, agricultura româneas
Seceta prelungită, care afectează în ultimii ani şi culturile furajere, constituie principala cauză care duce l
De foarte mult timp, o mare parte dintre crescătorii de animale din ţara noastră s-au obişnuit cu ideea că producere
O CULTURĂ REUŞITĂ
Investiţia în lucrările de tehnologie, aplicate în primul an de vegetaţie,
În activitatea de cultivare a plantelor agricole, nereuşita sau compromiterea acestora este pusă pe seama multor
Perioada de iernare sau de repaus hibernal, ce durează între 140 şi 180 de zile, este caracteristică tuturor spe
Pajiştile semănate se pot cultiva atât în teren arabil, în cadrul asolamentului agricol ce se practică în ferma re
Pentru crescătorul de animale şi producătorul de furaje, primăvara este perioada în care se execută cele mai m
După 20 de ani de „avânt postrevoluţionar”, de la o agricultură centralizată dar profesionalizată,
Organismul uman consumă zilnic, în medie, circa 25 grame de proteină, provenită din alimente de origine vegetal
În anul 2009, agricultura României a atins un trist record, prin importul de seminţe de plante furajere &ici
Sistemul "cover crops" reprezintă un mod de cultivare continuă a terenului agricol, astfel încât suprafaţa supusă cult
Avantajele cultivării unor specii furajere la începutul toamnei sunt următoarele:
Tehnicile convenţionale de cultivare a plantelor din ultimele şapte decenii s-au bazat pe folosirea largă a substanţelor
Activitatea metabolică, de biosinteză a substanţelor proteice a plantelor, este diferită pe parcursul unei zile, respect
1. Importanţă furajerăDeşi din punct de vedere alimentar, meiul este considerată o cereală de
Secara este a doua cereală panificabilă după grâu şi se cultivă în zonele mai puţin favorabile pentru cultura grâul
Triticale este o cereală foarte mult folosită în ultimul timp datorită potenţialului său ridicat de producţie atât d
Sorgul, având origine tropicală (Africa), se cultivă mai mult în regiunile cu climat cald, acid, dar temperat continenta
Mulţi crescătorii de animale din ţara noastră s-au obişnuit cu ideea că producerea necesarului de furaje se poate real
Dintre cerealele păioase, orzul are vechimea cea mai mare în cultură.
Grâul este considerat cultura agricolă cu cea mai mare suprafaţă cultivată pe plan mondial, aceasta fiind de peste 220 
Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea cultivării acestei specii în zonel
Pentru majoritatea crescătorilor de animale, perioada de iernare a fost deosebit de grea, din cauza insuficienţei furajeloCele mai citite azi
- Agricultura în Olanda
- Cât investim şi cât putem câştiga din creşterea păstrăvului
- Săptămâna Verde, Berlin
- Lentinus - o ciupercă culinară şi medicinală
- Neutralizarea dejecţiilor animaliere cu ajutorul vermiculturii (1)
- Roirea naturală necontrolată provoacă mari pierderi productive în stupine
- Păşunea şi păşunatul raţional (I)
- GRÂUL – Triticum aestivum L
- Cuscuta - un mare pericol pentru culturile de leguminoase perene din România
- Firmele din România au beneficii pentru vizite de grup la AgriTechnica 2011
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
Poza zilei
Flori de primăvarăForum Agroinfo.ro
- Infiintare asociatie pentru cresterea ovinelor(24/5/2012 10:58:24)
- Ciobanescul de Bucovina o MINCIUNA imensa(19/5/2012 8:12:49)
- Expozitie internationala de ciobanesti romanesti Targoviste 20.05.2012(19/5/2012 8:1:2)
- Bovine de carne - generalitati(17/5/2012 7:21:27)
- Subventii bovine - situatia actuala si perspective(9/5/2012 2:55:13)
- REVISTA MOLDA MAGAZIN(1/5/2012 9:34:24)
- Stefanescu Cristian ACHR president(1/5/2012 9:30:16)
- Anunturi- Cumparari bovine(22/4/2012 23:31:11)
- Poze din ferma(20/4/2012 12:37:32)
- Sindicatul Crescatorilor de Taurine din Romania(13/4/2012 13:37:15)
Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2012?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Urmând tendinţele impuse de Uniunea Europeană, proporţia utilizării surselor de energie regenerabilă trebuie să crească semnificativ. În acest scop, pentru alimentarea cu energie pe plan intern, în afară de centralele solare, eoliene şi hidrocentrale, un rol însemnat îl vor juca şi centralele energetice şi termice de ardere, alimentate cu biomasă
Sistemele GPS pentru agricultură
Exigenţele agriculturii moderne ţin de productivitate şi eficienţă ridicată. Reducerea costurilor, reducerea timpului de lucru şi siguranţa controlului asupra activităţilor agricole în globalitatea lor sunt factorii esenţiali ai rentabilităţii şi competitivităţii, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern
Acoperiri eficiente cu costuri minime
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Mai multe Tehnologii Agricole